Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump afirmă că pilotul american salvat în Iran este „grav rănit”, potrivit News.ro, într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social.
Președintele SUA a spus că este vorba despre „al doilea pilot american” și a adăugat că acesta este „un colonel foarte respectat și experimentat”. Trump a susținut că forțele iraniene îl căutau „în număr mare” și că se apropiau de el în momentul intervenției.
Pilotul făcea parte din echipajul unui bombardier F-15E care a fost doborât vineri în Iran, iar militarul a fost salvat de forțele armate americane. Informația privind salvarea a fost confirmată de Trump pe contul său de Truth Social, relatează News.ro.
În paralel, Iranul a efectuat duminică mai multe atacuri care au vizat țările din Golf, pe fondul escaladării tensiunilor din regiune, mai notează sursa. Deocamdată, în informațiile publicate nu sunt oferite detalii suplimentare despre starea medicală a pilotului sau despre circumstanțele exacte ale operațiunii de salvare.
Recomandate
Iranul contestă raportul AIEA și ridică miza reglementării internaționale a programului său nuclear , într-un moment în care inspectorii agenției reclamă lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene, potrivit Agerpres . Teheranul a calificat documentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) drept „instrument de presiune politică”, după ce raportul avertizează asupra riscurilor de proliferare generate de imposibilitatea experților internaționali de a verifica instalațiile nucleare din Iran și cere autorităților iraniene să „coopereze într-o manieră constructivă”. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a transmis pe X că AIEA ar trebui să evite transformarea unui raport tehnic într-un instrument politic, dacă intenția este sprijinirea unei soluții diplomatice. Ce reclamă AIEA și de ce contează În raportul confidențial consultat de AFP, AIEA notează că lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare” — adică riscul ca materiale sau activități nucleare să fie folosite pentru dezvoltarea de arme. Documentul mai arată că, deși agenția recunoaște caracterul „fără precedent” al situației create de atacurile militare asupra instalațiilor nucleare iraniene, consideră „esențial” să poată relua „fără întârziere” activitățile de verificare în Iran. Context: atacuri asupra instalațiilor și negocieri cu Washingtonul Știrea apare pe fondul discuțiilor dintre Iran și SUA privind programul nuclear iranian, în condițiile în care, conform materialului, SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, după un episod similar în iunie anul trecut, care a durat 12 zile. În ambele conflicte, obiective nucleare iraniene au fost bombardate în mai multe rânduri. Agerpres mai notează că AIEA nu a condamnat loviturile israeliano-americane asupra obiectivelor nucleare iraniene, iar Gharibabadi a susținut că un atac militar ar reprezenta o încălcare a suveranității Iranului și un risc pentru siguranța nucleară. În iunie 2025, SUA au bombardat trei obiective nucleare din Iran — Fordo, Natanz și Ispahan — iar președintele american Donald Trump a afirmat atunci că programul nuclear al Teheranului a fost „nimicit”, potrivit aceleiași surse. [...]
Riscul de extindere a conflictului în Golf crește , după ce Iranul a vizat state vecine ale SUA, iar Washingtonul susține că atacul a fost dejucat, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea infrastructurii și a rutelor energetice din regiune, într-un moment în care tensiunile se suprapun peste alte fronturi active. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a atacat „baze inamice din regiune”, lovindu-le cu „rachete aerospațiale”, într-o declarație preluată de agenția semi-oficială iraniană Tasnim, conform relatării. Formularea nu precizează explicit țintele, dar vine în contextul escaladării după ciocniri SUA–Iran. Ce spune SUA despre atacul asupra Kuweitului și Bahrainului Armata SUA a anunțat că Iranul a lansat șapte rachete către vecinii din Golf, Kuweit și Bahrain, însă „niciuna nu și-a atins ținta”, potrivit aceleiași surse. Dacă informația se confirmă, episodul indică atât o tentativă de extindere a loviturilor, cât și o capacitate de interceptare care limitează, cel puțin temporar, efectele operaționale ale atacurilor. Context regional: presiune suplimentară pe Liban În același flux de actualizări, Națiunile Unite estimează că 1,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor în Liban, pe fondul atacurilor Israelului asupra țării, notează Al Jazeera . Suprapunerea crizelor amplifică riscul ca tensiunile să se propage și să complice eforturile diplomatice în regiune. [...]
Franța își calibrează Summitul G7 ca să evite un nou „exit” al lui Trump , inclusiv prin opțiuni de protocol neobișnuit de personalizate, de la o cină restrânsă la Versailles până la o partidă de golf, potrivit Digi24 . Miza pentru Paris este una operațională: prezența și implicarea președintelui SUA la reuniunea de la finalul lunii, într-un context de tensiuni pe dosare care apasă direct pe agenda europeană. Planul discutat la Palatul Élysée ar include o „cină pentru doi” în decorul Palatului Versailles, care ar urma să coincidă cu summitul G7 de la Paris , conform a doi oficiali francezi familiarizați cu pregătirile, citați de Politico. Ideea ar fi să se speculeze preferința lui Donald Trump pentru fast, pentru a-l menține conectat la subiecte considerate esențiale de europeni, precum războiul Rusiei în Ucraina și impactul economic al conflictului din Iran. În paralel, Trump ar urma să viziteze stațiunea alpină Évian-les-Bains în perioada 15–17 iunie, pe fondul unor tensiuni sporite și fără „perspective vizibile” pentru o soluție în relațiile SUA–Iran, notează aceeași sursă. Deși Trump ar fi promis că va zbura în Franța după ce va urmări lupte „în cușcă” pe peluza Casei Albe, partea franceză nu consideră participarea garantată și caută variante de rezervă. Ajustări de calendar și format, pentru a-l ține pe Trump la masă Potrivit articolului, în prim-planul preocupărilor oficialilor francezi este evitarea scenariului în care Trump părăsește summitul înainte de final sau „distruge totul”. În acest sens, Emmanuel Macron ar fi mutat data reuniunii — programată inițial să înceapă pe 14 iunie — astfel încât președintele SUA să poată participa la evenimentele planificate în jurul zilei sale de naștere, când va împlini 80 de ani. Organizatorii ar fi adaptat și lista de invitați având în vedere prezența lui Trump. Cina de la Versailles, dacă va fi confirmată, ar urma să aibă loc pe 17 iunie, ultima zi a summitului, și să fie mai intimă decât un banchet de stat, comparat în articol cu cel organizat pentru regele Charles, la care au participat aproape 200 de invitați. Un apropiat al președintelui francez este citat spunând că participarea lui Trump la G7 este „aproape confirmată”, dar subliniază că evenimentul de la Versailles nu este stabilit și că „totul este posibil”, existând inclusiv opțiunea unui teren de golf la Évian. De ce rămâne summitul imprevizibil Textul indică îndoieli în Europa că „finețea” diplomatică a lui Macron poate produce rezultate, în condițiile războiului tarifar global atribuit lui Trump și a diferențelor de poziție pe Iran și Ucraina. Un fost ministru citat în material spune totuși că reuniunea ar putea fi o oportunitate de a-l convinge pe Trump să se „reangajeze” față de „club”, iar pregătirile ar fi fost concentrate pe tema „dezechilibrelor globale”, descrisă ca limbaj codat pentru modul în care China influențează comerțul internațional prin subvenții și surplusuri. În același timp, organizatorii se așteaptă la schimbări rapide de context. Un apropiat al lui Macron afirmă că situația este „foarte instabilă” și că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă și se ajunge la un acord cu Iranul, „totul se schimbă”. În plus, Macron l-a invitat la G7 pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski , o decizie care, pe fondul relației tensionate dintre Trump și liderul de la Kiev, adaugă un nou strat de incertitudine, potrivit articolului. [...]
Iranul condiționează reluarea unui acord cu SUA de deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei) din active înghețate , ridicând miza economică a negocierilor și legând-o direct de riscul unei noi escaladări militare, potrivit Digi24 . Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian Mojtaba Khamenei , a spus într-un interviu acordat jurnalistului CNN Frederik Pleitgen că un eventual acord este „în impas” și că blocajul ar putea fi depășit doar dacă administrația Trump acceptă să deblocheze activele iraniene înghețate, evaluate de el la 24 de miliarde de dolari. Rezaei a susținut că „mingea este acum în terenul lui Trump” și a argumentat că suma „nu reprezintă o sumă mare pentru America” dacă Washingtonul vrea un acord. Condiția financiară, pusă în centrul negocierii Mesajul transmis de Rezaei leagă explicit perspectiva unui nou acord de trei cerințe: încetarea „blocadei” și deblocarea activelor înghețate, prezentate ca „drepturi” ale poporului iranian. În aceeași intervenție, el a afirmat că Trump „trebuie să ia decizii independent de Israel”. Amenințări de escaladare dacă nu se ridică blocada navală Rezaei a avertizat că, dacă „războiul cu Iranul se reia” și blocada navală americană asupra porturilor iraniene nu este ridicată, Iranul ar urma să „extindă războiul” în mai multe zone maritime: Oceanul Indian, Strâmtoarea Bab el-Mandeb , Marea Roșie și Marea Mediterană. Totodată, el a spus că Iranul va ataca și alte baze americane din Orientul Mijlociu, susținând că SUA ar suferi „pierderi mult mai mari” și „foarte grele”. Ce contează pentru economie Prin plasarea sumei de 24 de miliarde de dolari în centrul discuției, Teheranul transformă deblocarea activelor într-un prag financiar pentru reluarea unui acord, cu implicații directe asupra fluxurilor de capital și asupra riscului geopolitic în rute maritime sensibile. Materialul Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau despre poziția oficială a administrației Trump față de această condiție. [...]
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a cerut aliaților occidentali un sprijin mai puternic pentru SUA , într-un mesaj care reia tema împărțirii poverii de securitate în interiorul alianței transatlantice, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute în Franța, la comemorarea a 82 de ani de la debarcarea din Normandia. Hegseth a susținut că „pacea se asigură numai prin forță” și că aceasta trebuie consolidată „de ambele părți ale Atlanticului”, prin pregătire, capacități militare comune și „voință politică neclintită”. Mesajul a fost transmis la cimitirul militar american din Colville-sur-Mer, unde oficialul american s-a aflat alături de omoloaga sa franceză, Catherine Vautrin . În același context, secretarul american al apărării a afirmat că „lumea noastră este mai sigură și mai prosperă” atunci când SUA și aliații sunt „puternici” și „liberi”, și a adăugat că Washingtonul se așteaptă ca „aliații noștri capabili și pregătiți să fie alături de noi”. El a avertizat, totodată, că „o mare parte din Occident” a devenit „comodă” după Al Doilea Război Mondial. „Am uitat că libertatea nu este gratuită. Am uitat că pacea nu apare doar din dorință.” Declarații care leagă securitatea de migrație Hegseth a comparat debarcarea aliată din 1944 cu traversarea Mării Mediterane de către migranți, fenomen pe care l-a numit „invazie”. El a spus că „alte plaje europene sunt luate cu asalt de ideologii diferite, periculoase”, menționând debarcările migranților în Spania, Italia, Grecia sau Bulgaria. Materialul Agerpres citează agenția dpa pentru relatarea evenimentului. [...]
Ucraina a lovit din nou zona Sankt Petersburg cu drone chiar înainte de închiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit de Kremlin pentru a proiecta stabilitate economică și a atrage investiții, potrivit Politico . Atacul a avut loc peste noapte, în ultima zi a forumului, supranumit frecvent „Davos-ul lui Putin”. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a scris sâmbătă că drone ucrainene au lovit „arsenalele marinei inamice și o bază din Kronstadt ”, în regiunea Sankt Petersburg, precum și un depozit de petrol în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei. Loviturile au venit la câteva ore după ce Vladimir Putin a spus că „nu are rost” să se întâlnească cu Zelenski, care îi trimisese o scrisoare în care cerea negocieri de pace. În postarea sa, Zelenski a susținut că Rusia vrea să continue războiul. Ce spune Rusia despre amploarea atacului Ministerul rus al Apărării a transmis că apărarea antiaeriană a doborât 376 de drone ucrainene, potrivit Associated Press , citată de Politico. De ce contează: presiune operațională și de imagine în jurul unui eveniment economic Momentul ales — chiar înainte de închiderea principalului forum economic al Rusiei — pune presiune pe mesajul Kremlinului către investitori și parteneri externi, într-un context în care evenimentul este folosit pentru a prezenta reziliența economiei ruse și pentru a atrage capital. Politico notează că, mai devreme în aceeași săptămână, drone ucrainene au lovit periferia Sankt Petersburgului chiar când forumul începea. Ce urmează pe frontul diplomatic Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a afirmat sâmbătă că „lucrurile se vor înrăutăți pentru Rusia” pe măsură ce Ucraina își demonstrează capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului rus. Tot duminică, Zelenski este așteptat să se întâlnească la Londra cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina și o posibilă cale de relansare a discuțiilor de pace. [...]
