Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul cu aproape 600 de drone și rachete asupra unor obiective industriale și militare din Rusia ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura de producție, potrivit Digi24. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele Kievului au lovit centrul „Progress” al agenției Roscosmos din regiunea Samara și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod.
Zelenski a susținut că, în Samara, a fost lovită „una dintre întreprinderile cheie” ale Roscosmos, centrul „Progress”, implicat, între altele, în producția de componente electronice. El a indicat o distanță de aproximativ 900 de kilometri față de granița cu Ucraina și a precizat că au fost folosite rachete Flamingo, dezvoltate de compania ucraineană de tehnologie militară Fire Point. Compania a confirmat utilizarea rachetelor FP-5 Flamingo în atacul asupra centrului Progress, descris ca una dintre cele mai importante companii aerospațiale și de rachete din Rusia.
Pe lângă obiectivul din Samara, Zelenski a afirmat că atacurile cu rază lungă de acțiune au vizat și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, la circa 700 de kilometri de teritoriul ucrainean. Potrivit președintelui ucrainean, la această bază sunt staționate lansatoare de rachete rusești.
În paralel, autoritățile locale ruse au raportat un atac cu rachete asupra unei zone industriale din regiunea Samara. Guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a transmis pe rețelele sociale că serviciile de urgență sunt la fața locului și evaluează dacă există victime. Primarul din Samara, Ivan Noskov, a confirmat existența unor persoane rănite care primesc asistență medicală, fără a preciza numărul, potrivit canalului Telegram Astra.
În regiunea Moscovei, două persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone, inclusiv un băiat de 9 ani aflat în stare gravă. Guvernatorul regional Andrei Vorobiev a declarat că cei doi civili se aflau acasă când o dronă s-a prăbușit într-o clădire. Tot acolo, nouă drone ar fi fost doborâte de sistemele de apărare aeriană.
Digi24 notează că informațiile despre amploarea atacului (aproape 600 de drone) și despre ținte au fost comunicate pe fondul unor relatări din surse oficiale ucrainene și ruse, iar unele detalii despre pagube și numărul exact al victimelor în Samara nu sunt precizate în datele disponibile.
Recomandate
Volodimir Zelenski își leagă „viața de după” de familie și accesul la mare , un mesaj cu miză politică internă în Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia a transformat inclusiv obiectivele personale ale liderilor în declarații despre continuitate și teritoriu, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că, după victorie și încheierea războiului, „visează” să petreacă mai mult timp alături de familie și să fie lângă mare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN , informație relatată de NEXTA, conform materialului Digi24. Zelenski a explicat că încearcă să păstreze legătura zilnic cu cei dragi, însă convorbirile telefonice nu sunt suficiente în actualele circumstanțe. „Am nevoie fizic să-i îmbrățișez. Este o mare sursă de sprijin, o mare sursă de energie.” „Nimeni nu-mi va lua marea”: mesajul care depășește planul personal În interviu, Zelenski a fost întrebat dacă își dorește în continuare „doar să stea pe plajă și să bea bere” după război. El a răspuns că, mai presus de toate, vrea să fie cu familia și „lângă marea ucraineană”. Întrebat dacă se teme că va rămâne „pentru totdeauna” în politica ucraineană după încetarea ostilităților, președintele a replicat: „Nimeni nu-mi va lua marea.” Zelenski a revenit asupra ideii, spunând că după război are nevoie de timp cu familia și lângă mare și că va „lupta” pentru aceasta, ca răspuns la sugestia că viața politică i-ar putea limita posibilitatea de odihnă. [...]
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24 . Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie. De ce se blochează numirea: „teama” de administrația Trump După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump. Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”. „Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.” Miza: decizii despre armament, apărare antiaeriană și informații Publicația Politico , citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind: armamentul, apărarea antiaeriană, informațiile de intelligence, eventualele condiții ale negocierilor de pace. Ce urmează: posibilă amânare până după alegerile intermediare din SUA Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington. „Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.” [...]
Lipsa unei dezmințiri din partea CCR alimentează suspiciuni de influențare înaintea deciziei de luni pe noua Lege a integrității, după ce PSD a acuzat o discuție separată între Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu, în biroul președintelui Senatului, potrivit Libertatea . Curtea Constituțională a transmis sâmbătă, 15 august, un răspuns după solicitări ale presei, fără să nege explicit că a existat întrevederea dintre Ilie Bolojan (premier demis și președinte PNL) și Simina Tănăsescu (președinta CCR). Instituția nu a oferit însă detalii despre subiectul discuției. Acuzațiile au fost formulate public de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Acesta a scris pe 14 august că președinta CCR ar fi fost în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean (PNL), și a susținut că, „întâmplător”, Simina Tănăsescu „și-a repartizat ei însăși dosarul” care urmează să fie dezbătut luni, pe legea ANI . Pe 15 august, Zamfir a revenit, afirmând că întâlnirea ar fi avut loc „ferit de ochii presei”, în biroul președintelui Senatului. În urma cererii de clarificări, Simina Tănăsescu nu a răspuns direct, dar CCR a transmis un comunicat în care respinge „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”. Miza: decizia CCR pe noua Lege a integrității CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii legi a integrității. Conform informațiilor din articol, două prevederi sunt în centrul controverselor: pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în funcție care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi; în această situație este menționat Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei; extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese la partenerii de viață ai demnitarilor (numită în articol „amendamentul Mirabela Grădinaru”), fără definirea clară a sintagmei „relații asemănătoare acelora dintre soți”, ceea ce poate genera incertitudine privind persoanele vizate și eventualele sancțiuni. Actul normativ a fost atacat la CCR printr-o sesizare comună de 27 de senatori USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan; potrivit articolului, a fost criticată în mod particular sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Ce urmează În lipsa unei clarificări punctuale privind întâlnirea invocată de PSD, tensiunea politică se mută pe decizia de luni a CCR, care va stabili dacă prevederile contestate rămân în forma adoptată sau sunt declarate neconstituționale, cu efecte directe asupra regimului de integritate pentru demnitari și aleși locali. [...]
India vrea să pregătească 10 milioane de tineri în inteligență artificială într-un an , o mișcare care ridică miza pe piața muncii și pe capacitatea economiei de a susține rapid o extindere masivă a competențelor digitale, potrivit Digi24 . Inițiativa a fost anunțată de prim-ministrul Narendra Modi , de la Fortul Roșu din New Delhi , în discursul susținut cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Independenței. Ținta este instruirea în domeniul inteligenței artificiale (AI) în următoarele 12 luni, în contextul ambiției de a poziționa India „în fruntea cursei tehnologice”, potrivit EFE, preluată de Agerpres. „În anul următor, vom lucra pentru a oferi instruire în domeniul inteligenței artificiale pentru zece milioane de tineri, astfel încât tinerii din India să aibă capacitatea de a conduce și în lumea AI.” De ce contează: legătura dintre AI, industrie și energie Planul este prezentat ca parte a unei foi de parcurs economice mai ample, prin care New Delhi urmărește să transforme modelul de producție și să ajungă la statutul de „națiune pe deplin dezvoltată” până în 2047. Modi a conectat accelerarea în AI cu extinderea infrastructurii digitale publice și cu consolidarea unor sectoare considerate strategice, precum: semiconductorii (microcipuri); calculul cuantic; rețelele 6G fabricate pe plan intern. În același timp, premierul a avertizat că tranziția va necesita „electricitate în cantități uriașe”. În acest context, India a anunțat un obiectiv de producție de energie nucleară de 100 de gigawați până în 2047, alături de o implementare mai mare a energiei solare. Miza economică: „India autosuficientă” și reducerea dependenței externe Interesul pentru AI este legat și de doctrina de autosuficiență economică promovată de guvernul Modi, „India autosuficientă”, care urmărește să transforme țara într-un centru global pentru procesarea datelor și fabricarea de microcipuri, cu scopul de a reduce dependența externă. Din informațiile disponibile în material nu reiese cum va fi finanțat programul de formare, ce instituții îl vor implementa sau ce standarde de certificare vor fi folosite, însă direcția indică o strategie de a lega dezvoltarea competențelor în AI de reindustrializare și de extinderea infrastructurii energetice. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov indică o prelungire și o posibilă intensificare a războiului, cu efect direct asupra riscului regional și a perspectivelor de stabilitate la granița estică a UE , potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe spune că Moscova „nu se va opri la actuala linie a frontului” și respinge explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent. Într-un interviu acordat postului de televiziune VGTRK, difuzat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov afirmă că Rusia își va „înăspri” și „intensifica” metodele de desfășurare a războiului, vizând ceea ce Moscova consideră a fi infrastructura și mecanismele care „alimentează mașina de război” a Kievului din Occident, notează Ukrainskaia Pravda, citată de Digi24. „Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului.” Mesajul Moscovei: fără „înghețare” a conflictului la linia actuală Lavrov leagă refuzul opririi la linia frontului de o justificare istorică folosită frecvent de Kremlin, invocând lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. El susține că o oprire „bruscă” ar „devaloriza” sacrificiul generațiilor anterioare. „Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată.” În același context, Lavrov afirmă că Rusia se poate opri „doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă”. Ținte și justificări: „metode mult mai dure” și „responsabilitate” istorică Șeful diplomației ruse avertizează că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei. El reia ideea că Rusia va recurge la „metode mult mai dure” pentru a distruge „tot ceea ce alimentează” efortul de război ucrainean „din Occident”. Lavrov mai spune că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar prezintă continuarea războiului drept o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”. În material este amintit și faptul că Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” ca obiectiv declarat al Rusiei în Ucraina. Separat, Digi24 relatează că Putin a amenințat că Rusia va răspunde „cu aceeași monedă” dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești, inclusiv „oriunde”, menționând Oceanul Pacific. [...]
David Popovici își consolidează statutul de lider al sprintului-lung după ce a câștigat aurul la 200 m liber la Europenele de înot de la Paris, o victorie care îl face primul sportiv din istorie cu „dubla” 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale competiției, potrivit Digi24 . Românul a încheiat finala de 200 m liber cu timpul de 1:44:15 și a condus cursa de la un capăt la altul. Argintul a fost obținut de lituanianul Tomas Navikonis (1:44.55), iar bronzul i-a revenit britanicului James Guy (1:44.87). Prin acest rezultat, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei Campionate Europene consecutive: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. La Paris, el câștigase deja aurul și la 100 m liber , cu record al competiției, 00:46:56. Parcursul până la finală și delegația României Popovici intrase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1:44:56, după ce în serii înotase 1:46:06 (al patrulea timp). România participă la Europenele de înot cu 11 sportivi, iar delegația este condusă de președinta FRNPM, Camelia Potec , conform aceleiași surse. [...]
