Știri
Știri din categoria Externe
O vizită a șefului CIA la Moscova ar putea semnala o reluare a canalelor directe SUA–Rusia, într-un moment în care discuțiile despre Ucraina sunt descrise ca fiind în mare parte blocate, potrivit The Jerusalem Post, care citează un reportaj al CBS News și date de zbor.
Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi călătorit în Rusia la bordul unui avion militar american de transport C-17 pentru întâlniri la Moscova, conform unei relatări a jurnalistei CBS News Jennifer Jacobs. Dacă se confirmă, ar fi prima vizită cunoscută a unui șef al serviciilor de informații americane în capitala Rusiei de la discuțiile purtate de predecesorul său, William Burns, cu Vladimir Putin în noiembrie 2021.
Kremlinul nu a confirmat și nici nu a infirmat informația. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Reuters că Putin nu plănuia să se întâlnească cu Ratcliffe.
Avionul Boeing C-17 Globemaster, cu numărul de înmatriculare 07-7181, a zburat direct din Riga (Letonia) și a aterizat la Moscova în jurul orei 9:00, ora locală, marți, potrivit datelor Flightradar24. Publicația notează că imagini neverificate postate pe X (fostul Twitter) par să arate aeronava în apropierea aterizării.
CBS a mai relatat că la aeroportul din Moscova a fost observată și o coloană diplomatică americană. Ulterior, datele Flightradar24 au indicat că avionul a plecat din Moscova și s-a îndreptat înapoi spre Riga în aceeași zi.
Sosirea C-17 ar fi primul zbor direct al unei aeronave americane către Rusia de la începutul anului. Ultimul zbor direct al unui avion înregistrat în SUA către Rusia din Europa a avut loc în ianuarie, când emisarii speciali Steven Witkoff și Jared Kushner au mers la Moscova pentru discuții de pace cu Putin privind Ucraina, potrivit articolului.
În același timp, Kremlinul a spus săptămâna trecută că nu are încă informații despre o posibilă nouă vizită la Moscova a lui Kushner și Witkoff, pe fondul stagnării negocierilor SUA–Rusia privind Ucraina.
O sursă familiarizată cu detaliile deplasării i-a spus publicației că oficiali ai administrației Trump ar fi cerut Ucrainei, cu câteva zile înainte, să pună pe pauză orice lovituri asupra Moscovei și a altor orașe, de luni până miercuri. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre natura solicitării sau despre răspunsul Kievului.
Miza imediată a unei astfel de vizite ține de capacitatea Washingtonului și Moscovei de a menține canale de comunicare la nivel înalt, chiar și fără o întâlnire programată cu Putin, într-un moment în care negocierile pe dosarul ucrainean rămân, potrivit sursei, în impas.
Recomandate
O vizită-fulger a șefului CIA la Moscova reaprinde riscul de escaladare și incertitudinea pentru piețe , în condițiile în care nu există deocamdată explicații oficiale, iar în spațiul public circulă scenarii care merg de la un posibil schimb de deținuți până la un avertisment strategic către Kremlin, potrivit Antena 3 . Directorul CIA, John Ratcliffe , a părăsit marți Moscova după o vizită surpriză începută dimineața și care a durat doar câteva ore, relatează Agerpres, citând EFE. Nici Washingtonul, nici Moscova nu au comentat oficial vizita. Ce se știe despre deplasare (din date de zbor și relatări media) Datele Flightradar24 indică faptul că o aeronavă militară americană a aterizat marți dimineață pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Avionul ar fi decolat de la baza militară Andrews (lângă Washington, D.C.) și a făcut escală la Riga, Letonia. Marți seară, aceeași aeronavă a plecat spre Riga, potrivit agenției ruse TASS, citată de DPA. Două ipoteze vehiculate: deținut american sau mesaj către Putin Potrivit EFE, prezența lui Ratcliffe în Rusia ar putea fi legată de posibila eliberare a americanului Charles Zimmerman, condamnat la cinci ani de închisoare în Rusia pentru trafic de arme. În același registru, canale Telegram rusești susțin că Ratcliffe ar fi fost implicat în trecut în schimburi de deținuți și ar fi venit pentru o misiune similară. Separat, Nexta (canal al opoziției din Belarus) citează The Wall Street Journal, care ar fi relatat că serviciile secrete americane au obținut informații potrivit cărora Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă mobilizare și ar intenționa să testeze coeziunea NATO. În acest context, un fost oficial american ar fi sugerat că Ratcliffe i-ar fi putut transmite personal lui Vladimir Putin un avertisment. Semnal politic: Putin „și-ar fi modificat programul” Vizita lui Ratcliffe pentru întâlniri a fost confirmată pentru CBS News și Axios de surse anonime, mai notează materialul. Jurnalistul rus Alexandr Iunașev, din grupul de reporteri acreditați la Kremlin, a relatat că programul lui Vladimir Putin pentru marți ar fi fost modificat cu puțin timp înainte, ceea ce ar putea indica o întâlnire cu șeful CIA — informație care rămâne, însă, la nivel de posibilitate, în lipsa unei confirmări oficiale. CNN mai subliniază că vizita are loc la câteva ore după ce Washingtonul a anunțat „începerea unei operațiuni de întrerupere a tuturor operațiunilor economice ale Iranului”, aliat al Rusiei. De ce contează: risc geopolitic și volatilitate În absența unei explicații oficiale, o deplasare atât de scurtă, la acest nivel, este interpretată ca un semnal de tensiune sau de negociere discretă. Pentru mediul economic, astfel de episoade tind să alimenteze incertitudinea geopolitică, cu efecte potențiale asupra apetitului pentru risc, prețurilor la energie și costurilor de finanțare, mai ales dacă se confirmă scenariul unei escaladări sau al unei noi mobilizări în Rusia. Aceasta ar fi prima vizită a unui director CIA în Rusia în aproape cinci ani; predecesorul William Burns a fost la Moscova în noiembrie 2021, cu câteva luni înainte de invazia rusă în Ucraina, mai notează Antena 3. [...]
Arestarea preventivă a unei foste șefe din anturajul lui Zelenski reaprinde presiunea anticorupție asupra Kievului , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și susțină credibilitatea în fața Uniunii Europene. Potrivit Antena 3 , Irina Mudra , fostă șefă adjunctă a biroului prezidențial, a fost plasată în arest preventiv pentru 60 de zile într-un dosar de spălare de bani. Procurorii ucraineni au anunțat măsura marți, iar informația este atribuită agenției dpa, citată de Agerpres. Ancheta vizează mai mulți suspecți și se concentrează pe o presupusă schemă de spălare a unor sume de ordinul milioanelor de dolari. Ce acuză anchetatorii și care sunt sumele invocate Conform anchetatorilor, grupul investigat ar fi rulat circa 3,3 milioane de dolari (aprox. 15,2 milioane lei) pentru a acoperi cauțiunea fostului ministru al energiei, German Galușcenko, care este cercetat separat pentru corupție. Parchetul anticorupție a stabilit pentru Mudra o cauțiune de aproximativ 455.000 de dolari (aprox. 2,1 milioane lei). Ea a declarat presei locale că nu dispune de această sumă și că ar urma să ceară ajutorul prietenilor pentru a o strânge. Restricții dacă va plăti cauțiunea și contextul politic Dacă va achita cauțiunea, Mudra nu va avea voie să părăsească regiunea Kiev și îi va fi interzis contactul cu martorii sau victimele din dosar. Imagini video au surprins-o fiind scoasă din sala de judecată cu cătușe la mâini, notează publicația. Cazul este prezentat ca un nou semnal de presiune asupra echipei lui Volodimir Zelenski : Antena 3 arată că monitorizarea autorităților anticorupție a dus deja la plecarea fostului șef al administrației prezidențiale, Andrii Iermak. În acest context, Zelenski a promis, inclusiv în fața Uniunii Europene, o luptă fermă împotriva corupției, însă Ucraina rămâne cotată drept una dintre cele mai corupte țări din Europa, în pofida reformelor asumate și a statutului de candidată la aderarea în UE. [...]
Franța împinge UE spre „cumpără european” în finanțarea apărării Ucrainei , încercând să limiteze în timp excepțiile care permit Kievului să achiziționeze armament și componente din afara Uniunii prin împrumutul european de 90 de miliarde de euro, potrivit Antena 3 , care citează Euronews. Miza este direcționarea unei părți mai mari din fonduri către industria de apărare europeană, inclusiv cea franceză, fără a bloca însă achizițiile urgente ale Ucrainei. Împrumutul, aprobat de statele membre în aprilie, este un instrument financiar de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, împărțit în 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru asistență militară. Prima tranșă a fost acordată în iunie, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde lei) pentru drone, urmată la începutul acestei săptămâni de o alocare de 6,1 miliarde de euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru achiziții din domeniul apărării. Regula de 35% și excepțiile pentru China și SUA Condițiile împrumutului prevăd că Ucraina nu poate cumpăra din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European mai mult de 35% din costul total al unui produs de apărare. Totuși, Kievul poate cere derogări dacă: nu există un echivalent produs în UE care să răspundă nevoilor operaționale imediate; producătorii europeni nu pot livra volumul necesar; producția ar dura prea mult; costurile sunt prea mari. Până acum, Ucraina a solicitat două derogări: pentru componente de drone fabricate în China și pentru rachetele interceptoare Patriot produse în Statele Unite, necesare pentru întărirea apărării antiaeriene. Comisia Europeană le-a aprobat, pe fondul limitărilor de capacitate ale industriei europene și al dependențelor în domenii-cheie ale războiului modern. Presiunea Parisului și divizarea din interiorul UE Franța cere ca derogările să fie temporare, astfel încât, pe măsură ce apar alternative europene, banii garantați de UE să susțină producția din Europa și, „posibil”, din Franța, potrivit surselor citate de Euronews. Franța are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa și promovează inclusiv sistemul franco-italian SAMP/T , prezentat ca cea mai apropiată alternativă europeană la Patriot. În contrapondere, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania au cerut, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas și comisarului pentru Apărare Andrius Kubilius, „flexibilitate maximă” pentru achizițiile urgente ale Ucrainei, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogărilor pentru echipamente din țări terțe. „Continuăm să subliniem că aprobarea rapidă a listelor de produse este esențială, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogării pentru achiziționarea de echipamente produse de țări terțe”, se arată în scrisoare. Cum poate Comisia să „strângă șurubul” fără a schimba regulile Mecanismul descris în material presupune două etape: inițial, Ucraina prezintă o împărțire generală pe categorii (drone, apărare antiaeriană, artilerie etc.), iar alocările exacte sunt clasificate și pot fi ajustate în funcție de nevoile de pe front. Pentru produsele cu derogare, Kievul trebuie apoi să depună detalii, inclusiv contracte cu furnizorii și termene, iar Comisia eliberează fondurile doar după verificare. Un element-cheie este că derogările trebuie reînnoite la fiecare nouă tranșă de finanțare. Asta ar permite Comisiei să refuze reînnoirea dacă între timp apare un furnizor european care poate livra același volum, la același cost și în aceleași termene. Neoficial, executivul european ar putea limita și perioada în care Ucraina se bazează pe furnizori din afara UE, inclusiv prin termene mai stricte pentru executarea contractelor. În cazul furnizorilor chinezi, Comisia trebuie să verifice și dacă firmele nu sunt vizate de sancțiunile UE legate de complexul militar-industrial al Rusiei, în contextul riscului ca producători chinezi de drone să furnizeze echipamente ambelor părți ale conflictului. De asemenea, guvernul țării unde este stabilit furnizorul este solicitat să își asume un angajament privind îndeplinirea contractului, pentru a reduce riscul de neexecutare dacă se schimbă prioritățile politice. De ce contează: precedent pentru viitoarele programe europene de apărare Gestionarea acestor derogări poate deveni un precedent pentru alte instrumente financiare ale UE, inclusiv Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP), potrivit materialului. În practică, Comisia va trebui să echilibreze două obiective care pot intra în tensiune: stimularea producției europene și reducerea dependențelor strategice, versus asigurarea rapidă a echipamentelor de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei. [...]
Ucraina are doar câteva luni pentru decizii care să schimbe cursul războiului , avertizează fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov , într-un interviu citat de HotNews . Miza, dincolo de front, este una operațională: fără o strategie coordonată pentru apărarea aeriană și accelerarea inovației militare, Kievul „pierde treptat, încet”, în timp ce Rusia își menține presiunea. Fedorov, demis luna trecută după șase luni în funcție, susține că Ucraina nu are „o viziune de ansamblu” despre cum ar putea câștiga un conflict aflat în al patrulea an și că este frânată de incapacitatea de a inova, dar și de corupție, clientelism și lipsa independenței politice a instituțiilor. „Cred că ne aflăm acum la un moment de cotitură care va determina traiectoria noastră viitoare, dar se pare că pierdem treptat, încet.” Presiunea imediată: apărarea aeriană și uzura de pe linia frontului În evaluarea sa, una dintre vulnerabilitățile critice este apărarea antiaeriană: Rusia lovește fabrici și depozite ucrainene cu zeci de rachete balistice pe lună, iar Ucraina nu reușește în mare parte să le intercepteze, pe fondul epuizării stocurilor de rachete de interceptare. Pe teren, deși Rusia ar câștiga mai puțin teritoriu decât anul trecut, continuă să avanseze lent în Donbas. În același timp, tranșeele rare ale infanteriei ucrainene sunt ocupate în mare parte de recruți descriși ca demotivați, potrivit relatării. „Fereastra” de câteva luni: drone, interceptori ieftini și rachete proprii Fedorov indică drept pivot o accelerare a tehnologiilor militare și o coordonare mai bună a implementării lor. El pune accent pe: drone autonome ghidate cu inteligență artificială; rachete de interceptare mai ieftine, pentru a contracara atacurile aeriene ruse; un program ucrainean de rachete balistice. Potrivit lui, producătorii ucraineni lucrează deja la aceste capabilități, dar lipsește o strategie coordonată care să maximizeze efectul lor odată introduse în luptă. Fedorov descrie și o viziune a frontului „acoperit de senzori electronici”, cu drone terestre și aeriene care să reducă la minimum prezența soldaților. „Există deja tehnologii care ar putea opri complet rușii, dar lipsa noastră de viziune… înseamnă că nu le aplicăm.” Atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și disputa pe buget În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete în adâncimea teritoriului Rusiei, lovind fabrici militare și rafinării, ceea ce ar fi generat penurie de combustibil la nivel național, conform textului. Fedorov afirmă că a fost o forță motrice în campania cu drone din acest an care a vizat aprovizionarea cu combustibil și logistica militară a Rusiei în sudul Ucrainei ocupat și spune că există o fereastră de oportunitate de câteva luni pentru a continua operațiunea menită să izoleze Crimeea înainte ca Moscova să găsească un răspuns eficient. Pe fondul acestei campanii, a apărut și o dispută privind finanțarea: președintele Volodimir Zelenski a declarat că anticiparea cheltuielilor ar fi lăsat un deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul ministerului. Fedorov contestă cifra și susține că planificarea ministerului indica un deficit de aproximativ cinci miliarde de dolari până la final de an, acoperibil din economii la achiziții și sprijin internațional. Context politic: apelul la alegeri în timpul legii marțiale Fedorov a provocat tensiuni și prin cererea de organizare a alegerilor pe timp de război, idee întâmpinată cu consternare de mulți ucraineni, în condițiile în care sondajele ar arăta constant un entuziasm scăzut pentru un scrutin în aceste condiții. Zelenski a condamnat apelul, susținând că ar putea „distruge Ucraina”, iar legea marțială instituită după invazia din februarie 2022 interzice alegerile din motive de securitate. Fedorov neagă că ar fi împins de forțe externe și spune că e prea devreme să decidă dacă va candida la președinție. În perioada următoare, el afirmă că își va împărți timpul între inițiative pentru reluarea procesului electoral și proiecte de tehnologii militare, inclusiv un fond de investiții pentru care intenționează să strângă capital în cadrul unei viitoare vizite în SUA. [...]
Dizolvarea Forțelor Democratice Siriene (FDS) schimbă arhitectura de securitate din nord-estul Siriei , după ce structurile kurde civile și militare au fost integrate în instituțiile statului sirian, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mazloum Abdi , comandantul forțelor kurde siriene, a anunțat marți seară, la palatul prezidențial din Damasc, „încheierea misiunii” FDS și dizolvarea lor „ca forță militară independentă”, într-un discurs ținut în limba arabă și apoi în kurdă. Decizia vine în baza unui acord cu președintele Ahmad al-Sharaa, descris ca fiind hotărât să reunifice Siria. Abdi a spus că dizolvarea a intervenit după finalizarea procesului de integrare a forțelor sale în cadrul brigăzilor armatei siriene și a precizat că integrarea instituțiilor kurde civile, militare, administrative și de securitate în cadrul statului sirian fusese finalizată, la aproape opt luni de la încheierea acordului cu Damascul. Ce înseamnă dizolvarea FDS, pe scurt FDS au fost formate în 2015 la inițiativa Washingtonului și au constituit armata administrației autonome kurde din Siria. Ele au luptat împotriva jihadiștilor din Stat Islamic, fiind susținute de coaliția internațională condusă de Statele Unite. La apogeu, forțele numărau aproximativ 100.000 de luptători, kurzi și arabi, și controlau zone vaste din nordul și nord-estul Siriei, regiuni bogate în petrol, potrivit aceleiași relatări. Context: de la autonomie la integrare în stat Abdi a susținut că luptătorii FDS au „eliberat numeroase orașe și localități siriene”, mai întâi de sub regimul baasist, apoi de sub „terorismul Daesh” (denumirea arabă a Statului Islamic). El a mai afirmat că „circumstanțele s-au schimbat”, iar Siria „a intrat într-o nouă fază” marcată de „pace și participare”. Potrivit experților citați în material, dizolvarea acestei forțe, considerată mult timp cea mai bine antrenată și organizată din Siria, marchează „sfârșitul unei ere” pentru kurzii din țară, care au urmărit mult timp autonomia înainte de căderea, în 2024, a lui Bashar al-Assad . În același context, Washingtonul și-ar fi reorientat sprijinul în favoarea noilor autorități de la Damasc, favorabile Statelor Unite. [...]
Amenințarea Chinei cu represalii ridică miza sancțiunilor SUA și riscă să tensioneze comerțul global cu petrol : Beijingul a transmis că va riposta dacă firmele chineze vor fi incluse într-o extindere semnificativă a sancțiunilor secundare americane legate de Iran, potrivit Mediafax . Miza este una economică și de reglementare: sancțiunile secundare sunt măsuri prin care SUA penalizează companii din țări terțe pentru relații comerciale cu entități sancționate (în acest caz, Iranul). O extindere a acestor sancțiuni către companii chineze ar putea declanșa o criză majoră în relațiile Washington–Beijing, în condițiile în care China cumpără 90% din petrolul Iranului, notează Financial Times, citat de Mediafax. Ce a sancționat Washingtonul și ce ar putea urma Noile sancțiuni anunțate luni de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent , au vizat companii cu sediul în Hong Kong și în China continentală, însă nu au inclus marile instituții financiare chineze, potrivit aceleiași surse. În acest context, o eventuală lărgire a listei – în special către actori mai mari din zona financiară sau energetică – ar crește riscul de escaladare, inclusiv prin măsuri de retorsiune din partea Chinei. Reacția Beijingului: opoziție față de sancțiuni „unilaterale” Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat marți că Beijingul va reacționa dacă interesele sale sunt afectate. „China va lua toate măsurile necesare pentru a-și apăra ferm drepturile și interesele.” Acesta a susținut că Beijingul se opune sancțiunilor „unilaterale” care „nu au nicio bază în dreptul internațional” și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU, adăugând că prioritatea ar fi „reducerea tensiunilor” și revenirea la dialog și negocieri. De ce contează momentul: summit Trump–Xi și armistițiul comercial Tensiunile apar cu aproximativ o lună înaintea unei întâlniri la Washington între președinții Donald Trump și Xi Jinping. Summitul este descris ca fiind crucial pentru economia mondială, iar cei doi lideri ar urma să discute prelungirea armistițiului de un an din războiul comercial, convenit în octombrie 2025 și consolidat de vizita lui Trump la Beijing din luna mai. Cum se poziționează China față de petrolul iranian Materialul mai arată că, deși marile rafinării de stat din China respectă în mare parte sancțiunile privind țițeiul iranian, Beijingul permite rafinăriilor private să importe și să proceseze petrol din Iran. SUA au sancționat unele dintre aceste rafinării la începutul anului, iar China le-a cerut companiilor interne să nu se conformeze. În paralel, Beijingul a construit în ultimii ani un sistem mai dur de contracarare a sancțiunilor, inclusiv măsuri împotriva persoanelor sau organizațiilor străine care sprijină restricții asupra companiilor chineze. [...]
