Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că Iranul pierde zilnic 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, argumentând că presiunea financiară ar împinge Teheranul spre negocieri, potrivit Digi24. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social, la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul.
Într-o postare citată de publicația americană The Hill, Trump a afirmat că Iranul ar vrea, de fapt, ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă pentru a „câștiga 500 de milioane de dolari pe zi”, sumă pe care ar pierde-o dacă traficul ar fi blocat. El a susținut și că Teheranul ar invoca public închiderea strâmtorii pentru „a-și salva reputația”, după ce ar fi fost „blocată complet” de SUA.
„Iranul se prăbușește financiar! Vor ca Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă imediat – Au nevoie disperată de bani! Pierd 500 de milioane de dolari pe zi. Armata și poliția se plâng că nu sunt plătiți. SOS!!!”
Trump a anunțat marți, 21 aprilie, că prelungește armistițiul dintre SUA și Iran până când partea iraniană se va prezenta la negocieri cu o propunere. Într-o postare separată pe Truth Social, el a invocat și faptul că guvernul iranian ar fi „profund divizat”, precum și solicitarea venită din Pakistan, prin mareșalul Asim Munir și premierul Shehbaz Sharif, de a amâna un atac asupra Iranului până la formularea unei poziții comune la Teheran.
Săptămâna trecută, Iranul a anunțat că Strâmtoarea Ormuz este „complet” deschisă, după ce fusese în mare parte închisă de la începutul conflictului SUA–Israel împotriva Teheranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, a declarat pe platforma X că trecerea navelor comerciale este „complet liberă” pe durata rămasă a acordului de încetare a focului, pe o rută coordonată.
A doua zi, Teheranul a transmis că „reia” controlul strict asupra strâmtorii pe durata blocadei navale americane. Digi24 notează, astfel, o succesiune de declarații care indică o situație fluidă în teren, în care accesul și controlul asupra rutei maritime pot fi folosite ca instrument de presiune în negocieri.
Recomandate
Donald Trump a sugerat că SUA au interceptat o navă cu un posibil transport din China către Iran, un episod care poate amplifica riscul de sancțiuni și tarife într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea maritimă asupra Teheranului , potrivit Adevărul . Declarația a fost făcută marți, într-un interviu pentru CNBC, fără ca președintele american să ofere detalii despre natura încărcăturii. Trump a spus că SUA au reținut „recent” o navă care ar fi avut la bord un „cadou” din partea Chinei pentru Iran, formulând însă afirmații neclare și lăsând loc de interpretări. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind declarația, conform materialului. Miza: sancțiuni și tarife într-un context deja tensionat O eventuală livrare de armament către Teheran ar putea declanșa sancțiuni economice dure, în condițiile în care Trump a amenințat cu tarife de până la 50% pentru orice stat care sprijină militar Iranul, insistând că „nu vor exista excepții sau derogări”. În același timp, analiza notează că rolul Chinei în sprijinirea Iranului „nu este tocmai limpede”, iar Beijingul evită, de regulă, să furnizeze arme în conflicte externe sau să încalce deschis sancțiunile SUA. Reacția Chinei: negare și apel la controlul exporturilor Autoritățile chineze au respins acuzațiile privind implicarea în livrări de produse chimice pentru rachete către Iran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a afirmat că, „din câte știu, nava confiscată de SUA este un vas comercial străin” și că „China respinge orice asociere falsă și speculații”. Ambasada Chinei la Washington a reiterat că Beijingul gestionează „exportul de produse militare într-un mod prudent și responsabil” și controlează strict exportul articolelor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea utilizare civilă și militară). Ce indică informațiile din SUA și ce urmează Potrivit unor informații ale serviciilor de informații americane, China ar pregăti livrarea către Iran a unui nou sistem de apărare antiaeriană în următoarele săptămâni, inclusiv rachete portabile sol-aer, acuzații negate în mod repetat de partea chineză. Trump a mai spus anterior, într-un interviu pentru Fox Business, că Xi Jinping i-ar fi transmis într-o scrisoare că Beijingul nu furnizează arme Iranului. Cei doi lideri sunt așteptați să se întâlnească la Beijing la mijlocul lunii mai, după ce o întâlnire anterioară a fost amânată din cauza războiului împotriva Iranului. În acest context, analiști citați în material susțin că Trump ar fi constrâns de costurile unui posibil nou conflict comercial cu China, în timp ce Beijingul ar urmări menținerea unei „stabilități fragile” în relația bilaterală. Presiune operațională: controale maritime mai dure în Strâmtoarea Ormuz În paralel, SUA au intensificat controalele maritime în Strâmtoarea Ormuz, interceptând nave pentru a pune presiune pe Iran înaintea negocierilor. Potrivit Comandamentului Central al SUA, armata americană a oprit un petrolier sancționat și o navă cargo iraniană și a forțat întoarcerea a 28 de nave. Pe fondul speculațiilor privind sprijinul indirect al Chinei pentru Iran, materialul menționează și achizițiile de petrol iranian, care ar contribui la susținerea economiei Teheranului. [...]
Riscul de șoc pe piața energiei crește după ce Iranul a transmis că nu va negocia cu SUA pe programele nuclear și balistic, iar președintele american Donald Trump a legat explicit orice acord de controlul asupra Strâmtorii Hormuz , potrivit G4Media . Miza economică imediată este traficul maritim prin Hormuz, un punct critic pentru exporturile de petrol și gaze din Golf. Într-o postare pe rețeaua Truth, Trump a susținut că Iranul ar vrea menținerea strâmtorii deschise pentru a evita pierderi de „500 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 2,3 miliarde lei), dar că deschiderea ar face imposibil un acord cu Teheranul. Declarațiile vin în contextul prelungirii armistițiului, pe care televiziunea de stat iraniană o descrie ca fiind „prelungită unilateral” de SUA. Iran: nu negociem nuclearul și rachetele, chiar dacă blocada se ridică Televiziunea de stat iraniană a precizat că Teheranul nu intenționează să negocieze cu Washingtonul pe programele sale nucleare și balistice, „chiar dacă blocada navală din Strâmtoarea Hormuz ar fi ridicată”. Mesajul pune o limită explicită pentru orice discuții, invocând „independența și demnitatea” țării și refuzul de a accepta teme care ar afecta capacitățile defensive. În paralel, potrivit aceleiași relatări, Iranul „a respins condițiile impuse de SUA pentru negocieri”. Ținte energetice în Golf, dacă războiul reîncepe Gărzile Revoluției (Pasdaran) au actualizat lista potențialelor ținte din Golful Persic, iar accentul s-ar muta de la baze militare americane către infrastructură energetică, conform unui anunț atribuit comandantului Forțelor Aerospatiale, generalul Seyyed Majid Mousavi, preluat de agenția Fars. În material sunt enumerate, ca exemple de infrastructură menționată în presa italiană La Repubblica, obiective din mai multe state din regiune, inclusiv rafinării, zăcăminte și instalații de tratare a gazelor. Semnale politice: Trump prudent, ONU cere reținere Wall Street Journal scrie că, deși Trump continuă public să amenințe cu noi atacuri, ar prefera să închidă conflictul, pe fondul costurilor politice interne ale unui război prelungit. În același timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres , a salutat prelungirea armistițiului și a cerut părților să evite acțiuni care l-ar putea submina. Separat, vicepreședintele SUA JD Vance și-a anulat călătoria în Pakistan, notează G4Media, fără detalii suplimentare în fragmentul publicat. De ce contează pentru economie Din perspectiva piețelor, combinația dintre: condiționarea politică a unui eventual acord de situația din Hormuz, refuzul Iranului de a discuta dosarele nuclear și balistic, și amenințările privind ținte energetice în Golf menține ridicat riscul de perturbări pe rutele maritime și în producția regională de energie, cu potențial de transmitere rapidă în prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Materialul nu oferă, însă, date despre reacția piețelor sau cotații la zi. [...]
Amenințarea Iranului de a lovi infrastructura petrolieră din Golf ridică riscul unui șoc energetic regional și pune presiune suplimentară pe securitatea livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un moment în care armistițiul cu Statele Unite se apropia de expirare, potrivit Adevărul . Gardienii Revoluției au transmis marți seara că vor „distruge complet” producția petrolieră a țărilor din Golf dacă un atac împotriva Iranului ar fi lansat de pe teritoriul acestora. Mesajul a fost formulat ca avertisment direct către statele vecine din sud. „Vecinii noştri din sud trebuie să ştie că, dacă teritoriul şi instalaţiile lor sunt puse în slujba duşmanilor pentru a ataca naţiunea iraniană, pot spune adio producţiei petroliere din Orientul Mijlociu”, a avertizat comandantul Forţei Aerospatiale a Corpului Gărzilor, Majid Moussavi, citat de agenţia Fars, scrie News. Context: armistițiu fragil și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz În timpul războiului declanșat pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane, Iranul a lansat „multiple atacuri” împotriva monarhiilor din Golf, pe care le acuză că ajută Statele Unite, potrivit articolului. În paralel, a doua rundă de negocieri de pace, care ar fi trebuit să aibă loc la Islamabad, este descrisă ca incertă, pe fondul tensiunilor legate de blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz și al acuzațiilor reciproce privind încălcarea armistițiului. Ce urmează: negocieri sub semnul întrebării și semnale contradictorii din SUA Vicepreședintele american JD Vance era așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan, dar a rămas la Washington pentru consultări, relatează CNN, conform aceleiași surse. Totodată, președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că a încălcat armistițiul cu 24 de ore înainte de expirarea acestuia, ceea ce crește riscul reluării ostilităților și, implicit, al unor noi perturbări în regiune. [...]
Absența publică a noului lider suprem oferă regimului iranian spațiu de manevră în negocieri și în fața criticilor interne , într-un moment în care Teheranul încearcă să-și gestioneze supraviețuirea politică după moartea lui Ali Khamenei, potrivit Adevărul , care citează o relatare CNN. La peste șase săptămâni de la anunțul că Mojtaba Khamenei a devenit lider suprem, acesta rămâne absent din spațiul public, deși apar declarații oficiale în numele lui. Mesajele sunt citite de prezentatori ai televiziunii de stat sau publicate pe canale oficiale, iar în unele cazuri au fost folosite inclusiv imagini generate cu inteligență artificială pentru a-l arăta adresându-se națiunii, alimentând speculații că nu își poate exercita funcția sau că s-ar afla în afara țării. Un vid de imagine care poate funcționa ca „scut” pentru decidenți În contrast cu Ali Khamenei, care intervenea frecvent și public în deciziile majore, noul lider rămâne în umbră, iar ambiguitatea a devenit parte din mecanismul de guvernare. CNN citează surse potrivit cărora Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit în atacurile în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari iranieni, suferind o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la nivelul feței. În paralel, alte relatări „pe surse”, inclusiv ale Reuters, susțin că ar participa la ședințe prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii strategice, inclusiv legate de război și de eventuale negocieri cu Statele Unite, însă nivelul real al implicării rămâne neclar. Ali Vaez, directorul programului pentru Iran de la International Crisis Group, spune că Mojtaba „nu este într-o stare în care să poată lua decizii critice sau să microgestioneze negocierile”, dar că sistemul îl folosește pentru „aprobarea finală” a deciziilor majore. În interpretarea sa, absența este exploatată deliberat: atribuirea unor poziții în numele liderului suprem devine o acoperire pentru negociatori în fața criticilor interne. Negocieri externe, presiune internă și întrebarea „cine aprobă” În plan extern, președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Iranul ar fi trecut printr-o schimbare de regim și i-a descris pe noii interlocutori drept „rezonabili”, susținând că SUA tratează „cu oameni cu totul diferiți” față de trecut. Pe fondul absenței liderului suprem, Teheranul a trimis la discuțiile de la Islamabad o delegație amplă, condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf (fost comandant în cadrul Gardienilor Revoluției), alături de ministrul de externe Abbas Araghchi, într-un gest interpretat ca semnal de unitate. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat după încheierea negocierilor de săptămâna trecută fără acord că delegația iraniană a trebuit să se întoarcă acasă pentru a obține aprobarea liderului suprem sau a „altcuiva”. Potrivit analizei citate, este posibil ca Iranul să fi intrat într-o etapă în care sprijinul vizibil al liderului suprem să nu mai fie indispensabil pentru susținerea unui acord, ceea ce ar schimba modul în care se iau și se legitimează deciziile. Costul ambiguității: fricțiuni în interiorul regimului În interior, neclaritatea privind cine decide produce tensiuni inclusiv în rândul susținătorilor regimului. După ce ministrul de externe a spus că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă navigației comerciale, presa afiliată statului a reacționat critic, argumentând că o asemenea decizie „necesită aprobarea conducerii” și clarificări oficiale. Și președintele Masoud Pezeshkian a fost criticat după ce și-a cerut scuze față de statele arabe și a sugerat că nu vor mai exista atacuri împotriva acestora. Hamidreza Azizi, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, apreciază că liderii iranieni trebuie să „meargă pe o sârmă foarte subțire” între presiunile interne și externe, ceea ce indică o dilemă reală. În spatele ușilor închise, Iranul pare să funcționeze cu o autoritate împărțită, însă mecanismul exact rămâne neclar, iar absența lui Mojtaba Khamenei alimentează speculații despre posibile lupte interne. În același timp, Vaez avertizează că regimul nu a depășit pericolul și că miza rămâne supraviețuirea, inclusiv cu riscul revenirii la război — context în care, cel puțin deocamdată, lipsa unei figuri vizibile la vârf rămâne utilă negociatorilor, care se pot proteja mai ușor de criticile interne. [...]
Donald Trump sugerează că China ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile de armament, o acuzație care poate complica relația SUA–China și negocierile cu Teheranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de președintele american postului CNBC News . Trump a afirmat că iranienii „probabil și-au refăcut puțin stocurile” după intrarea în vigoare a armistițiului și a invocat capturarea, „ieri (luni)”, a unei nave care transporta „anumite lucruri”. În același context, el a sugerat că ar putea fi vorba despre „un cadou al Chinei”, adăugând că a fost „puțin surprins”. Ce spune Trump despre rolul Chinei În interviu, Trump a indicat că se aștepta la o înțelegere cu președintele chinez Xi Jinping , însă a relativizat episodul, spunând că „asta nu e grav” și că „așa e la război”. Negocierile cu Iranul și armistițiul Întrebat despre negocierile cu Iranul, Trump a spus că Washingtonul se află într-o „poziție de forță” și că este probabil să se ajungă la un acord, pe motiv că Teheranul „nu are de ales”. Totodată, el a declarat că nu dorește prelungirea armistițiului cu Iranul, motivând că „nu avem atât de mult timp la dispoziție” și susținând că Iranul ar putea obține „o poziție foarte favorabilă” dacă acceptă un acord. [...]
Prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului SUA–Iran mută presiunea pe canalul de negociere din Pakistan , după ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat decizia anunțată de Donald Trump, potrivit Agerpres . Sharif a transmis pe platforma X că îi „mulțumește sincer” președintelui american pentru acceptarea cererii Islamabad ului de a prelungi armistițiul „pentru a permite continuarea eforturilor diplomatice în curs”, precizând că vorbește și în numele șefului de stat major, mareșalul Asim Munir. Premierul a adăugat că Pakistanul își va continua eforturile pentru o soluționare negociată a conflictului. Donald Trump a anunțat marți prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului, care anterior urma să expire miercuri seara, motivând că vrea să ofere mai mult timp diplomației. Negocierile de la Islamabad, amânate „pe termen nelimitat” În același timp, o nouă rundă de discuții, anunțată inițial pentru începutul săptămânii la Islamabad, a fost amânată pe termen nelimitat, conform informațiilor transmise. Sharif și-a exprimat speranța că ambele părți vor respecta armistițiul și vor ajunge la un „acord de pace” cuprinzător în cadrul celei de-a doua runde de negocieri programate la Islamabad, pentru a pune capăt definitiv conflictului. [...]
