Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a confirmat că SUA au trimis arme protestatarilor din Iran, în timpul manifestațiilor antiguvernamentale din ianuarie, potrivit Agerpres, care citează agenția EFE. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului Fox News.
Trump a spus că livrările ar fi fost realizate prin intermediul kurzilor și a sugerat că armele nu au ajuns neapărat la protestatari, ci ar fi rămas la această minoritate. > „Le-am trimis multe arme. Le-am trimis prin intermediul kurzilor. Și cred că (armele) au rămas la kurzi”, a spus Trump.
Este prima recunoaștere publică a președintelui american privind trimiterea de arme către protestatarii iranieni, după ce, în ultimele luni, acesta a criticat represiunea autorităților de la Teheran împotriva manifestanților, notează Agerpres.
Conform The Washington Post, Trump le-ar fi cerut kurzilor, prezentați ca o minoritate care se opune guvernului iranian, să se alăture SUA și Israelului în încercarea de a obține o schimbare de regim la Teheran. Un oficial citat de publicație, sub protecția anonimatului, a afirmat: > „Ne-a spus că kurzii trebuie să-și aleagă tabăra în această luptă: fie cu SUA și Israel, fie cu Iranul”.
În materialul preluat de Agerpres se arată că valul de proteste a început în decembrie și a continuat în ianuarie, pe fondul crizei economice din Iran. Manifestațiile au fost reprimate, iar bilanțul oficial indicat este de 3.117 decese, atât în rândul manifestanților, cât și al forțelor de ordine; unele ONG-uri susțin că numărul ar fi mai mare și că zeci de mii de persoane au fost arestate.
În acest context, Agerpres consemnează că SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie de bombardamente asupra Iranului. Deși atacurile aeriene ar fi afectat conducerea politică și militară, regimul de la Teheran ar continua represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea.
Recomandate
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de perturbare a traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, după ce armata americană a vizat o zonă considerată amenințare pentru forțele sale și pentru navigația comercială, potrivit Mediafax . Un oficial american a declarat că SUA au efectuat noi atacuri în Iran și au interceptat, de asemenea, drone lansate din Iran, informație atribuită de publicație postului CNN. În paralel, agenția iraniană semi-oficială Fars a relatat că au fost auzite trei explozii la est de Bandar Abbas , oraș portuar strategic și zonă cu bază navală în apropierea Strâmtorii Ormuz. Potrivit aceleiași surse, exploziile au fost raportate în jurul orei 1:30 dimineața, ora locală, și au dus la activarea pentru scurt timp a sistemelor de apărare aeriană din Bandar Abbas. „Locația și sursa exactă a acestor sunete sunt încă necunoscute, iar urmărirea continuă pentru a le determina”, a raportat Fars. De ce contează pentru comerțul maritim Din informațiile prezentate, ținta atacurilor americane ar fi fost o zonă descrisă ca amenințare atât pentru forțele SUA, cât și pentru traficul comercial. În contextul în care Bandar Abbas este un nod portuar major în proximitatea Strâmtorii Ormuz, orice escaladare în regiune poate amplifica incertitudinea pentru rutele de transport maritim. Ce rămâne neclar Relatarea Fars indică faptul că, la momentul raportării, „locația și sursa exactă” a exploziilor nu erau cunoscute, iar verificările erau în curs. Mediafax nu oferă detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre strâmtoarea Ormuz riscă să tensioneze relațiile cu un aliat-cheie și să amplifice incertitudinea pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce președintele SUA a amenințat că va „pulveriza” Omanul , într-o intervenție în care pare să fi confundat sultanatul cu Iranul, potrivit Agerpres . Trump a făcut afirmația în timpul unei ședințe de guvern la Casa Albă, transmisă la televiziune, când a fost întrebat despre un eventual control viitor al strâmtorii strategice Ormuz de către Oman și Iran — scenariu pe care l-a respins. „Omanul se va comporta ca ceilalți, altfel va trebui să îi pulverizăm”, a spus el. În aceeași intervenție, Trump a promis că strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă pentru toată lumea”, insistând că este vorba despre „ape internaționale” și că SUA o vor supraveghea, dar „nimeni nu o va controla”. Tot în cadrul ședinței, președintele american a amestecat din nou referințe la Iran și Venezuela, afirmând că economia SUA rămâne înfloritoare „în ciuda conflictului cu Venezuela, care nu mai are Marină, care nu mai are aviație militară” — o descriere pe care, de regulă, o folosește pentru Iran, notează AFP, citată de Agerpres. AFP amintește că nu este prima dată când Trump confundă numele unor țări, dând ca exemple Albania în loc de Armenia sau Islanda în loc de Groenlanda. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24 . Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24. „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor. De ce contează: Ormuz, un nod pentru petrolul mondial Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală. Ce ar urma, potrivit cadrului prezentat în Iran Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz. [...]
Informațiile despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz au mișcat imediat piața petrolului , însă Washingtonul le contestă, ceea ce menține riscul de volatilitate pe energie, potrivit Digi24 . Un proiect de acord prezentat de presa de stat iraniană susține că traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie restabilit în termen de o lună, iar SUA ar urma să ridice blocada navală. Documentul este descris ca un „cadru neoficial” și a fost preluat de The Telegraph, notează publicația. Reacția SUA a venit însă printr-o negare directă. Casa Albă a transmis că documentul publicat de presa controlată de Iran „nu este adevărat” și că memorandumul de înțelegere ar fi „o invenție completă”. De ce contează pentru piețele de energie Chiar și în absența unei confirmări oficiale, simpla relatare despre un posibil acord a avut efect imediat asupra cotațiilor: prețul petrolului a coborât la cel mai mic nivel din 20 aprilie, iar țițeiul Brent a scăzut miercuri cu 3,7%, sub 96 de dolari pe baril (aprox. 440 lei), pe fondul speranțelor că traficul maritim va fi reluat pe această rută. În context, Digi24 amintește că Strâmtoarea Ormuz a fost cândva o cale de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce explică sensibilitatea pieței la orice semnal privind accesul navelor comerciale. Ce prevede „cadrul neoficial” și ce urmează Potrivit televiziunii de stat iraniene, documentul ar mai menționa că orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În paralel, Donald Trump urma să se întâlnească miercuri după-amiază cu cabinetul său la Casa Albă pentru a discuta „următorii pași”, inclusiv cu Tulsi Gabbard , directorul demisionar al serviciilor de informații, la câteva zile după ce Iranul a acuzat Washingtonul de încălcarea armistițiului convenit în aprilie. Digi24 mai relatează că SUA au atacat nave militare iraniene în strâmtoare, acuzându-le că au încercat să plaseze mine pe calea navigabilă. În acest tablou, negarea Casei Albe reduce credibilitatea „proiectului de acord”, dar nu elimină impactul de piață: investitorii rămân expuși la schimbări rapide de preț, în funcție de confirmări sau escaladări în zonă. [...]
Banca Centrală Europeană avertizează că războiul cu Iranul și imprevizibilitatea tarifelor SUA pot amplifica riscul unei crize financiare globale , potrivit Daily Mail , care citează un text semnat de vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, în raportul bianual de stabilitate financiară al instituției. În evaluarea BCE, conflictul din Orientul Mijlociu „pune la încercare” reziliența sistemului financiar, iar efectele asupra economiei globale și stabilității financiare „devin mai grave cu cât durează mai mult”, deși impactul complet este, deocamdată, neclar. Instituția indică drept consecințe deja vizibile presiuni inflaționiste și deteriorarea creșterii economice. De ce contează pentru piețe: energie, inflație și șocuri de politică comercială Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul ar fi decis să o închidă efectiv pentru navele care transportă petrol, gaze naturale și alte livrări critice, ceea ce a alimentat îngrijorări globale și costuri economice. În paralel, BCE pune o parte din volatilitatea mediului economic pe seama schimbărilor bruște în politica comercială a SUA. Banca notează că anunțurile de tarife, pauzele și revenirea asupra deciziilor au devenit o „caracteristică structurală” a mediului global, ceea ce crește incertitudinea pentru companii și investitori și poate transmite șocuri în lanț prin comerț, prețuri și finanțare. Riscul de fragmentare: cooperare multilaterală mai slabă, reguli mai divergente Un alt element de risc, în lectura BCE, este semnalul că Washingtonul s-ar retrage din rolul tradițional de lider global. Instituția avertizează că incertitudinea privind angajamentul administrației americane față de cooperarea multilaterală poate crește probabilitatea ca șocurile de politică să perturbe ordinea internațională și să accelereze „fragmentarea geoeconomică și de reglementare” la nivel global. Contextul diplomatic și militar invocat în raportare Avertismentul BCE vine după ce Donald Trump a declarat săptămâna trecută că un acord cu Iranul, inclusiv redeschiderea Strâmtorii Hormuz, ar fi „în mare parte negociat”, iar „aspectele finale” ar urma să fie anunțate în curând. El a mai spus că a discutat cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain și separat cu Israel, descriind înțelegerea ca un „memorandum de înțelegere privind pacea”. Potrivit relatării, au trecut 12 săptămâni de la atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 7 aprilie, deși a fost pus sub presiune după ce armata americană a anunțat luni lovituri „în legitimă apărare” în sudul Iranului, inclusiv asupra unor amplasamente de lansare de rachete și ambarcațiuni care ar fi plasat mine. [...]
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel , iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24 . Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Ce a declanșat tensiunile cu Washingtonul Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz. Miza economică a unui conflict diplomatic cu Israelul: sancțiunile Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud. În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală. „Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.” Presiune politică internă asupra lui Meloni Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni. „Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.” În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel. [...]
