Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump ia în calcul ca țările arabe să contribuie la costul războiului, potrivit Digi24, care relatează și despre un demers separat al Iranului de a introduce o taxă pentru navele ce tranzitează Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de energie.
La o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că președintele american ar fi „destul de interesat” de o astfel de contribuție, fără să ofere detalii despre mecanism sau despre statele vizate. Declarația a venit după o întrebare privind cine ar urma să suporte costurile războiului și dacă țările arabe vor participa financiar.
„Este ceva ce preşedintele ar fi destul de interesat să facă. Nu o să i-o iau înainte, dar ştiu că este o idee pe care o are şi un subiect despre care va vorbi cu siguranţă mai mult”, a declarat Karoline Leavitt în timpul unei conferinţe de presă.
Leavitt a mai afirmat că mesajele publice ale Teheranului diferă de discuțiile purtate în privat cu oficialii americani și că Iranul ar fi acceptat, în discuții nepublice, unele condiții ale Washingtonului. Ea a susținut, totodată, că negocierile „continuă” și „merg bine”, în pofida declarațiilor publice ale regimului iranian.
În paralel, o comisie parlamentară iraniană a aprobat un proiect care vizează impunerea de taxe de trecere navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, relatează presa iraniană de stat, informație preluată de Le Figaro și atribuită de Digi24 agenției News.ro. Proiectul ar include „dispoziții financiare și sisteme de taxare în riali” (moneda Iranului) și ar menționa cooperarea cu Omanul, stat aflat pe cealaltă parte a strâmtorii.
Potrivit aceleiași relatări, textul ar prevedea și „interdicția de trecere pentru americani și regimul sionist” (Israel), precum și pentru alte țări care impun sancțiuni Iranului. Miza economică este ridicată: în timp de pace, aproximativ o cincime din petrolul brut și gazul natural lichefiat la nivel mondial tranzita Strâmtoarea Ormuz, iar de la începutul războiului traficul ar fi scăzut cu circa 95%, conform platformei de monitorizare maritimă Kpler, cu efecte care „se resimt pe toate piețele energetice mondiale”."""
Recomandate
Donald Trump susține că Israel și Iran lucrează la un armistițiu imediat, dar condiționează deblocarea Strâmtorii Hormuz de un „acord final” , potrivit The Jerusalem Post – o poziționare care ridică miza economică și operațională în regiune, prin menținerea unei blocade asupra unui coridor energetic critic. Într-o postare de luni după-amiază pe Truth Social , Trump a afirmat că „negocierile finale” pentru „pace” sunt în desfășurare și că „lucrurile ar trebui să se miște repede”, după ce le-a cerut celor două părți să înceteze „să tragă” una în cealaltă. În același mesaj, el a adăugat că blocada SUA asupra Strâmtorii Hormuz „va rămâne în vigoare, și în deplină forță și efect, până când se ajunge la un «Acord final»”. Contextul militar: lovituri reciproce și ținte industriale Mesajele lui Trump vin după „mai multe valuri” de lovituri iraniene asupra Israelului, care au început duminică seara, urmate de atacuri ale armatei israeliene asupra mai multor locații din Iran, inclusiv la Teheran. Publicația notează că Israelul a vizat inclusiv o uzină petrochimică din apropierea orașului Mahshahr (sud-vestul Iranului), despre care armata israeliană a confirmat că era folosită pentru producerea de rachete balistice. Agenția iraniană Fars, afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a relatat ulterior că părți ale amplasamentului au fost avariate și că zona este evacuată. Ce transmite Washingtonul: presiune pentru negociere, fără relaxarea blocadei După reluarea atacurilor iraniene asupra Israelului duminică, Trump a cerut Teheranului să revină la masa negocierilor pentru a finaliza un acord, într-o declarație pentru Fox News: „Ce i-aș sugera Iranului: ați tras rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masă și faceți un acord.” Tot duminică, Trump a declarat pentru Financial Times că atacul iranian cu rachete asupra Israelului „nu va avea niciun impact asupra acordului”, potrivit publicației. El a adăugat că „vom vedea cum se termină”, susținând că au fost atacuri „care nu au lovit deloc”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne un risc economic major Dincolo de dimensiunea diplomatică, elementul cu impact direct asupra economiei este condiționarea explicită a ridicării blocadei de un „acord final”. Strâmtoarea Hormuz este un punct de tranzit strategic pentru transporturile de energie, iar orice blocaj prelungit poate amplifica incertitudinea în piețele de petrol și transport maritim. În acest moment, informațiile din articol nu includ detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii blocadei; rămâne de văzut dacă afirmația privind un „armistițiu imediat” se va traduce în pași concreți pe teren și în relaxarea măsurilor din zonă. [...]
Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]
China cere reluarea negocierilor și o încetare a focului durabilă , pe fondul reluării atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, o evoluție care pune sub presiune armistițiul aflat în vigoare din 8 aprilie, potrivit news.ro . Beijingul s-a declarat luni „profund îngrijorat” de escaladarea din teren. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian , într-o conferință de presă obișnuită. „Să sperăm că toate părţile vizate îşi vor respecta angajamentul în favoarea unei încetări a focului, vor menţine dinamica negocierilor, vor continua să-şi rezolve diferendele prin mijloace politice şi diplomatice şi vor ajunge cât mai rapid la o încetare a focului globală şi durabilă.” Armistițiul din 8 aprilie, amenințat de reluarea atacurilor Israelul și Iranul au lansat luni atacuri reciproce, după ce Republica Islamică a tras o rachetă către teritoriul israelian, într-un episod care, potrivit relatării, amenință armistițiul în vigoare din 8 aprilie . Beijingul își avertizează din nou cetățenii din Israel În paralel cu poziția diplomatică, China a transmis un nou avertisment de securitate pentru cetățenii săi. Ambasada Chinei în Israel le-a cerut, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, să urmărească îndeaproape evoluțiile, să respecte instrucțiunile comandamentului aerian și să își reducă deplasările neesențiale. Recomandările includ și evitarea instalațiilor militare și a celor considerate sensibile, precum și intrarea în adăposturi antiaeriene imediat ce sunt primite alerte pe telefon sau se aud sirene. [...]
UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană , o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia . Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană. „Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.” Ce se schimbă operațional: de la inspecții la rețineri Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte. În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate. Cine este vizat și ce exemple există deja Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc. Sunt menționate două cazuri: MT Grinch , petrolier sancționat la nivel internațional, interceptat în vestul Mediteranei (între Spania și Maroc) și redirecționat de forțele navale franceze pentru investigații detaliate; Deyna , suspectat că a utilizat un pavilion fals în timp ce naviga din portul rusesc Murmansk, reținut în mod similar în Mediterană. Context: sancțiuni mai dure și argumentul riscului de mediu În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE . Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7. Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei. Reacția Rusiei și posibile efecte Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările. Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările. [...]
Acuzațiile Moscovei privind „amestecul UE” în alegerile din Armenia ridică miza politică a relației Erevan–Bruxelles și pot alimenta o nouă rundă de tensiuni diplomatice în regiune, pe fondul reorientării Armeniei către Occident, potrivit Agerpres . Ministerul rus de externe susține că alegerile legislative desfășurate duminică în Armenia au avut loc „într-un context de presiuni fără precedent asupra opoziției” și de „amestec din partea Occidentului, în primul rând a UE”, conform unui comunicat citat de AFP. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova . Ce spune Rusia despre scrutin Zaharova afirmă că atât campania, cât și votul „s-au desfășurat într-un climat de reprimare severă” a partidelor și mișcărilor de opoziție, precum și a militanților și susținătorilor acestora, de către autoritățile armene. Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că la alegeri ar fi existat „numeroase nereguli”, fără să ofere detalii. Contextul politic: Armenia între Rusia și Occident Relațiile Armeniei cu Rusia au fost unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale. În același timp, AFP reamintește că și Rusia a fost acuzată de amestec în alegeri, inclusiv printr-o campanie de dezinformare a alegătorilor. Potrivit Comisiei Electorale de la Erevan, partidul premierului Nikol Pașinian — lider care a reorientat Armenia către Occident — a câștigat „clar”, cu aproape 50% din voturi. Reacția opoziției pro-ruse Opozanții pro-ruși, în frunte cu Samvel Karapetian, au susținut că au existat nereguli și au afirmat că membri ai echipei de campanie a partidului său, Armenia Puternică, au fost arestați. Formațiunea a obținut sub 25% din voturi, conform datelor citate. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
