Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea lui Donald Trump de a „elimina” nave iraniene care se apropie de blocada SUA ridică riscul de perturbări în Strâmtoarea Hormuz, într-un moment în care datele de urmărire indică deja o scădere a traficului maritim, potrivit Focus.
Președintele SUA și-a reînnoit public amenințările la adresa Iranului, susținând că orice navă iraniană care se apropie de „blocadă” va fi distrusă. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, unde Trump a descris măsura ca fiind aplicată cu „același sistem de ucidere” folosit împotriva traficanților de droguri pe mare.
„Dacă una dintre aceste nave se apropie măcar de blocada noastră, va fi eliminată imediat, cu același sistem de ucidere pe care îl folosim împotriva traficanților de droguri pe bărci pe mare.”
Conform informațiilor citate, blocada planificată de SUA pentru Strâmtoarea Hormuz ar fi intrat în vigoare la ora 16:00 (ora Europei Centrale), însă inițial nu era clar dacă Comandamentul regional al SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a început efectiv să împiedice trecerea anumitor nave din acel moment.
Măsura anunțată vizează navele care au ca punct de plecare sau destinație un port iranian, inclusiv porturi iraniene din Golful Persic și din Golful Oman. În același timp, armata SUA a indicat că tranzitul prin strâmtoare al navelor fără legătură cu Iranul (fără port iranian la plecare sau la destinație) nu ar trebui să fie afectat.
Înainte de momentul anunțat pentru intrarea în vigoare a blocadei, datele de urmărire a navelor citate de CNN ar arăta o reducere a traficului în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit acestor date, 14 nave ar fi tranzitat recent strâmtoarea, dintre care cinci ar fi ieșit din Golf; cea mai mare navă menționată este un petrolier aflat în proprietate chineză și operat de chinezi.
Separat, furnizorul de date TankerTrackers, care urmărește transporturile de petrol, ar indica faptul că zece petroliere iraniene mari monitorizate prin imagini satelit se află în afara strâmtorii, în Golful Oman.
Trump a mai afirmat că marina iraniană ar fi „complet distrusă” și s-ar afla „pe fundul mării”, adăugând că SUA nu ar fi lovit unele „așa-numite” ambarcațiuni rapide de atac, deoarece nu le-ar fi considerat o amenințare semnificativă. Publicația nu oferă, în materialul citat, o confirmare independentă a acestor afirmații.
În lipsa unor clarificări operaționale complete privind aplicarea efectivă a blocadei, principalul efect imediat surprins în datele citate rămâne scăderea traficului și repoziționarea unor petroliere iraniene în afara strâmtorii, semnale care pot indica o creștere a prudenței în rândul operatorilor maritimi.
Recomandate
Reluarea negocierilor SUA–Iran depinde de un acord înainte de 21 aprilie, în timp ce Washingtonul pregătește o blocadă navală care poate escalada rapid conflictul , potrivit Axios . Mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia urmează să continue discuțiile cu ambele părți „în zilele următoare”, cu obiectivul de a acoperi diferențele rămase și de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului, înainte ca armistițiul să expire pe 21 aprilie. Blocada navală, instrument de presiune în negocieri În paralel cu efortul diplomatic, președintele Donald Trump ia în calcul reluarea loviturilor dacă blocada navală americană nu determină Iranul „să își schimbe cursul”, au spus surse citate de publicație. Țintele ar putea include infrastructură pe care Trump ar fi amenințat anterior că o va ataca înainte de anunțarea armistițiului. Un oficial american a descris blocada — la fel ca decizia SUA de a se retrage din discuțiile din Pakistan — drept parte a negocierilor în desfășurare și a susținut că Trump vrea să împiedice Iranul să folosească Strâmtoarea Hormuz ca pârghie. Mizele: îmbogățirea uraniului și banii înghețați Potrivit unor oficiali americani și unor surse regionale, principalele divergențe din negocierile de 21 de ore din Pakistan au vizat dosarul nuclear: cererea SUA ca Iranul să înghețe îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul de uraniu puternic îmbogățit; suma de bani înghețați pe care Iranul vrea ca SUA să o elibereze în schimbul concesiilor nucleare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a susținut că părțile erau „la câțiva centimetri” de un acord înainte ca SUA să „mute porțile”, însă această caracterizare nu a fost confirmată de oficiali americani și surse regionale, care au insistat totuși că s-au înregistrat progrese. Semnale că „ușa nu este închisă” O sursă regională a descris situația drept o negociere dură, dar încă deschisă: „Nu suntem într-un blocaj complet. Ușa nu este închisă încă. Ambele părți negociază. E un bazar.” Un oficial american a spus că un acord ar putea fi atins dacă Iranul arată mai multă flexibilitate și acceptă că propunerea de la Islamabad este „cea mai bună” pe care o poate obține. Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, participant la negocieri, a scris pe X că discuțiile de la Islamabad nu au eșuat, ci au pus bazele unui proces diplomatic și că, dacă „încrederea și voința” se consolidează, se poate construi un cadru sustenabil pentru interesele tuturor părților. Ce urmează: calendarul blocadei și fereastra până la 21 aprilie Vicepreședintele JD Vance, care a condus echipa americană, i-a întâlnit pe iranieni pentru prima dată la Islamabad; un oficial american a descris discuțiile ca „dure”, dar devenite „un schimb prietenos și productiv de propuneri”. În același timp, Vance a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu după plecarea din Islamabad; Netanyahu a spus ulterior cabinetului său că SUA au întrerupt discuțiile după ce au concluzionat că Iranul a încălcat armistițiul prin nerechiderea Strâmtorii Hormuz. Pe plan operațional, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că blocada navală asupra Iranului începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și „va fi aplicată imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. CENTCOM a adăugat că SUA „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. [...]
Donald Trump spune că finanțarea SUA pentru NATO intră la „analiză foarte serioasă” , un semnal cu potențial impact bugetar și de planificare pentru alianță, în condițiile în care președintele american leagă explicit contribuția de sprijinul aliaților în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 . Într-o declarație de presă la baza militară Andrews, în comentarii despre situația din Orientul Mijlociu, Trump și-a reluat criticile la adresa NATO, susținând că aliații nu au sprijinit „războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului”, conform relatării Al Jazeera , preluată de Digi24. El a afirmat că, în acest context, „acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase”, referindu-se la sumele cheltuite de SUA pentru NATO. „Am cheltuit mii de miliarde de dolari pe NATO (…) Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” De ce contează: risc de recalibrare a angajamentului financiar Miza imediată a mesajului este una de cost și condiționalitate: Trump pune sub semnul întrebării valoarea apartenenței SUA la alianță și justifică o posibilă reevaluare prin raportarea la cheltuielile americane și la ceea ce el descrie drept lipsa de sprijin a aliaților într-un moment de criză. În declarațiile sale, Trump a susținut că SUA au cheltuit „mii de miliarde de dolari” pentru NATO „pentru a-i ajuta să se apere de Rusia”, dar a adăugat că, în opinia sa, „noi suntem cei care ne apărăm de Rusia”, calificând situația drept „puțin ridicolă”. Context: discuții despre retragerea SUA din NATO Digi24 notează că, recent, Trump a reluat tema și într-un interviu pentru Daily Telegraph , în care a criticat aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. Potrivit aceluiași interviu, el a declarat că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. Publicația britanică a relatat, conform Digi24, că Trump a spus că retragerea din tratatul de apărare este acum „dincolo de reconsiderare” și că avea de mult timp îndoieli privind credibilitatea NATO. [...]
Iran avertizează că poate condiționa accesul la porturile din Golf , pe fondul blocadei navale anunțate de SUA în Strâmtoarea Ormuz , o escaladare care riscă să lovească direct fluxurile de energie și transportul maritim din regiune, potrivit Digi24 . Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene a transmis, prin televiziunea publică IRIB (preluată de Al Jazeera), că porturile din Golful Persic și din Marea Omanului sunt „fie pentru toți, fie pentru nimeni”. Mesajul vine în contextul în care Iranul susține că își exercită „suveranitatea” în apele teritoriale și își justifică măsurile ca apărare a „drepturilor legale” ale țării. În declarația citată, Iranul afirmă că va continua să „asigure securitatea” strâmtorii, iar „navele afiliate inamicului” nu ar avea dreptul să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Alte nave ar putea tranzita, însă doar dacă respectă reglementările impuse de Iran. Totodată, Teheranul spune că va implementa „un mecanism permanent de control” al strâmtorii, invocând amenințări persistente la adresa securității naționale, inclusiv după încheierea războiului. Blocada SUA: aplicare „imparțială” și interceptarea navelor care plătesc „taxe” Iranului Președintele american Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să instituie „imediat” o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, ca reacție la refuzul Iranului de a renunța la ambițiile nucleare în negocierile de pace de la Islamabad. Armata americană a precizat că va începe luni blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după ce discuțiile din weekend nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a indicat că blocada începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și va fi „aplicată în mod imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, iar informații suplimentare vor fi transmise marinarilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta orice navă din apele internaționale care a plătit o „taxă” Iranului, pe care a numit-o ilegală. De ce contează: risc operațional pentru transport și presiune pe prețul petrolului Miza imediată este funcționarea unui punct de tranzit esențial pentru energia globală: Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie. În acest context, armata SUA a anunțat și că va începe să distrugă minele pe care iranienii le-ar fi aruncat în strâmtoare. Efectele de piață au apărut rapid: prețurile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 7%, depășind 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de luni dimineață din Asia; dolarul a urcat, iar contractele futures pe acțiuni din SUA au scăzut după anunțul privind blocada. Materialul notează și că, deși datele de transport maritim arătau că trei superpetroliere încărcate la maxim au trecut prin strâmtoare sâmbătă, luni – înainte de blocadă – petrolierele evitau ruta. În paralel, Iranul a calificat restricțiile SUA asupra circulației navelor în apele internaționale drept „un act ilegal” și „echivalent cu pirateria” și a avertizat că, dacă securitatea porturilor este amenințată, „niciun port din Golful Persic și din Marea Omanului nu va fi în siguranță”. Contextul negocierilor și limita de sustenabilitate Discuțiile de la Islamabad, desfășurate de sâmbătă până duminică dimineața, au fost prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și cele mai importante discuții la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au avut loc la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu menit să oprească șase săptămâni de lupte, care – potrivit materialului – au blocat aprovizionarea vitală cu energie și au amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în administrația Biden, a declarat că Trump „vrea o soluție rapidă”, dar că misiunea este „dificil de executat” de unul singur și „probabil nesustenabilă” pe termen mediu și lung. [...]
Planul SUA de a bloca porturile iraniene și Strâmtoarea Hormuz riscă să tensioneze din nou piața energiei , după ce armata Iranului a avertizat că o astfel de măsură „ar echivala cu piraterie” și a sugerat că ar putea extinde riscurile de securitate asupra întregii zone a Golfului, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană susține că restricțiile americane privind „navigația maritimă și tranzitul în apele internaționale” ar fi ilegale. Într-un comunicat citit la televiziunea de stat, comandamentul central Khatam al-Anbiya a transmis că, dacă securitatea „porturilor Iranului din apele Golfului Persic și ale Mării Arabiei” este amenințată, „niciun port” din aceste zone nu ar mai fi în siguranță. Măsura anunțată de Washington ar urma să înceapă luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce discuțiile dintre părțile aflate în război, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că blocada ar fi aplicată „imparțial” navelor „tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În același timp, armata americană a spus că nu va împiedica navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru petrol și gaze Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze – a fost „puternic restricționat” de la începutul războiului, Iranul permițând, potrivit articolului, doar câteva nave care deservesc țări „prietene”, precum China. În acest context, orice escaladare operațională în zonă are potențialul de a afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor la energie. Al Jazeera notează că prețurile petrolului, care scăzuseră odată cu armistițiul, au urcat luni cu aproape 8%, iar cotațiile de referință WTI și Brent au depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Reacții internaționale: China critică, aliați NATO se delimitează China – importator important de petrol iranian – a criticat planul SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a spus că Strâmtoarea Hormuz este o rută internațională importantă pentru bunuri și energie și că menținerea securității și a fluxului neîntrerupt este în interesul comunității internaționale, cerând Iranului și SUA să nu reaprindă războiul. În rândul aliaților NATO ai Washingtonului, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că blocada „nu are sens”. Premierul britanic Keir Starmer a spus, într-un interviu radio pentru BBC, că Marea Britanie nu se va alătura blocadei. Context: armistițiul ține, dar riscul de reluare a tensiunilor rămâne Deși negocierile din weekend au eșuat, armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, intrat în vigoare săptămâna trecută, „se menține”, fără indicii privind o reluare imediată a războiului, potrivit articolului. Totuși, anunțul privind blocada și reacția Teheranului reintroduc un risc major pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune, într-un moment în care economia globală a fost deja afectată de conflictul început la finalul lunii februarie. [...]
Refuzul aliaților NATO de a participa la blocada americană din Strâmtoarea Hormuz riscă să adâncească fracturile din alianță și să prelungească blocajul unei rute prin care trece, de regulă, o cincime din petrolul mondial , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Statele Unite au anunțat că armata americană va lucra cu „alte țări” pentru a bloca traficul maritim în strâmtoare, după ce discuțiile din weekend nu au produs un acord pentru încheierea conflictului de șase săptămâni cu Iranul. Ulterior, armata SUA a precizat că blocada, programată să înceapă luni la ora 17:00, se aplică doar navelor care merg către sau vin din porturi iraniene. Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a susținut că „alte țări” vor fi implicate în blocadă. Aliații europeni: nu susținem blocada, prioritatea este redeschiderea rutei Mai mulți aliați NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, au transmis că nu se vor implica în planul lui Trump. Ei au argumentat că este vitală redeschiderea căii navigabile, pe care Iranul a „închis-o efectiv” de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Premierul britanic Keir Starmer a declarat pentru BBC că Londra nu sprijină blocada și că nu va fi atrasă în război „indiferent de presiune”, menționând că au existat presiuni „considerabile”. Refuzul este prezentat ca un nou punct de tensiune cu Trump, în contextul în care acesta a amenințat anterior cu retragerea din alianță și ia în calcul reducerea prezenței militare americane în Europa, după ce mai multe țări nu au susținut campania SUA împotriva Iranului, inclusiv prin refuzul de a permite avioanelor militare americane utilizarea spațiului lor aerian. Ce opțiuni se discută: misiune defensivă, dar doar după încetarea ostilităților Secretarul general al NATO, Mark Rutte , le-ar fi spus guvernelor europene că Trump vrea „angajamente concrete” în viitorul apropiat pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, potrivit unor diplomați citați de Reuters. Rutte a indicat pe 9 aprilie că NATO ar putea avea un rol dacă cele 32 de state membre ar conveni formarea unei misiuni. Mai multe țări europene au spus că ar fi dispuse să ajute în strâmtoare, însă doar după un final durabil al ostilităților și un acord cu Iranul care să garanteze că navele lor nu vor fi atacate. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va organiza o conferință cu Marea Britanie și alte state pentru a crea o misiune multinațională care să restabilească navigația, descrisă drept „strict defensivă” și separată de părțile beligerante, urmând să fie desfășurată „de îndată ce situația permite”. Un oficial european de rang înalt a mai spus că Marea Britanie lucrează la modalități de reducere a primelor de asigurare pentru navele care tranzitează strâmtoarea după oprirea luptelor. Turcia: redeschiderea prin diplomație, o forță internațională ar fi complicată Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Strâmtoarea Hormuz ar trebui redeschisă prin diplomație și că ar fi complicată crearea unei forțe internaționale care să o supravegheze. El a cerut, totodată, ca NATO să își „reseteze” relațiile cu Trump la un summit în Ankara, în iulie. [...]
Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]
