Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump pregătește publicarea unor dosare guvernamentale despre OZN-uri, după ce o analiză internă a identificat „multe documente foarte interesante”, iar primele materiale ar urma să apară „foarte, foarte curând”, potrivit Antena 3. Miza practică ține de transparența instituțională: ce informații va declasifica efectiv guvernul SUA și în ce limite.
Donald Trump a făcut declarațiile la un eveniment cu susținători găzduit de grupul conservator Turning Point USA.
„Am găsit multe documente foarte interesante, trebuie să spun, iar primele publicări vor începe foarte, foarte curând, astfel încât să puteţi vedea dacă acest fenomen este corect.”
În februarie, Trump a ordonat agențiilor americane să înceapă publicarea dosarelor guvernamentale pe tema OZN-urilor, a fenomenelor aeriene neidentificate și a unei posibile vieți extraterestre, invocând interesul public ridicat.
Potrivit materialului, analiza a fost cerută după ce Trump l-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama că ar fi împărtășit necorespunzător informații clasificate, în contextul unor declarații ale lui Obama despre extratereștri.
Obama a precizat ulterior că nu a văzut dovezi de contact extraterestru în timpul mandatului său, deși a spus că probabilitatea statistică a existenței vieții în altă parte a universului este mare.
Trump a afirmat, la rândul său, că nu a văzut dovezi ale existenței extratereștrilor și că rămâne nesigur în privința existenței lor.
În ultimii ani, Pentagonul a investigat relatări despre OZN-uri, iar lideri militari de rang înalt au declarat în 2022 că nu au găsit dovezi care să sugereze că extratereștrii ar fi vizitat Pământul sau ar fi aterizat forțat. Un raport al Pentagonului din 2024 a concluzionat că investigațiile guvernului SUA de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial nu au găsit dovezi ale tehnologiei extraterestre și că majoritatea observărilor au fost, de fapt, obiecte și fenomene obișnuite identificate greșit.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA nu se vor lăsa intimidate de blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și mărfuri, pe fondul unei escaladări care a început după ce Teheranul a reinstituit restricțiile la trecere, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat, sâmbătă, la Casa Albă, că Iranul „nu ne poate șantaja”, susținând că Teheranul „se comportă astfel de ani de zile”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile dintre cele două părți continuă și că administrația americană ar urma să aibă „niște informații până la sfârșitul zilei”. De ce contează: riscul operațional pentru transportul maritim Episodul subliniază fragilitatea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , după ce o decizie de redeschidere anunțată vineri a fost inversată în mai puțin de 24 de ore. Potrivit informațiilor citate, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și Donald Trump anunțaseră vineri redeschiderea strâmtorii pentru petroliere și nave comerciale, însă comandamentul forțelor armate iraniene a revenit ulterior asupra acestei decizii. Motivul invocat de partea iraniană a fost menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Ce se întâmplă pe teren După reinstituirea blocadei de către Iran, „23 de nave și-au schimbat cursul sau s-au întors din drum” la indicațiile Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), potrivit unei postări pe X citate în material. Blocada navală a SUA vizează navele care au ca punct de plecare sau de destinație un port iranian. În acest stadiu, Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre durata estimată a restricțiilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate, dincolo de faptul că negocierile sunt în desfășurare. [...]
Declarațiile Mariei Corina Machado ridică miza politică a implicării SUA în Venezuela , după ce lidera opoziției a susținut, la Madrid, că Donald Trump ar fi „singurul lider” care „a riscat viața cetățenilor țării sale” pentru „libertatea Venezuelei”, potrivit Agerpres . Machado a spus că „nu regretă” decizia de a-i oferi simbolic Premiul Nobel pentru Pace lui Trump și a legat afirmația de operațiunea militară americană care l-a capturat pe Nicolas Maduro în ianuarie. „Este ceva ce venezuelenii își vor aminti mereu și pentru care vor fi mereu recunoscători.” Întoarcerea în Venezuela și discuțiile cu Washingtonul Lidera opoziției a reafirmat că intenționează să se întoarcă în Venezuela și că discută acest subiect „cu guvernul SUA”. Ea a admis că revenirea „implică riscuri”, dar a susținut că amenințările nu o vor descuraja. „Datoria noastră este să fim în Venezuela, sprijinindu-i pe venezueleni.” Alegerile, lăsate „în plan secund” de autorități Machado a acuzat actuala conducere de la Caracas că menține un climat de „haos, violență și teroare”, în timp ce mișcarea pe care o conduce ar urmări „progresul în pace”. În același timp, ea a afirmat că, deși Maduro a fost arestat, „regimul criminal” ar rămâne la putere prin înlocuirea unor persoane cu altele „și mai nefaste”. Pe tema alegerilor, Machado a spus că nu există justificare pentru a împiedica societatea venezueleană să se exprime la vot. În paralel, autoritățile ar fi trecut chestiunea electorală pe plan secund, prioritizând economia; la 2 martie, președintele Adunării Naționale, Jorge Rodriguez, a declarat că stabilirea unei date pentru alegeri „nu reprezintă o urgență”. Relația cu Spania și ecourile summitului de la Barcelona Machado a comentat și contextul politic din Spania, afirmând că evenimentele de la Barcelona – unde a avut loc Summitul Democrației organizat de guvernul spaniol – au arătat de ce o întâlnire cu premierul Pedro Sanchez „nu este oportună”. La summit, președintele Columbiei, Gustavo Petro, a vorbit despre „o mare teamă” în rândul venezuelenilor privind întoarcerea lui Machado, în cazul unei „vendete politice”. Tot acolo, președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, și Pedro Sanchez au făcut apel la neamestec în politica venezueleană. În timpul vizitei în Spania, Machado s-a întâlnit cu lideri conservatori, precum Alberto Nunez Feijoo (Partidul Popular) și Santiago Abascal (Vox), dar nu și cu reprezentanți ai socialiștilor aflați la guvernare. [...]
Președintele Columbiei avertizează că presiunea și sancțiunile SUA pot declanșa o „rebeliune” regională , într-un semnal care pune sub semnul întrebării eficiența instrumentelor de politică externă ale Washingtonului în America Latină, potrivit news.ro . Gustavo Petro a spus, într-un interviu pentru ziarul spaniol El País, publicat sâmbătă, că presiunile exercitate de Statele Unite asupra liderilor latino-americani care nu sunt de acord cu politica Washingtonului ar putea provoca „o rebeliune” în regiune. Declarațiile sunt transmise de Reuters. Sancțiunile, prezentate ca instrument politic Petro a criticat modul în care sancțiunile americane sunt folosite împotriva liderilor care adoptă poziții diferite de cele ale Washingtonului. Donald Trump și administrația sa l-au inclus pe Petro pe o listă de sancțiuni a Trezoreriei americane, administrată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), pe baza unor acuzații privind implicarea în comerțul global cu droguri ilegale. Președintele columbian, în vârstă de 65 de ani și fost membru al gherilei de stânga M-19, a susținut că sancțiunile sunt folosite pentru a constrânge politic liderii cu poziții diferite. „Este un sistem asemănător celui pe care îl avea regele Spaniei cu câteva secole în urmă. Iar răspunsul Americii Latine a fost rebeliunea. Asta se va întâmpla din nou dacă guvernul Statelor Unite nu este capabil să își regândească relațiile cu America Latină.” Context regional: Venezuela și relația cu Trump Petro a afirmat că bombardarea capitalei Venezuelei, Caracas, într-o operațiune americană din ianuarie menită să îl captureze pe liderul venezuelean Nicolás Maduro a stârnit teamă în rândul multor lideri din regiune. În același timp, liderul columbian a spus că relația sa personală cu Donald Trump este bună și că cei doi au discutat recent de două ori, clarificând neînțelegeri reciproce. „Nu am mers la Washington să îngenunchez și să cer favoruri. Ne-am întâlnit ca egali.” Ce urmează Gustavo Petro a fost ales președinte al Columbiei în 2022, însă Constituția țării nu îi permite să candideze pentru un nou mandat consecutiv, iar mandatul său se va încheia în luna august. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea pe fluxurile comerciale , însă SUA menține blocada navală asupra Iranului până la încheierea completă a conflictului, potrivit News . Declarațiile vin după ce Donald Trump a salutat faptul că strâmtoarea „este deschisă şi/sau se deschide rapid” și a susținut că liderul chinez Xi Jinping este „foarte mulţumit” de această evoluție. Într-o serie de postări pe platforma Truth Social, Trump a legat subiectul și de relația cu Beijingul, afirmând că viitoarea sa întâlnire cu Xi Jinping în China „va fi una specială şi, posibil, istorică... Se vor realiza multe lucruri!”. Ce spune Iranul și care este condiția invocată de SUA Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi , a anunțat că transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz este „complet deschis pentru perioada rămasă de încetare a focului”. Trump a salutat mișcarea, dar a precizat că blocada navală a SUA asupra Iranului rămâne în vigoare până la încheierea completă a conflictului. Afirmație neconfirmată: „Iranul a acceptat” să nu mai închidă strâmtoarea Trump a mai declarat că Iranul ar fi acceptat să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz, însă, potrivit informațiilor transmise, acest lucru nu a fost verificat. [...]
Donald Trump amenință cu reluarea bombardamentelor dacă nu există un acord SUA–Iran până miercuri , potrivit Al Jazeera , într-o escaladare de discurs care ridică miza negocierilor și menține presiunea asupra fluxurilor comerciale ale Iranului prin continuarea blocadei porturilor. Președintele SUA a declarat că Statele Unite „vor trebui să înceapă din nou să arunce bombe” în cazul în care nu se ajunge la un acord până miercuri. În același timp, Trump a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene va continua dacă nu este convenit un acord pe termen lung. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat de Al Jazeera la 18 aprilie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul negocierilor, formatul acordului sau pașii următori dincolo de termenul menționat. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit în SUA, ceea ce complică negocierile și menține riscul pe ruta Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarații ale conducerii parlamentului iranian și ale Ministerului de Externe de la Teheran. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că a făcut „șapte afirmații într-o oră”, pe care le-a catalogat drept false, inclusiv în legătură cu statutul Strâmtorii Hormuz și cu uraniul îmbogățit al Iranului. Ghalibaf a susținut că astfel de declarații nu ajută nici în planul războiului informațional, nici în negocieri. Uraniul îmbogățit: Teheranul spune că „nu este o opțiune” să fie scos din țară Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat iraniană că Iranul nu își va transfera uraniul îmbogățit „nicăieri”, contrazicând afirmații anterioare ale lui Trump potrivit cărora Teheranul ar fi acceptat acest lucru. Trump a spus anterior pentru Reuters că „praful nuclear” al Iranului va fi recuperat „foarte curând” și a descris un scenariu în care SUA ar urma să „excaveze cu utilaje mari” și să transporte materialul în Statele Unite. Hormuz: „deschis” doar în condițiile impuse de Iran, pe fondul blocadei Ghalibaf a contestat și afirmația lui Trump că Strâmtoarea Hormuz ar fi „complet deschisă și pregătită pentru afaceri și tranzit”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că o blocadă americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare „până când tranzacția” cu Iranul va fi „100% completă”. În replică, Ghalibaf a spus că, atât timp cât blocada continuă, strâmtoarea „nu va rămâne deschisă” și că tranzitul se va face pe „ruta desemnată” și cu „autorizare iraniană”. El a adăugat că regulile vor fi stabilite „pe teren, nu pe rețelele sociale”. Ce urmează: diferențe „semnificative” și negocieri încă neînchise Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că există în continuare diferențe importante între Iran și SUA pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului și că menținerea Strâmtorii Hormuz deschise este condiționată de respectarea de către SUA a termenilor încetării focului. Același oficial a spus că „nu s-a ajuns la niciun acord” asupra detaliilor dosarului nuclear și că sunt necesare negocieri serioase. Teheranul ar spera la un acord preliminar „în zilele următoare”, cu Pakistanul în rol de mediator, și ia în calcul prelungirea încetării focului pentru a crea spațiu de discuții privind ridicarea sancțiunilor și obținerea de compensații pentru pagubele de război. În schimb, Iranul ar urma să ofere „asigurări” privind caracterul pașnic al programului său nuclear, potrivit oficialului citat. [...]
