Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a respins propunerea lui Vladimir Putin privind mutarea uraniului iranian în Rusia, un plan care ar fi fost discutat ca posibil pas diplomatic pentru reducerea tensiunilor din conflictul ce implică Statele Unite, Israelul și Iranul.
Oferta ar fi fost făcută în cursul unei convorbiri telefonice recente între președintele american și liderul rus. Conform unor surse citate de Axios, Moscova a propus ca uraniul îmbogățit al Iranului să fie transferat pe teritoriul Rusiei, măsură care ar fi putut reprezenta un compromis pentru limitarea programului nuclear iranian și pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Planul ar fi fost conceput ca parte a unor discuții mai ample privind încheierea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, însă Donald Trump a decis să nu accepte propunerea în forma prezentată.
Ideea transferului uraniului iranian într-o altă țară nu este complet nouă în diplomația nucleară. În trecut, scenarii similare au fost discutate în negocierile internaționale pentru limitarea capacităților nucleare ale Teheranului, astfel încât materialul nuclear sensibil să fie depozitat sau procesat în afara Iranului.
În acest caz, Rusia ar fi devenit depozitarul uraniului îmbogățit, reducând astfel cantitatea de material nuclear aflată pe teritoriul iranian și, teoretic, riscul unei escaladări nucleare.
Refuzul Washingtonului reflectă complexitatea negocierilor diplomatice din jurul crizei din Orientul Mijlociu. Conflictul dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel a tensionat puternic situația regională, iar marile puteri încearcă să evite o escaladare care ar putea destabiliza și mai mult piața energetică și securitatea globală.
Deși detaliile exacte ale propunerii nu au fost făcute publice, episodul evidențiază rolul Rusiei în încercările de mediere și dificultatea găsirii unui compromis acceptabil pentru toate părțile implicate.
Pentru moment, negocierile diplomatice rămân blocate, iar viitorul programului nuclear iranian continuă să fie unul dintre cele mai sensibile subiecte ale securității internaționale.
Recomandate
Ucraina încearcă să taie logistica și veniturile Rusiei prin lovituri tot mai adânci în timp ce Moscova presează pe frontul din Donețk, potrivit Adevărul . În al cincilea an de război, conflictul intră într-o etapă de uzură: lupte urbane în zone devastate și atacuri la distanță asupra infrastructurii militare și energetice. În Donbas, Rusia își concentrează eforturile asupra orașului Kostiantînivka , descris drept una dintre ultimele bariere pentru cucerirea completă a regiunii Donețk. Orașul, care înainte de război avea aproximativ 78.000 de locuitori, este în mare parte distrus, iar analiștii militari citați indică infiltrări rusești în mai multe sectoare încă de la sfârșitul anului trecut. Miza operațională: Kostiantînivka, poarta spre Kramatorsk și Sloviansk Grupul ucrainean DeepState avertizează că tactica de infiltrare, susținută de bombardamente aeriene constante, ar putea permite Rusiei să preia treptat controlul asupra localității, în condițiile în care forțele ucrainene au dificultăți în menținerea liniilor defensive sub presiune continuă. Importanța orașului este legată de efectul de domino: dacă Moscova îl capturează, drumul către Kramatorsk și Sloviansk – ultimele centre urbane importante din Donețk aflate sub control ucrainean – ar deveni mai accesibil. „Centura Fortărețelor” și costul înaintării rusești Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia a obținut progrese tactice în Kostiantînivka, dar fără saltul operațional necesar pentru a sparge lanțul fortificat al apărării ucrainene („Centura Fortărețelor”). În evaluarea citată, Moscova a ratat termenul-limită din mai 2026 pentru cucerirea orașului, deși a continuat să investească forțe în direcția respectivă. În același context, sunt menționate mișcări ale unor grupuri tactice rusești („Bahmut” și „Dzerjinsk”), precum și faptul că forțele ruse nu ar fi reușit până acum să cucerească gara orașului. ISW estimează că infiltrările vor continua, cu consolidări punctuale, dar și cu pierderi ridicate. Lovituri în adâncime: rafinării, uzine militare și rute către Crimeea În paralel cu presiunea din Donețk, Ucraina își amplifică loviturile asupra țintelor din interiorul Federației Ruse, inclusiv asupra infrastructurii energetice (rafinării, terminale petroliere), cu obiectivul de a reduce veniturile folosite de Moscova pentru finanțarea războiului. În ultimele săptămâni, atacurile au vizat: două rafinării din Tatarstan, la peste 1.000 km de linia frontului; o uzină militară la est de Moscova, despre care armata ucraineană a spus că a fost lovită cu rachete de croazieră proprii, „Flamingo”; Sankt Petersburg, lovit de două ori cu drone la începutul lunii, în momente care au coincis cu deschiderea și închiderea principalului forum economic anual al Rusiei. Pe axa sudică, un obiectiv prioritar îl reprezintă rutele de aprovizionare care leagă Crimeea de teritoriile ocupate. Din iunie, Ucraina ar fi atacat cel puțin cinci poduri din apropierea peninsulei, inclusiv pe șoseaua R-280, forțând autoritățile instalate de Rusia să caute rute alternative. ISW consideră că menținerea presiunii asupra liniilor de comunicații și aprovizionare ar putea complica pregătirile Moscovei pentru eventuale noi ofensive. În același timp, Rusia își intensifică bombardamentele asupra Ucrainei, cu „noi recorduri” privind numărul de drone și rachete lansate într-un interval scurt, pe fondul unei confruntări de uzură în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un pas înapoi. [...]
SUA și Iran au convenit o încetare a focului, cu miză directă pe reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera . Președintele SUA, Donald Trump , a anunțat existența unui acord de armistițiu cu Iranul. În același timp, Pakistan, Qatar și Iran au confirmat că s-a ajuns la un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și pentru încheierea războiului. Conform informațiilor publicate, documentul ar urma să fie semnat „în zilele următoare”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Mențiunea explicită privind „deschiderea Strâmtorii Hormuz” indică o potențială detensionare într-un coridor maritim esențial pentru transporturile de petrol și gaze. Pentru piețe și companii, semnalul principal este reducerea riscului operațional asociat rutelor de aprovizionare, deși detaliile acordului nu sunt prezentate în material. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în acest moment rezultă următoarele: există un anunț public al președintelui SUA privind un acord de încetare a focului cu Iranul; Pakistan, Qatar și Iran confirmă un acord care include redeschiderea Strâmtorii Hormuz; semnarea ar urma să aibă loc în zilele următoare. Materialul nu oferă detalii despre condițiile armistițiului, calendarul exact sau mecanismele de implementare și verificare, astfel că impactul concret va depinde de semnarea și aplicarea efectivă a acordului. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar urma să elimine un blocaj naval american și să reducă riscul de șoc pe piața petrolului , după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat finalizarea unui acord de pace cu Iranul, potrivit The Jerusalem Post . Trump a scris pe Truth Social că „acordul cu Republica Islamică Iran este acum complet” și că autorizează „deschiderea fără taxe” a Strâmtorii Hormuz, concomitent cu „înlăturarea imediată a blocadei navale” a SUA. Într-o postare ulterioară, el a precizat că strâmtoarea va fi redeschisă pentru tranzitul navelor comerciale vineri, după semnarea acordului. Într-un interviu acordat The New York Times după anunț, Trump a spus că, dacă Iranul nu ajunge la un acord final pe chestiuni nucleare, SUA ar relua atacurile asupra Teheranului. Tot acolo, el a afirmat că înțelegerea ar garanta că Strâmtoarea Hormuz va rămâne „permanent fără taxe”. Ce prevede, în linii mari, înțelegerea și calendarul Anunțul lui Trump a venit la scurt timp după ce premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif , a transmis pe X/Twitter că a fost atins un acord, susținând că „ambele părți au declarat încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”. Sharif a mai spus că, după agrarea unui memorandum de înțelegere, mediatorii vor avea în această săptămână discuții „pre-implementare” pentru a pregăti negocieri tehnice. Ceremonia oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, în Elveția. Mizele operaționale și de reglementare: sancțiuni, nuclear și mecanism de monitorizare Potrivit agenției semi-oficiale iraniene Tasnim, adjunctul ministrului iranian de Externe, Kazem Gharibabadi, a declarat că textul integral al acordului va fi publicat după ceremonia de semnare. El a adăugat că, după semnare, ar urma să înceapă o perioadă de 60 de zile de discuții suplimentare, care să acopere inclusiv încetarea sancțiunilor împotriva Iranului, programul nuclear iranian și stabilirea unui mecanism de monitorizare a implementării. Separat, publicația iraniană Mehr a relatat că memorandum-ul ar include 14 puncte și că acordul final ar urma să fie consolidat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Printre elementele invocate de Mehr se numără retragerea personalului militar american din jurul Iranului, un angajament de neinterferență în afacerile interne ale Iranului și eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate. Context regional: Libanul și poziția Israelului În același material este menționat că ziarul israelian Maariv, citând surse israeliene familiarizate cu subiectul, a relatat că premierul Benjamin Netanyahu i-ar fi spus lui Trump că Israelul nu s-ar considera obligat să oprească operațiunile militare în Liban. Pentru piețe, elementul imediat rămâne calendarul redeschiderii Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei navale americane, însă detaliile-cheie ale acordului – inclusiv cele legate de sancțiuni și de mecanismele de verificare – sunt prezentate ca urmând să fie clarificate după semnarea de vineri și în fereastra de negocieri de 60 de zile. [...]
Summitul G7 de la Evian-les-Bains riscă să testeze coeziunea aliaților occidentali , pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și partenerii săi și al discuțiilor despre o posibilă restrângere a prezenței americane în statele NATO din Europa, potrivit Euronews . Reuniunea celor mai puternice șapte economii ale lumii începe luni, pe malul francez al Lacului Geneva, într-un context încărcat: războiul din Orientul Mijlociu, competiția pentru minerale rare și controlul inteligenței artificiale sunt pe agendă, însă atenția se concentrează pe întâlnirea lui Trump cu aliații după trei luni în care s-a plâns că nu a primit sprijin în lupta împotriva Iranului. Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite se întâlnesc la Evian-les-Bains pentru a-și armoniza pozițiile privind problemele curente și direcția viitoare. Întâlnirea are loc pe fondul unei răciri a relațiilor transatlantice și al discuțiilor despre reducerea prezenței militare americane în Europa, element care amplifică miza politică a summitului. Trump, factor de imprevizibilitate și agendă anti-China Cédric Dupont, profesor de relații internaționale la Geneva, avertizează că evoluția discuțiilor poate fi imprevizibilă, amintind un episod din primul mandat al lui Trump, când acesta a părăsit un summit G7 înainte de final. În analiza expertului, Trump ar putea folosi platforma G7 pentru a-și consolida poziția în rivalitatea cu Beijingul, în condițiile în care China – deși a doua economie a lumii – nu a fost invitată niciodată în acest format. „Ceea ce a semnalat Trump în ultimele 12 luni este că nu este foarte interesat să revină la acel model de coordonare «prietenoasă» (...) El este mai degrabă interesat ca aceste state să se alinieze în spatele propriei sale agende. Iar agenda sa este contracararea Chinei.” Franța mizează pe „repararea” relației Trump–Macron Summitul este prezentat și ca o oportunitate de a repara relația tensionată dintre președintele american și cel francez. În acest sens, Emmanuel Macron și-a invitat omologul la cină la Palatul Versailles , un gest cu încărcătură simbolică. Securitate la scară mare, inclusiv anti-drone Înaintea sosirii liderilor, stațiunea de pe malul Lacului Geneva a fost securizată masiv: 13.000 de polițiști au fost mobilizați, iar autoritățile franceze au instalat o rețea de radare și senzori pentru detectarea dronelor, considerate un risc major pentru desfășurarea evenimentului. [...]
Semnarea acordului SUA–Iran este programată pentru 19 iunie la Geneva , iar vicepreședintele american JD Vance spune că intenționează să fie prezent, potrivit Agerpres . Vance a adăugat că participarea președintelui Donald Trump este „posibilă”. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu pentru Fox News, în care Vance a indicat că se așteaptă să asiste la semnarea acordului „peste câteva zile”, în Elveția. „Am toată intenția de a fi acolo, dar este posibil ca însuși președintele să fie prezent.” Ce urmează și de ce contează Potrivit mediatorului pakistanez citat în material, acordul – care vizează încetarea războiului din Orientul Mijlociu – ar urma să fie semnat oficial la Geneva pe 19 iunie. Prezența la semnare a vicepreședintelui SUA, și posibil a președintelui, ridică nivelul politic al momentului și sugerează o miză majoră pentru implementarea și credibilitatea acordului, în condițiile în care detaliile acestuia nu sunt prezentate în știrea Agerpres. [...]
Tensiunile Trump–Netanyahu riscă să complice calendarul unui acord SUA–Iran , pe care Casa Albă îl consideră esențial pentru oprirea războiului și pentru controlul programului nuclear iranian, potrivit Digi24 . Donald Trump a declarat pentru Axios că înțelegerea dintre Statele Unite și Iran „este încă pe cale să fie încheiată duminică”, deși Israelul a lovit Beirutul, iar Iranul a amenințat cu represalii. Președintele american spune că atacul a „dat totul peste cap” și a amânat semnarea cu „câteva ore”. Atacul asupra Beirutului, factor de risc pentru semnare Escaladarea din Liban a avut loc cu câteva ore înainte ca SUA și Iranul să semneze un acord menit să pună capăt războiului dintre cele două țări. Trump a afirmat că a fost „șocat” când a fost informat de consilierii săi despre atacul israelian și că s-a înfuriat pe premierul Benjamin Netanyahu. „E groaznic — nu-mi venea să cred. Cu o oră înainte să semnăm înțelegerea”. Trump a recunoscut că Hezbollah ar fi atacat primul Israelul, dar a susținut că acel atac nu a produs pagube și nu au existat victime. Miza Washingtonului: control nuclear și inspecții „inopinate” În relatarea citată, Trump a prezentat acordul cu Iranul drept unul „benefic pentru Israel”, pentru că ar urma să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, să impună eliminarea materialului nuclear și să permită inspecții neanunțate la instalațiile nucleare iraniene. Relația cu Netanyahu, un element care poate influența implementarea În același context, Trump a descris direct nemulțumirea față de decizia lui Netanyahu de a lovi Beirutul, sugerând că aceasta a pus în pericol un moment diplomatic sensibil. „De ce a trebuit Bibi să lanseze un atac nenorocit? M-am enervat la culme. I-am spus-o în față. N-are pic de judecată. I-am spus-o clar”. Din informațiile disponibile în material, acordul era programat să fie semnat „peste câteva ore” față de momentul inițial, însă nu sunt oferite detalii suplimentare despre condițiile finale sau despre garanțiile de implementare în cazul unei noi escaladări. [...]
