Știri
Știri din categoria Externe

Echipa de securitate națională a lui Trump analizează un plan iranian de pace care ar viza oprirea războiului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de energie, potrivit Al Jazeera. În paralel, discuțiile privind programul nuclear al Iranului sunt amânate, ceea ce mută presiunea diplomatică pe măsuri imediate legate de securitatea transportului maritim.
Miza economică este legată direct de Hormuz: orice blocaj sau restricție în zonă poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și poate afecta lanțurile de aprovizionare, cu efecte în cascadă asupra costurilor de transport și a prețurilor la nivel global.
Conform informațiilor publicate, echipa de securitate națională a președintelui SUA „revizuiește” un plan de pace propus de Iran, care ar avea ca obiective:
În același timp, SUA ar fi decis să amâne discuțiile privind programul nuclear al Iranului, fără ca materialul citat să ofere un calendar sau condiții pentru reluarea lor.
În același context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Sankt Petersburg. Araghchi a declarat că Teheranul „ia în considerare” o solicitare a SUA de a reporni negocierile, potrivit aceleiași surse.
Din informațiile disponibile nu reiese dacă planul iranian are deja acceptul de principiu al Washingtonului sau ce concesii ar presupune. Următorul indicator relevant va fi dacă SUA și Iranul anunță un format de discuții și pași concreți pentru securizarea/redeschiderea Hormuzului, înaintea reluării dosarului nuclear.
Recomandate

Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]

Mesajul invocat de Putin sugerează că la Teheran funcționează încă un canal de comandă , într-un moment în care absența prelungită a noului lider suprem al Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității de decizie a regimului, potrivit News . Vladimir Putin a declarat că a primit săptămâna trecută un mesaj de la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , despre care „nu s-a mai auzit nimic” de când a fost anunțat succesor al tatălui său decedat, cu peste șase săptămâni în urmă. Afirmația a fost făcută luni, la Sankt Petersburg, în timpul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi , potrivit unui comunicat al Kremlinului. În același context, Putin a transmis că apreciază mesajul și i-a urat lui Khamenei „sănătate și bunăstare”, iar despre Iran a spus că „luptă” pentru „independență și suveranitate”. Liderul rus a adăugat că Rusia „va face tot ceea ce este în interesul dumneavoastră și al tuturor popoarelor din regiune” pentru ca „pacea” să fie realizată „cât mai repede posibil”. De ce contează: incertitudinea de la vârful Iranului complică deciziile de război și negocierile Potrivit relatării, au apărut numeroase întrebări privind starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, pe fondul absenței sale prelungite în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. CNN citează o sursă care a declarat luna trecută că Khamenei ar fi suferit o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la față în aceeași serie de atacuri în care au fost uciși tatăl său și principalii comandanți militari ai Iranului. Ce spun SUA și ce indică alte informații publice Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că SUA „au indicii” că Khamenei este încă în viață, dar a spus că nu este clar câtă credibilitate are noul lider suprem în Iran. Într-un interviu acordat Fox News, Rubio a afirmat: „Nu avem dovezi că nu ar fi (în viață). Cred că a fi în viață și a fi la putere sunt două chestiuni diferite.” Separat, Reuters a citat surse anonime care susțin că liderul suprem ar participa la întâlniri cu înalți oficiali prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii privind probleme majore, inclusiv războiul și noile negocieri cu Washingtonul. [...]

Șansele unui acord rapid Iran–SUA pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz scad , iar blocajul maritim începe să se vadă în fluxurile de transport și în prețurile la carburanți, potrivit TWZ . Discuțiile de la Washington despre o nouă propunere iraniană vin pe fondul unei diplomații „înghețate” și al unei poziții americane care leagă orice înțelegere de un rezultat final pe dosarul nuclear. Propunerea iraniană: întâi strâmtoarea, apoi nuclearul Președintele SUA, Donald Trump , s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt pe securitate națională pentru a discuta o propunere iraniană care ar viza redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Potrivit Axios (care citează un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile), Iran ar fi oferit o înțelegere în care: redeschiderea strâmtorii și ridicarea blocadei navale ar veni primele; negocierile nucleare ar fi amânate pentru o etapă ulterioară; armistițiul ar fi prelungit pe termen lung sau transformat într-o încetare permanentă a războiului. TWZ notează că propunerea ar fi fost transmisă SUA prin Pakistan, dar că este puțin probabil să obțină sprijinul lui Trump, care a cerut în mod repetat un „final” al programului nuclear iranian ca parte a unui acord mai amplu. Poziția SUA: „nu negociem prin presă”, dar condițiile rămân dure Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Olivia Wales, a transmis către TWZ că discuțiile sunt sensibile și că SUA „nu vor negocia prin presă”, reiterând că Washingtonul va accepta doar un acord care „nu permite Iranului să aibă o armă nucleară”. În paralel, Trump a declarat la Fox News că SUA trebuie să obțină uraniul îmbogățit al Iranului și a susținut că „avem toate cărțile”. Secretarul de stat Marco Rubio a respins public ideea că Iranul ar „deschide” strâmtoarea în sens real, argumentând că un sistem în care Teheranul decide cine trece și cât plătește nu poate fi tolerat, deoarece sunt „ape internaționale”. Iranul împinge spre control militar și taxe în rial În Iran, șeful comisiei de securitate națională din parlament, Ebrahim Azizi, a declarat la televiziunea de stat că forțele armate sunt deja în controlul Strâmtorii Hormuz și urmăresc să interzică trecerea „vaselor ostile”. El a mai spus că un proiect de lege privind administrarea căii navigabile ar prevedea ca veniturile financiare generate de strâmtoare să fie plătite în rial, moneda locală. Efecte operaționale: tranzit minim prin Hormuz și mai multă „activitate întunecată” În plan operațional, traficul prin strâmtoare continuă să scadă. Firma de informații maritime Windward a raportat că duminică volumul de tranzit a coborât la opt traversări (patru intrări și patru ieșiri), toate vizibile prin AIS (sistemul de identificare automată folosit de nave). Windward a mai indicat: prezența în întregul Golf a urcat la 920 de nave (cu 28 mai multe față de ziua anterioară); „evenimentele” de tip „dark activity” (când navele își opresc sau maschează semnalul AIS) au scăzut la 117, cu 5%. Separat, TWZ menționează că un iaht de mari dimensiuni legat de oligarhul rus sancționat Alexey Mordashov a traversat strâmtoarea, conform datelor de urmărire a navelor citate de Reuters, un caz rar în actualele condiții. Presiune economică: carburanții se scumpesc în SUA, iar Iranul caută rute alternative TWZ descrie blocada ca pe un instrument menit să lovească economia Iranului și să forțeze regimul să accepte un acord. În același timp, apar semne că Iranul încă încarcă petrol la Kharg Island, iar un comentator Bloomberg, Javier Blas, a avertizat să fie privite cu prudență afirmațiile că Teheranul ar rămâne fără capacități de stocare „în câteva zile”. În SUA, efectele încep să fie vizibile la pompă: prețul mediu al benzinei a urcat cu 7 cenți într-o săptămână, la 4,04 dolari pe galon, potrivit datelor GasBuddy citate de TWZ. Patrick De Haan, analist GasBuddy, a spus pentru CBS News că diferența dintre creșterea benzinei și scăderea motorinei ar putea fi temporară, pe fondul revenirii cotațiilor petrolului odată cu tensiunile geopolitice și anularea discuțiilor SUA–Iran. În plus, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat despre încercări de a exporta petrol către China pe cale ferată pentru a ocoli blocada, o variantă mai puțin eficientă decât transportul maritim. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile par blocate între două condiționări incompatibile pe termen scurt: Iranul ar vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei înaintea discuțiilor nucleare, în timp ce administrația Trump insistă pe un rezultat final pe nuclear ca parte a oricărui acord. Între timp, scăderea tranzitului și adaptările logistice indică un risc de prelungire a perturbărilor în transportul maritim și în piața energiei, fără un semnal că o soluție este iminentă. [...]

Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]

O eventuală redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce presiunea pe fluxurile de petrol , după ce Iranul a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere care pune pe primul loc deblocarea rutei maritime și încetarea războiului, lăsând negocierile nucleare pentru o etapă ulterioară, potrivit Digi24 , care citează Axios. Propunerea apare pe fondul unui impas diplomatic și al diviziunilor din conducerea iraniană privind concesiile legate de programul nuclear. Ideea Teheranului, conform informațiilor citate de Axios, este să ocolească temporar dosarul nuclear pentru a ajunge mai repede la un acord care să rezolve criza din strâmtoare și „blocada americană”. Ce conține, pe scurt, propunerea transmisă prin mediatori Din informațiile prezentate, oferta ar avea o succesiune de pași care mută discuția de la nuclear la navigație și sancțiuni/blocadă: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și detensionarea crizei asociate; ridicarea blocadei americane; un armistițiu prelungit sau o încetare definitivă a războiului; abia ulterior, reluarea negocierilor nucleare. Casa Albă a primit propunerea, însă nu este clar dacă SUA sunt dispuse să o analizeze, potrivit aceleiași relatări. Miza pentru Washington: pârghia asupra exporturilor de petrol Materialul indică faptul că ridicarea blocadei și încheierea războiului ar reduce pârghia de negociere a președintelui Donald Trump în discuțiile ulterioare despre două obiective majore: eliminarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului și suspendarea îmbogățirii. Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că vrea să continue blocada navală care afectează exporturile de petrol ale Iranului, în speranța că Teheranul va ceda „în următoarele câteva săptămâni”, conform textului citat. Ce urmează: ședință la Casa Albă și contacte regionale Se așteaptă ca Trump să țină luni o ședință în „Camera de criză” privind Iranul, împreună cu echipa de vârf pentru securitate națională și politică externă, potrivit a trei oficiali americani citați. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a discutat la Muscat cu oficiali din Oman, cu accent pe Strâmtoarea Ormuz, apoi s-a întors la Islamabad pentru o a doua rundă de discuții. Totodată, el urma să se deplaseze la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, conform informațiilor din articol. Pozițiile rămân departe pe dosarul nuclear Washingtonul cere ca Iranul să suspende îmbogățirea uraniului pentru cel puțin un deceniu și să scoată uraniul îmbogățit din țară. În același timp, o sursă citată afirmă că în conducerea iraniană nu există consens privind modul de abordare a cererilor SUA, ceea ce explică, în această etapă, încercarea de a separa discuția despre Ormuz de negocierile nucleare. [...]

Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]