Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a sugerat invocarea Articolului 5 al NATO pentru a „testa” aliații, potrivit Digi24, care citează CNN, via News.ro. Ideea ar fi vizat folosirea mecanismului de apărare colectivă al Alianței pentru a sprijini controlul frontierei sudice a SUA, într-un context în care Trump își reafirmă criticile privind împărțirea poverii în NATO.
„Poate că ar fi trebuit să testăm NATO: să invocăm Articolul 5 şi să forţăm NATO să vină aici şi să ne protejeze frontiera sudică de noi invazii ale imigranţilor ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenţi ai Poliţiei de Frontieră, pentru alte sarcini”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Postarea vine după revenirea lui Trump din Elveția, unde a participat la Forumul Economic Mondial și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Din relatare reiese că mesajul se înscrie în linia mai veche a lui Trump, potrivit căreia SUA ar contribui mai mult la NATO decât ar primi în schimb.
Trump a reluat și ideea îndoielii privind reciprocitatea angajamentelor, afirmând că SUA ar fi „sută la sută” alături de aliați, dar că nu este sigur că aceștia ar proceda la fel dacă ar fi chemați. În termeni practici, Articolul 5 stabilește că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor; a fost invocat oficial o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001.
În paralel, relațiile dintre NATO și SUA s-au complicat în ultimele zile pe fondul declarațiilor lui Trump despre dorința de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Totuși, potrivit Digi24, Trump ar fi ajuns la un acord de principiu cu Mark Rutte pentru a garanta securitatea în zonă și a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra insulei, fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză.
Pe plan intern, Trump își dezvoltă o politică de imigrație dură, în cadrul căreia au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), menționează Digi24, subliniind că măsurile sunt controversate din cauza modului în care acționează agenții. În acest context, referirea la Articolul 5 funcționează și ca semnal politic de presiune asupra angajamentelor din NATO, cu potențiale implicații pentru coeziunea alianței și pentru percepția de risc în regiuni sensibile.
Recomandate
Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]
Donald Trump avertizează că NATO ar putea avea un viitor „foarte rău” dacă aliații nu sprijină SUA în securizarea Strâmtorii Ormuz , un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Financial Times și este relatată de Știrile ProTV . Președintele american a cerut țărilor NATO să contribuie la protejarea acestei rute maritime esențiale, afectată de tensiunile din Golf generate de conflictul cu Iranul. Apel pentru implicarea aliaților Trump a declarat că statele care depind de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu energie ar trebui să participe la operațiunile de securizare a zonei. „Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus liderul american. Întrebat ce tip de sprijin ar trebui oferit, Trump a precizat că este nevoie de „orice este necesar”, inclusiv nave de deminare sau alte resurse militare. Critici la adresa unor aliați europeni Președintele SUA a criticat și lipsa unui sprijin imediat din partea unor aliați europeni, în special Marea Britanie. El a spus că Londra a promis trimiterea unor nave militare doar după ce operațiunile americane au redus riscurile din regiune. Trump a afirmat că NATO funcționează uneori „ca o stradă cu sens unic”, sugerând că Statele Unite oferă sprijin militar aliaților fără a primi întotdeauna același nivel de implicare. Mesaj către China În același interviu, liderul american a cerut și Chinei să contribuie la stabilizarea situației din Golf. Trump a argumentat că Beijingul depinde masiv de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz. „China își ia aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare”, a spus Trump, sugerând că Beijingul ar trebui să participe la eforturile internaționale pentru menținerea securității maritime. Președintele american a indicat că ar putea chiar amâna un summit planificat cu liderul chinez Xi Jinping dacă nu există claritate privind poziția Chinei în această problemă. Importanța strategică a strâmtorii Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de energie. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar orice blocaj sau atac asupra infrastructurii maritime poate provoca perturbări majore pe piețele energetice. Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiuni crescute în regiune, după atacuri și incidente navale asociate conflictului cu Iranul. [...]
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]
Dominanța SUA în „războiul economic” se erodează , potrivit unei analize Financial Times , pe fondul apariției unor reacții tot mai eficiente din partea statelor vizate de sancțiuni și presiuni comerciale. Articolul susține că instrumentele clasice folosite de Washington – sancțiuni, tarife și controlul asupra dolarului – nu mai au aceeași eficiență ca în trecut. Țări precum China și Iran au demonstrat că pot răspunde cu propriile „arme economice”, de la restricții asupra materiilor prime strategice până la blocaje în puncte-cheie ale comerțului global. Un exemplu relevant este reacția Chinei la restricțiile americane, prin limitarea exporturilor de metale rare, esențiale pentru industrii precum cea auto sau de apărare. De asemenea, Iranul a arătat că poate influența fluxurile energetice globale prin amenințări asupra Strâmtorii Hormuz, un punct vital pentru transportul petrolului. Principalele concluzii ale analizei: monopolul SUA asupra sancțiunilor nu mai există statele vizate își dezvoltă rute comerciale alternative presiunea economică produce tot mai des efecte inverse sancțiunile duc la adaptare și autonomie economică „războiul economic” riscă să escaladeze în conflicte militare În ultimii ani, mai multe exemple arată limitele sancțiunilor: Rusia și-a reorientat comerțul către Asia, China și-a accelerat producția internă de tehnologii, iar alte state au găsit metode de a evita sistemele financiare dominate de dolar. Analiza subliniază că, într-o lume tot mai multipolară, utilizarea frecventă a sancțiunilor reduce eficiența acestora. În loc să izoleze complet adversarii, acestea îi determină să devină mai independenți și să creeze noi alianțe economice. Un efect colateral este și creșterea riscului de conflict: în loc să prevină escaladarea, sancțiunile pot deveni o etapă intermediară înaintea confruntărilor directe. În acest context, influența economică globală nu mai este concentrată într-un singur pol, iar competiția dintre marile puteri se mută din ce în ce mai mult în zona infrastructurilor comerciale, resurselor și tehnologiei. [...]
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
