Știri
Știri din categoria Externe
Casa Albă spune că Trump va discuta cu Mark Rutte retragerea SUA din NATO potrivit Digi24, care relatează că întâlnirea este programată să aibă loc „în câteva ore” în Biroul Oval, la Washington.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat la conferința săptămânală de presă că retragerea Statelor Unite din NATO „este o chestiune pe care președintele a abordat-o” și că subiectul ar urma să fie discutat cu secretarul general al Alianței. Leavitt a mai spus că jurnaliștii ar putea avea ocazia să îl audă „direct pe președinte” după întrevedere, „chiar în cursul acestei după-amieze”.
Contextul vizitei lui Mark Rutte la Washington, planificată anterior, este descris ca unul de tensiune ridicată între Donald Trump și statele membre NATO. Digi24 notează că liderul american a criticat public aliații pentru lipsa de implicare într-o operațiune de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze.
„Au fost puși la încercare și au eșuat”, a declarat Karoline Leavitt, spunând că îl citează direct pe președintele american Donald Trump, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
În aceeași intervenție, Leavitt a susținut că este „destul de trist” că NATO „a întors spatele americanilor în ultimele șase săptămâni”, în condițiile în care „americanii sunt cei care le finanțează apărarea”, conform relatării Digi24.
Articolul mai consemnează că Trump i-a catalogat pe membrii NATO drept „lași”, a descris alianța drept un „tigru de hârtie” și a amenințat în repetate rânduri, în ultimele săptămâni, cu ieșirea SUA din alianța militară. În acest context, așteptările legate de discuția de miercuri cu Mark Rutte sunt ridicate, menționează EFE, citată de Digi24.
Recomandate
Washingtonul transmite sprijin pentru România la NATO, dar Marco Rubio evită o poziție publică , după incidentul în care o dronă de origine rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a răspuns unei întrebări despre atacul cu drone rusești din România. Corespondentul politic american Leonardo Feldman a relatat pe platforma X că a încercat să obțină o reacție oficială, însă fără succes: „L-am întrebat pe Secretarul de Stat despre atacul cu drone rusești din România. Nu a răspuns”. Mesajul SUA la NATO: „Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO” În schimb, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reacționat public vineri, condamnând „incursiunea” pe teritoriul României și exprimând solidaritate cu un aliat NATO. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său”. Whitaker a transmis și un mesaj de sprijin pentru persoanele rănite în urma exploziei provocate de dronă: „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. Contextul: presiune pe flancul estic și opțiuni de răspuns în NATO Publicația plasează incidentul și în contextul unei analize din The Washington Post , care descrie un moment sensibil pentru alianța nord-atlantică și avertizează asupra presiunilor în creștere asupra Europei. Totodată, analistul Paul Goble a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că incursiunea dronei pe teritoriul României nu ar fi fost un accident, ci o acțiune intenționată pentru a testa unitatea NATO și a pune presiune pe Republica Moldova. Într-o analiză citată de Adevărul, agenția AFP arată că reacția NATO ar putea viza consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, consultări în baza Articolului 4 , fără activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). [...]
Incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO cresc presiunea pentru ajustări de apărare aeriană , inclusiv prin posibile acorduri cu Ucraina și Republica Moldova, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) citate de Antena 3 . Evaluarea vine după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească de tip Gheran-2 a lovit un bloc și a rănit civili, descris ca primul caz de la începutul războiului în care un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili pe teritoriul unui stat NATO. În analiza ISW, frecvența tot mai mare a intrărilor dronelor rusești în spațiul aerian aliat este interpretată ca un semnal că Vladimir Putin ar fi adoptat o „politică iresponsabilă”, acceptând riscul ca dronele să ajungă pe teritoriul NATO ca „o consecință acceptabilă” a campaniei de atacuri aeriene asupra Ucrainei. „Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țările NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri aeriene a Rusiei”, se arată în raportul ISW. Ce indică datele invocate de ISW despre România Potrivit cifrelor menționate în analiza citată, de la începutul invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în prezent: drone rusești ar fi încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori ; fragmente de dronă ar fi căzut pe teritoriul României de cel puțin 47 de ori . Aceste episoade, coroborate cu incidentul de la Galați, mută discuția din zona „incidentelor de frontieră” spre una cu implicații directe pentru protecția civililor și pentru modul în care NATO își organizează apărarea aeriană în proximitatea războiului. Posibile consecințe operaționale: acorduri de apărare aeriană ISW susține că, în contextul „restricțiilor privind operațiunile de apărare aeriană ale României”, NATO ar putea fi nevoită să ia în calcul negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova , prezentate ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Contextul de comunicare: Moscova ar testa reacția NATO Experții ISW mai afirmă că oficiali ai Kremlinului ar înclina spre variante de răspuns care urmăresc transferarea responsabilității pentru incident și aruncarea vinei pe Ucraina , în paralel cu testarea reacției NATO la astfel de incursiuni cu drone. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale negocieri, ci indică direcția de analiză: pe măsură ce astfel de incidente se repetă, crește probabilitatea unor ajustări în arhitectura de apărare aeriană la granița estică a Alianței. [...]
Incursiunile cu drone pe teritoriul României sunt prezentate ca test NATO, cu potențial de a împinge Alianța în decizii de securitate mai costisitoare , într-un context în care Moscova ar urmări să profite de ezitări și dispute între aliați, potrivit unei analize citate de Digi24 . Paul Goble , analist american de politică externă și fost consilier special al Departamentului de Stat al SUA, respectiv analist CIA, susține că ultima incursiune a Rusiei cu drone în România nu ar fi fost un accident, ci o provocare deliberată „menită să testeze unitatea NATO” și să pună presiune pe Republica Moldova, într-o logică de intimidare la graniță. Declarațiile lui Goble sunt relatate de Kyiv Post, publicație citată în material. În această cheie, negarea publică a implicării de către Vladimir Putin ar fi, în opinia lui Goble, o tactică previzibilă: să încetinească reacția occidentală și să mute discuția de la răspuns colectiv la dispute despre responsabilitate și dovezi. Disputa pe „originea dronei” și miza decizională Digi24 relatează că Putin, aflat la un summit la Astana (Kazahstan), a încercat să devieze vina către Ucraina, sugerând că drona care a lovit o clădire rezidențială din Galați s-ar fi abătut de la curs din cauza unei defecțiuni tehnice. În același context, liderul rus a cerut ca România să predea epava pentru o anchetă rusească. Pe de altă parte, anchetatorii români și președintele Nicușor Dan au declarat că epava aparținea unei drone rusești Geran-2 , iar Goble afirmă că, din ce au comunicat autoritățile române după examinare, drona „nu putea veni de altundeva”. „Aprobată de Putin”: ipoteza escaladării controlate Elementul central al evaluării lui Goble este că astfel de acțiuni nu ar fi posibile fără o aprobare politică la vârf, chiar dacă nu neapărat la nivel de detaliu operațional. „Nu știu dacă el personal cunoștea toate detaliile”, a afirmat Goble. „Dar sunt absolut sigur că a aprobat ideea ca dronele rusești să poată fi folosite împotriva României.” De ce contează pentru România și regiune În lectura prezentată, miza nu este doar incidentul punctual, ci efectul asupra funcționării NATO: dacă aliații se blochează în dezbateri despre „cine e vinovat” și „ce dovadă e suficientă”, reacția colectivă întârzie, iar Rusia câștigă timp și spațiu de manevră. În paralel, Goble leagă aceste provocări de „anxietatea” Moscovei față de apropierea Republicii Moldova de București și de Occident. Materialul Digi24 nu indică ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate în urma incidentului, dar pune în prim-plan riscul ca astfel de episoade să fie folosite pentru a testa pragurile de răspuns ale Alianței și pentru a amplifica presiunea în vecinătatea estică a României. [...]
SUA își mențin opțiunea de a relua loviturile asupra Iranului , dacă negocierile nu duc la un acord, a declarat secretarul american al Apărării Pete Hegseth , potrivit Reuters . Mesajul vine în timp ce negociatorii din Washington și Teheran încearcă să depășească diferențe majore care blochează înțelegerea, pe fondul unui război care a alimentat deja scumpirea energiei la nivel global. Hegseth a spus, la Singapore, că SUA sunt „mai mult decât capabile” să reia atacurile „dacă va fi necesar” și a invocat nivelul stocurilor de muniții, atât în regiune, cât și la nivel global. Miza economică: energia rămâne punctul sensibil Reuters notează că războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie a ucis mii de persoane, în principal în Iran și Liban, și a produs „durere economică globală” prin creșterea prețurilor la energie, după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz — rută critică pentru transportul petrolului. Context operațional: SUA susțin că pot susține simultan două teatre În intervenția de la Shangri-La Dialogue, Hegseth a afirmat că SUA nu „au întors spatele” regiunii Asia-Pacific, deși sunt implicate în conflictul cu Iranul. El a indicat și accelerarea producției din industria de apărare, cu obiectivul de a crește rapid producția de muniții de „2X, 3X, 4X”, pentru a finanța planurile operaționale la nivel global. Ce urmează: decizia lui Trump și fereastra de 60 de zile Potrivit aceleiași surse, Hegseth a spus că președintele Donald Trump este „răbdător” și urmărește un „acord foarte bun” care să se asigure că Iranul nu obține o armă nucleară. Reuters mai relatează că Trump a declarat vineri că se va reuni într-o cameră securizată a Casei Albe pentru a lua o „decizie finală” privind o propunere de încheiere a războiului, care ar prelungi armistițiul de la începutul lunii aprilie cu încă 60 de zile, oferind negociatorilor timp pentru un acord permanent. [...]
Japonia alocă 14,7 milioane de dolari (aprox. 67 milioane lei) pentru sprijinirea Ucrainei printr-un mecanism NATO, cu destinație strict neletală , iar detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu Alianța, potrivit Mediafax . Contribuția este direcționată către inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), un program care finanțează livrări de echipamente în funcție de nevoile urgente ale Kievului. Mediafax notează că informația este relatată de Kyiv Post . Ce finanțează banii și de unde vin Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei , suma este de 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Oficialii de la Tokyo au precizat că fondurile vor fi folosite „exclusiv pentru echipamente neletale”, în linie cu sprijinul anterior acordat prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. De ce contează: sprijin prin NATO, cu reguli și coordonare Dincolo de valoarea absolută, contribuția are relevanță operațională prin faptul că este canalizată printr-un program NATO, ceea ce presupune coordonare, standarde și o alocare mai strâns legată de „lista” de priorități a Ucrainei. Detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu NATO, conform informațiilor citate. Ministerul japonez de Externe a transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacții de la Kiev și dimensiunea programului Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia, iar președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, amintind că sprijinul japonez a început odată cu invazia rusă la scară largă. Zelenski a mai indicat că totalul ajutorului din acest an prin inițiativa PURL a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), menționând că unele contribuții nu au fost făcute publice. În total, 28 de țări sunt implicate în inițiativa PURL până acum, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina se așteaptă la un atac aerian rusesc „în această noapte sau mâine noapte”, iar miza depășește frontul : președintele Volodimir Zelenski spune că Moscova folosește incursiunile cu drone și rachete inclusiv pentru a testa reacția și capacitățile de apărare aeriană ale statelor NATO din vecinătate, potrivit Kyiv Post . Zelenski a declarat, într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” a CBS News, că Ucraina vede „pregătiri” pentru o lovitură de amploare cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice. El a mulțumit partenerilor americani și europeni pentru schimbul de informații, sugerând că și aliații au indicii despre pregătirile Rusiei, chiar dacă nu cunosc toate detaliile. În același context, liderul ucrainean i-a îndemnat pe cetățeni să fie „foarte, foarte atenți” și să folosească adăposturile antiaeriene, inclusiv pentru protecția copiilor, subliniind că există „un procent ridicat” ca atacul să aibă loc în intervalul indicat, deși „nimeni nu știe 100%”. Presiune pe apărarea antiaeriană și deficit de interceptori Zelenski a spus că atacuri localizate asupra civililor și pozițiilor din linia frontului au loc zilnic, iar lovituri combinate masive cu drone și rachete se produc „aproximativ de două ori pe săptămână sau la fiecare 10 zile”. În discursul său de seară de vineri, el a afirmat că noi rapoarte de informații indică un atac iminent și că statul este în alertă ridicată, reiterând că prioritatea de vârf a Kievului rămâne obținerea unui număr mai mare de interceptori pentru apărarea aeriană. Pentru a ilustra presiunea asupra apărării antiaeriene, Zelenski a invocat un atac recent pe care l-a descris ca având „600 de drone” de tip Shahed și „aproximativ 35–peste 40” de rachete balistice, în total „90 de rachete” și „peste 600” de drone. El a susținut că, la asemenea volume, interceptarea tuturor țintelor este „excepțional de dificilă” și a numit rachetele antibalistice drept „cel mai mare deficit” al Ucrainei. Incursiuni spre România, Polonia și Moldova, ca test politic pentru NATO Zelenski a afirmat că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești inclusiv atunci când traiectoriile lor se îndreaptă spre țări vecine „precum România, Moldova sau Polonia”. Când nu reușește, Kievul transmite avertizări partenerilor, iar în cazul statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania) spune că oferă alerte de urmărire în timp real. În viziunea sa, Moscova folosește deliberat aceste episoade pentru „presiune politică” asupra țărilor NATO și pentru a observa reacția Alianței, argumentând că răspunsul ar trebui să fie „semnificativ mai puternic” și mai unitar. Zelenski a adăugat că Vladimir Putin urmărește cum a evoluat reacția NATO în cei trei ani de război la scară largă și că Rusia testează, în mod activ, capabilitățile de apărare aeriană ale statelor NATO care se învecinează cu Ucraina, Belarus sau Rusia. În plan practic, avertismentul se leagă de campania Kievului pentru accelerarea livrărilor de sisteme avansate de apărare aeriană: Zelenski susține că intensificarea atacurilor aeriene rusești amenință nu doar orașele ucrainene, ci și securitatea flancului estic al NATO. [...]
