Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că SUA pot „deschide” Strâmtoarea Ormuz potrivit AGERPRES, într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a găsi rapid o ieșire din războiul din Iran, care afectează regiunea și piețele financiare.
Declarația a fost făcută vineri, 3 aprilie, printr-un mesaj publicat de Trump pe rețeaua sa, Truth Social. Președintele american a legat redeschiderea rutei maritime de accesul la petrol și de un posibil câștig economic.
„Cu puțin mai mult timp, putem să deschidem cu ușurință strâmtoarea Ormuz, să luăm petrolul și să facem avere. Ar fi o «mană» pentru lumea întreagă.”
În relatarea preluată de AGERPRES, agenția France Presse observă că mesajul nu explică în ce mod ar putea SUA să pună capăt controlului exercitat de Iran asupra acestei căi navigabile strategice și nici la ce petrol se referă Trump.
Contextul este războiul declanșat în urmă cu aproape cinci săptămâni, după un atac aerian americano-israelian, conflict care „continuă să provoace haos în regiune” și să perturbe piețele financiare, amplificând presiunea politică asupra lui Trump pentru o soluționare rapidă.
Iranul a „închis practic” Strâmtoarea Ormuz ca reacție la loviturile americano-israeliene începute la finalul lunii februarie. Miza este majoră: prin strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din consumul total mondial de petrol, iar redeschiderea a devenit o prioritate pentru guverne, pe fondul creșterii prețurilor la energie.
AGERPRES mai notează că, în discursul de miercuri seară către națiune, Trump și-a repetat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, fără să ofere un calendar pentru încetarea ostilităților. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis că va riposta, iar tensiunile au fost urmate de noi scăderi ale cotațiilor bursiere.
Recomandate
Schimbul de acuzații dintre Iran și SUA ridică riscul de perturbare a traficului maritim și a aplicării sancțiunilor în zona Golfului Oman, într-un moment în care Washingtonul intensifică interdicțiile asupra transporturilor de petrol iranian, potrivit The Jerusalem Post . Marina Iranului a susținut vineri că a tras „rachete de avertizare” și a lansat drone către nave de război americane în Golful Oman , acuzând Marina SUA că „hărțuiește” traficul maritim și că a sechestrat nave comerciale și petroliere, conform presei de stat iraniene citate în material. SUA au respins însă afirmațiile. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat că forțele iraniene ar fi atacat sau ar fi tras asupra navelor americane. „Forțele iraniene NU au atacat și nu au tras asupra navelor de război ale Marinei SUA.” CENTCOM a adăugat că un astfel de gest „ar fi o încălcare gravă a armistițiului” și a precizat că forțele americane „continuă să opereze liber” în apele regionale, „aplicând pe deplin blocada în curs împotriva Iranului”. Aplicarea sancțiunilor pe mare, în prim-plan În același context, Comandamentul Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM) a anunțat anterior că forțele americane au interceptat peste noapte, în Oceanul Indian, nava M/T DAVINA, descrisă drept „sancționată” și „fără stat” (stateless). INDOPACOM a transmis că va continua „aplicarea globală a regulilor maritime” pentru a perturba rețelele ilicite și a intercepta nave care oferă sprijin material Iranului. Schimbul de declarații are loc pe fondul tensiunilor legate de securitatea maritimă în jurul Iranului, în condițiile în care SUA aplică sancțiuni asupra transporturilor de petrol iranian, iar Teheranul a amenințat în repetate rânduri transportul maritim în și în jurul Strâmtorii Hormuz . Context: lovituri americane și armistițiul invocat de CENTCOM Materialul amintește că luni SUA au lovit ținte iraniene în Goruk și pe insula Qeshm, de-a lungul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la doborârea unei drone americane de către Iran, potrivit unui anunț CENTCOM pe X. De asemenea, pe 26 mai SUA au lovit ambarcațiuni iraniene de minare și amplasamente de lansare a rachetelor în sudul Iranului, invocând „autoapărarea”, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Fox News că armata SUA a distrus două nave iraniene după ce le-ar fi observat depunând mine în strâmtoare și că a fost lovit și un amplasament de rachete sol-aer (SAM) la Bandar Abbas, subliniind că loviturile nu ar indica sfârșitul armistițiului SUA-Iran. În plan politic, publicația notează că The Wall Street Journal a relatat miercuri că președintele SUA, Donald Trump, ar urma să încheie armistițiul doar dacă Iranul ucide soldați americani și că, potrivit WSJ, Trump ar putea fi dispus să accepte atacuri iraniene dacă asta ar evita escaladarea. Pentru companii și operatori maritimi, miza imediată rămâne riscul de incidente și de controale mai agresive pe rutele din proximitatea Iranului, în paralel cu intensificarea aplicării sancțiunilor asupra transporturilor asociate exporturilor de petrol iranian. [...]
Refuzul lui Putin de a discuta direct cu Zelenski blochează, pe termen scurt, orice negociere politică la vârf și mută presiunea pe „schițarea” prealabilă a unui acord , potrivit G4Media . Președintele rus a spus că nu vede „niciun motiv” pentru o întâlnire față în față în lipsa unui cadru de pace, după ce liderul ucrainean i-a adresat o scrisoare deschisă cu o astfel de solicitare. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) , unde a susținut că o întâlnire ar servi doar interesului Ucrainei, „cu scopul de a opri înaintarea forțelor” ruse. „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate.” Condiția pusă de Kremlin: întâi „specialiștii”, apoi liderii Liderul de la Kremlin a indicat că discuțiile ar trebui pregătite la nivel tehnic înainte de un eventual contact direct între președinți. Trebuie „să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. În același timp, Putin a criticat tonul scrisorii lui Zelenski, pe care a descris-o drept „grosolană”, sugerând că ar fi mai degrabă o încercare de a împiedica o întâlnire decât de a o facilita. „Această scrisoare conține unele remarci mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă.” Ce a cerut Zelenski și ce propune ca pași inițiali Potrivit informațiilor citate, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire într-o țară terță (nu la Moscova sau Kiev), menționând opțiuni precum Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, liderul ucrainean ar fi propus: armistițiu; schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”; negocieri directe pentru încheierea războiului. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”. Reacții în Rusia: acuzații de „PR” și lipsă de „diplomație” În material sunt citate și reacții ale unor comentatori ruși, care interpretează scrisoarea ca pe un demers de imagine (relații publice) menit să provoace nemulțumire internă în Rusia, nu să ducă la pace. Bloggerul militar rus Rybar, prezentat ca având peste 1,5 milioane de urmăritori, a descris scrisoarea drept un „bluff” și a susținut că textul ar conține insulte, amenințări și afirmații menite să alimenteze tensiuni interne. Informațiile sunt atribuite agențiilor AFP, Reuters și EFE , citate de Agerpres, conform articolului. Textul din G4Media este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul materialului nu pot fi verificate aici. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz cere Serbiei să aleagă între UE și axa Rusia–China , avertizând că „o politică de ezitare” nu mai este acceptabilă, pe fondul discuțiilor UE cu liderii din Balcanii de Vest despre direcția geopolitică și condițiile de aderare, potrivit Digi24 . Mesajul lui Merz a fost transmis la Tivat, în Muntenegru, într-o conferință de presă după summitul UE–Balcanii de Vest . Cancelarul a spus că Serbia „trebuie să decidă unde își vede viitorul” și a cerut Belgradului să înceteze să oscileze între Rusia, China și Europa, relatarea fiind atribuită AFP și preluată de Agerpres. „Serbia are calea deschisă către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Serbia trebuie să decidă și unde se află. O politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este o opțiune.” Ce înseamnă avertismentul, din perspectiva regulilor UE În logica extinderii UE, mesajul indică o presiune politică mai mare pentru aliniere externă (inclusiv în raport cu Rusia și China) ca parte a parcursului de aderare. Merz a afirmat că, în discuțiile cu președintele sârb Aleksandar Vucic, i-a comunicat „foarte clar” așteptările, dar a reiterat și oferta: drumul către UE rămâne deschis pentru Serbia. La întâlnirea cu Vucic au participat și președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reacția Belgradului: „obiectiv strategic”, dar cu reforme de făcut Aleksandar Vucic a declarat presei sârbe, la sosirea la summit, că Serbia este „pe calea către UE” și că acesta este „obiectivul nostru strategic”. Totodată, a admis că sunt necesare „multe reforme”. Vucic a descris întâlnirile cu Merz, Macron, von der Leyen și Costa drept „foarte bune” și a spus că a fost mulțumit că „în cele din urmă” nu au existat „predici sau prelegeri”. Contextul care complică negocierile În material este menționat că Serbia este cea mai populată țară din Balcanii de Vest (6,6 milioane de locuitori), dar și cea mai puțin pro-europeană, cu „mai puțin de jumătate” din populație în favoarea aderării, potrivit ultimelor sondaje citate. Totodată, Vucic este descris ca urmând o linie de echilibru între obiectivul aderării la UE și menținerea unor legături strânse cu Rusia și China, inclusiv printr-o vizită recentă în China, unde a semnat „numeroase contracte” și s-a întâlnit cu Xi Jinping, precum și prin participarea, anul trecut, la parada de la Moscova dedicată aniversării victoriei din 1945. [...]
Marea Britanie își accelerează planurile de apărare după ce premierul Keir Starmer a avertizat, potrivit Știrile Pro TV , că evaluările serviciilor de informații occidentale și ale NATO indică posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să atace Alianța Nord-Atlantică „încă din 2030”. Starmer a spus că această perspectivă explică „urgența și prioritatea” pe care Londra le acordă acum apărării, într-un context în care avertismente similare au mai fost lansate în ultimele luni de lideri NATO și europeni. Ce înseamnă avertismentul pentru bugetele de apărare În acest cadru, premierul britanic a promis majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB începând de anul viitor, cu o țintă de 3% în viitoarea legislatură, potrivit informațiilor citate. Pe lângă creșterea bugetară, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții pe 10 ani în capabilități de apărare, înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie. Planul era programat inițial pentru 2025, dar a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea. Presiune politică în interiorul NATO Știrea notează și presiunile venite dinspre Washington: de la revenirea la Casa Albă, Donald Trump ar fi intensificat solicitările ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare și să reducă dependența de sprijinul militar american. În paralel, sunt amintite și poziții recente din interiorul Alianței: secretarul general NATO, Mark Rutte , a cerut în decembrie creșterea cheltuielilor de apărare, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea viza un stat NATO aflat la granița cu Belarus. [...]
Bulgaria își întărește supravegherea pe litoralul Mării Negre după explozia unei drone maritime ucrainene în portul Constanța, măsură care poate afecta temporar activitățile din zona de coastă (pescuit, transport local) și ridică nivelul de alertă operațională în regiune, potrivit Știrile Pro TV . Conform informațiilor transmise de autoritățile de la Sofia, Forțele Navale bulgare au trecut la consolidarea monitorizării coastei, folosind mijloace deja desfășurate sau ținute în stare de alertă. În practică, supravegherea este realizată prin radare de coastă, patrule navale și elicoptere militare, iar Bulgaria a desfășurat și unități navale în zona de nord a litoralului, luând în calcul și utilizarea unor drone pentru creșterea capacității de observare. Coordonare cu România și NATO, pe fondul incidentului de la Constanța Ministerul bulgar al Apărării a indicat că menține coordonare permanentă cu Marina română și cu Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM), pentru urmărirea evoluțiilor din zonă. În același timp, ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoianov , a declarat în parlament că nu există motive de îngrijorare pentru populație, potrivit relatărilor citate. Efecte imediate: restricții temporare în zona Varna Ca măsură de precauție, Administrația Maritimă din Varna a oprit temporar serviciul de feribot și a recomandat pescarilor să nu iasă pe mare. Totodată, o regată desfășurată la Balcic, la aproximativ 40 de kilometri sud de Constanța, a fost întreruptă. Incidentul care a declanșat reacția Bulgariei a avut loc vineri dimineață, când o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10:30, fără victime. Forțele Navale ucrainene au confirmat că a fost o dronă ucraineană scăpată de sub control în misiune, după ce ar fi fost bruiată de sisteme rusești de război electronic, fiind deviată și ajungând în derivă către coasta României. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri de securitate și presiune politică în UE , după ce Dmitri Medvedev a sugerat, într-un mesaj public, un scenariu de explozie la sediul Uniunii Europene din Bruxelles, pe fondul incidentului din Portul Constanța, potrivit Adevărul . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fost președinte al Rusiei a atacat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , ironizând declarațiile acesteia potrivit cărora explozia dronei maritime din Constanța ar fi „o consecință” a războiului declanșat de Moscova. În același mesaj, Medvedev a adus în discuție o posibilă explozie la sediul UE din Bruxelles, atribuind-o „ukronazilor” și sugerând că aceasta ar putea fi prezentată drept „agresiune a Kremlinului”. „Ursula, această șarlatană detestabilă, spune că explozia dronei navale din Constanța este «o consecință directă a războiului Rusiei». Așteptăm ca această persoană să numească viitoarea explozie a sediului UE din Bruxelles, provocată de ukronazi, «agresiune a Kremlinului». PS: Acesta nu este un indiciu!” Context: reacția oficială a Rusiei după incidentul din Portul Constanța Mesajul lui Medvedev a fost publicat după o reacție oficială a Rusiei la incidentul din Portul Constanța. Conform aceleiași surse, Ambasada Federației Ruse la București a declarat că drona care a explodat era ucraineană și a respins orice responsabilitate a Moscovei. Diplomații ruși au acuzat Ministerul Apărării Naționale că ar fi prezentat informații „intenționat incomplete” și au susținut că orice asociere a Rusiei cu explozia din port este „lipsită de orice temei”. [...]
