Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului, potrivit Digi24. Într-un interviu acordat Axios, președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi.
Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze.
În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului.
„Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.”
Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri.
„Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.”
Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații.
Recomandate
Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]
Retragerea Ordinului Vulturului Alb de la Volodimir Zelenski riscă să complice sprijinul politic și logistic pe care Polonia îl acordă Ucrainei , într-un moment în care Varșovia rămâne un actor-cheie pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit HotNews . Președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat vineri retragerea celei mai înalte distincții a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb , acordată lui Zelenski în aprilie 2023, gest care atunci fusese interpretat ca semn de solidaritate „excepțională” între cele două țări. Kievul a reacționat dur, calificând decizia drept „o eroare strategică” și „disprețuitoare”. Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, a acuzat pe Facebook o „escaladare inutilă” și a spus că „emoțiile au prevalat la Varșovia”, anunțând totodată că returnează Poloniei o altă distincție primită de el, în semn de protest. De la simbol la fricțiune: miza pentru relația bilaterală Decizia lui Nawrocki are o încărcătură simbolică ridicată și, potrivit materialului, „ar putea afecta relațiile bilaterale”, în condițiile în care Polonia a fost printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei după invazia Rusiei din februarie 2022, atât pe componenta militară, cât și pe cea umanitară. Tensiunea vine pe fondul disputelor legate de istoria comună, reaprinse după ce Zelenski a decis, la sfârșitul lunii mai, să denumească o unitate militară cu numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) . În Polonia, UPA este asociată cu masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind considerată responsabilă de moartea a peste 100.000 de polonezi, conform textului. Într-o alocuțiune publicată pe X, Nawrocki și-a justificat gestul spunând că, pentru „majoritatea zdrobitoare” a societății poloneze, UPA rămâne „o formațiune responsabilă de crime brutale” împotriva cetățenilor polonezi în timpul războiului. Context politic intern și efecte în opinia publică Înainte de a ajunge la putere în 2025, Nawrocki își exprimase public poziții critice față de Kiev, inclusiv opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO și UE. Potrivit articolului, el a blocat și legislația care prelungea ajutoarele speciale pentru refugiații ucraineni și nu a vizitat Kievul, deși a fost invitat. Pe fondul acestei crize, premierul Donald Tusk a adoptat o poziție mai temperată, cerând celor doi președinți „să găsească un mijloc mai bun decât schimbul de lovituri” pentru a reduce tensiunile, dar și solicitând părții ucrainene să-și asume „responsabilitatea acestei crize”. Tusk a argumentat că sprijinul pentru Ucraina este în interesul Poloniei, avertizând că o înfrângere a Kievului ar pune Polonia într-o situație „dramatic mai dificilă”. Datele citate indică și o schimbare de percepție în societate: Polonia găzduiește aproape un milion de refugiați ucraineni (Eurostat), iar un sondaj Onet.pl menționat în articol arată că 65% dintre polonezi consideră că decizia lui Zelenski influențează negativ percepția asupra relațiilor polono-ucrainene. Un alt sondaj, publicat la începutul anului, arăta că 48% dintre polonezi mai erau favorabili primirii ucrainenilor, 46% se opuneau, față de 94% imediat după începutul invaziei pe scară largă. Ce urmează: un test înaintea conferinței de reconstrucție Episodul are loc chiar înaintea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, programată la finalul lunii la Gdansk și coorganizată de Zelenski. În acest context, escaladarea diplomatică riscă să adauge presiune politică asupra cooperării polono-ucrainene, într-un moment în care Polonia rămâne un nod important pentru sprijinul acordat Kievului. [...]
Ucraina amenință cu lovirea infrastructurii din Belarus folosite de Rusia : președintele Volodimir Zelenski i-a transmis lui Aleksandr Lukașenko un ultimatum de o săptămână pentru dezafectarea releelor care ar ajuta dronele rusești să atace Ucraina, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: dacă aceste echipamente rămân funcționale, Kievul sugerează că ar putea interveni direct, ceea ce ar ridica riscul extinderii conflictului peste graniță. Zelenski a spus că releele instalate pe teritoriul Belarusului, de-a lungul frontierei cu Ucraina, sunt folosite pentru „mărirea semnalului” și ajustarea traiectoriei dronelor ruse. În lipsa unei acțiuni din partea Minskului, liderul ucrainean a indicat că Ucraina ar urma să le „dezafecteze” pe cont propriu. „Cred că o săptămână e suficientă pentru ca el să facă asta. Dacă el nu face acest lucru, o vom face noi”, a spus președintele ucrainean. De ce contează: risc de escaladare și ținte de infrastructură Mesajul Kievului mută presiunea de pe planul diplomatic pe unul practic, legat de infrastructură cu rol militar (relee de comunicații pentru drone). O eventuală lovire a unor astfel de echipamente pe teritoriul Belarusului ar putea fi interpretată ca o extindere a operațiunilor ucrainene dincolo de propriul teritoriu, cu implicații directe pentru securitatea regională. În același timp, Zelenski a argumentat că Lukașenko nu poate susține că nu vrea să fie atras în război, atât timp cât, potrivit lui, Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru atacuri asupra Ucrainei încă din primele zile ale conflictului. Poziția lui Lukașenko: „Belarus nu e o amenințare”, dar admite vulnerabilitatea Antena 3 relatează că Lukașenko a declarat marți că Belarus nu reprezintă o amenințare pentru Ucraina și și-a cerut scuze lui Zelenski pentru remarcile jignitoare anterioare, informație atribuită Kyiv Independent. Totodată, liderul de la Minsk a recunoscut vulnerabilitatea militară a Belarusului în eventualitatea unor lovituri ucrainene asupra infrastructurii critice. „Belarusul este foarte vulnerabil din punct de vedere militar, dacă Ucraina ar începe să lovească Belarusul așa cum lovește Rusia. Pentru armata ucraineană, Belarusul este ca în palmă”, a spus Lukașenko, potrivit aceleiași relatări. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, termenul indicat de Zelenski este de „o săptămână”. Nu sunt prezentate reacții oficiale ale autorităților belaruse privind dezafectarea releelor, iar Antena 3 nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete deja luate pe teren. [...]
Remarca lui Trump despre finalul mandatului lui Macron adaugă presiune politică peste „diplomația de protocol” de la Versailles , într-un moment în care Parisul încearcă să capitalizeze rolul de gazdă al G7 și să-și consolideze influența în dosare sensibile, potrivit Mediafax . Într-un interviu filmat acordat publicației Axios , Donald Trump a rememorat cele 48 de ore petrecute în Franța, de la Évian la Versailles, unde Emmanuel Macron a organizat o cină la Palatul Versailles cu ocazia aniversării a 250 de ani de la independența americană. Trump a lăudat modul în care președintele francez a gestionat summitul G7 și a descris evenimentul drept unul „fantastic”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Laude pentru organizare, dar și o „înțepătură” politică Trump a spus că Macron „a făcut o treabă fantastică găzduind G7”, fără „agitație sau brizbriz”. În același timp, președintele american a strecurat o observație care trimite direct la calendarul politic al liderului francez, afirmând că Macron „nu va mai fi mult timp prin preajmă”, o aluzie la faptul că al doilea mandat al acestuia urmează să se încheie în 2027. Culisele invitației la Versailles și „slăbiciunea” lui Trump Potrivit relatării lui Trump, Macron l-ar fi contactat cu aproximativ o săptămână înainte de summit, cerându-i să vină la Paris pentru a fi omagiat. Trump a susținut că inițial a ezitat, dar a fost convins de atracția pentru locul ales: „Știa slăbiciunea mea, pentru că Versailles este, în opinia mea, unul dintre cele mai magnifice locuri existente, așa că m-am lăsat convins.” Trump a mai afirmat că a înțeles că, în mod obișnuit, nu se organizează cine la Versailles, ceea ce ar fi făcut evenimentul cu atât mai ieșit din comun. Semnarea acordului privind Iranul, în timpul cinei În seara de la Versailles, Trump a spus că a primit chiar înainte de cină textul acordului de încheiere a ostilităților cu Iranul, iar documentul ar fi fost semnat la masă, „spre surprinderea tuturor”. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, invitat la eveniment, a confirmat la RTL că „a fost o surpriză”. Surse apropiate președintelui francez au susținut că Macron „a creat condițiile necesare pentru semnare”, deși Franța nu a fost parte la negocieri. [...]
La doar câteva zile după critici publice la adresa Israelului, Donald Trump a schimbat registrul și l-a lăudat pe Benjamin Netanyahu , pe fondul tensiunilor legate de luptele din Liban și al riscului ca acestea să afecteze negocierile SUA–Iran, potrivit Stirile Pro TV . Trump a făcut declarațiile la Baza Comună Andrews, în timpul unui discurs în care a prezentat un nou avion prezidențial oferit cadou de Qatar. În intervenția sa, președintele american l-a descris pe premierul israelian drept „un prim-ministru războinic” și a spus că ar trebui „să-i acorde credit”. Contextul: Libanul și negocierile SUA–Iran Potrivit materialului, laudele vin după o perioadă în care Trump și administrația sa au criticat „aspru și în mod repetat” oficiali israelieni, din cauza temerilor că operațiunile militare din Liban ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran. Cu o zi înainte, vicepreședintele JD Vance a stârnit reacții în Israel după ce a afirmat că Trump ar fi „singurul șef de stat din întreaga lume care simpatizează cu națiunea Israel” și a sugerat că, în locul guvernului israelian, nu ar „ataca singurul aliat puternic” rămas. Armistițiul Israel–Hezbollah și efectul imediat Israelul și Hezbollah au convenit ulterior să reînnoiască armistițiul, după o serie de atacuri mortale. În același context, Vance și-a anulat o călătorie planificată pentru semnarea oficială a acordului SUA–Iran. Materialul nu oferă detalii despre termenii armistițiului reînnoit sau despre calendarul următorilor pași în negocierile SUA–Iran. [...]
China avertizează că extinderea ocupației israeliene în Gaza riscă să submineze armistițiul , potrivit Global Times , care citează o intervenție a ambasadorului Chinei la ONU, Fu Cong , la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate . Fu Cong a criticat joi, la New York (ora locală), ceea ce a descris drept extinderea ocupației militare a Israelului și lărgirea așa-numitei „linii galbene” în Gaza, precum și intenția declarată de a prelua controlul asupra a 70% din teritoriul enclavei. China a transmis că este „serios îngrijorată” de aceste evoluții, potrivit China Central Television (CCTV), citată de publicație. Mesajul Chinei la ONU: respectarea acordului și acces umanitar În intervenția sa, reprezentantul chinez a spus că tensiunile din Orientul Mijlociu s-au mai redus în ultima perioadă și că Beijingul speră ca această tendință să continue, inclusiv prin crearea unor condiții favorabile pentru abordarea altor puncte fierbinți regionale, între care Gaza. China a cerut „tuturor părților relevante”, în special Israelului, să respecte integral acordul de încetare a focului și să evite acțiuni care l-ar putea submina. Totodată, Fu Cong a îndemnat Israelul să își îndeplinească obligațiile prevăzute de dreptul internațional umanitar și să asigure intrarea în Gaza a ajutoarelor umanitare „urgent necesare”, conform relatării CCTV. Context: bilanțul invocat după intrarea în vigoare a armistițiului Potrivit datelor publicate de autoritățile sanitare din Gaza la 17 iunie, operațiunile militare israeliene din Fâșia Gaza ar fi provocat 1.005 morți și 3.157 de răniți de la intrarea în vigoare a primei faze a acordului de încetare a focului, în octombrie 2025, mai notează CCTV. China a mai transmis că este pregătită să lucreze cu comunitatea internațională pentru un armistițiu „cuprinzător și de durată” în Gaza, pentru oprirea catastrofei umanitare și avansarea unei soluții „cuprinzătoare, juste și durabile” la problema palestiniană. [...]
