Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump ia în calcul extinderea campaniei militare împotriva Iranului, iar la Washington ar mai rămâne de decis „cât de mult” și „când”, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Jerusalem Post. Unul dintre oficiali susține că președintele SUA ar considera, „în lipsa unei evoluții neașteptate”, că șansele unei soluții diplomatice au devenit „practic inexistente” — o evaluare care, dacă se confirmă, mută centrul de greutate al crizei dinspre negocieri spre opțiuni militare.
Totuși, un alt oficial avertizează că Trump și-a schimbat poziția „în ultimul moment” și în trecut, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei răsturnări de situație înaintea unei decizii finale.
În evaluarea curentă a Israelului, Iranul ar urma să se abțină de la atacuri împotriva Israelului atât timp cât Statele Unite nu escaladează semnificativ campania militară împotriva Teheranului. Această apreciere sugerează că nivelul implicării americane este văzut ca factorul-cheie care poate influența dacă conflictul se extinde regional.
Doi oficiali israelieni au indicat trei scenarii în care Israelul ar putea participa la loviturile asupra Iranului:
În paralel, premierul Benjamin Netanyahu a sugerat, într-o ședință a Comitetului Constituțional al Likud, că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, invocând riscul unei „situații de securitate excepționale” care ar putea afecta desfășurarea evenimentelor de campanie și chiar a votului.
„Ar putea coincide cu ziua alegerilor sau să aibă loc înainte, făcând dificilă desfășurarea votului.”
În lipsa unor detalii publice despre calendarul și amploarea unei eventuale extinderi a operațiunilor SUA, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza o decizie de escaladare și dacă aceasta va declanșa, direct sau indirect, o implicare israeliană.
Recomandate
Întâlnirea Joseph Aoun –Donald Trump testează rolul SUA în securitatea Libanului , într-un moment în care Beirutul leagă retragerea armatei israeliene din sud și dezarmarea Hezbollah de sprijinul politic și diplomatic american, potrivit Adevărul . Președintele Libanului, Joseph Aoun, este așteptat marți, 21 iulie, la Casa Albă pentru prima sa întâlnire cu Donald Trump. Vizita este prezentată ca prima deplasare a unui președinte libanez la Casa Albă în aproape 20 de ani și are ca miză un plan pe care Aoun îl va pune pe masa administrației americane: dezarmarea treptată a Hezbollah și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, potrivit aa.com . Ce cere Beirutul: presiune asupra Israelului și sprijin pentru implementarea acordului din 26 iunie Un subiect central al discuțiilor îl reprezintă situația din sudul Libanului , unde armata israeliană controlează anumite zone, iar „sute de mii” de libanezi nu s-au întors la locuințele lor după operațiunile militare israeliene. Potrivit președinției libaneze, Aoun îi va cere lui Trump să facă presiuni asupra Israelului pentru aplicarea acordului intermediat de SUA la 26 iunie, care prevede: retragerea treptată a trupelor israeliene de pe teritoriul libanez; dezarmarea progresivă a Hezbollah; crearea condițiilor pentru relații pașnice între cele două state. Un oficial libanez a declarat că Aoun va prezenta la Washington un document cu etapele dezafectării arsenalului Hezbollah, potrivit Reuters. În logica Beirutului, sprijinul SUA este „esențial” atât pentru retragerea Israelului, cât și pentru restabilirea autorității statului libanez asupra întregului teritoriu. De ce contează: monopolul statului asupra armelor devine obiectiv politic și operațional Aoun, fost comandant al armatei libaneze, în vârstă de 62 de ani, a fost ales președinte anul trecut după o perioadă de instabilitate politică. Sursa arată că influența Hezbollah a scăzut după ofensiva israeliană din 2024 și după înlăturarea de la putere în Siria a aliatului său, Bashar al-Assad. În acest context, președintele a făcut din „controlul exclusiv” al statului asupra armelor un obiectiv central, iar armata libaneză a început operațiuni în sud pentru confiscarea unor depozite de armament ale Hezbollah, în baza armistițiului încheiat după războiul din 2024. Obstacolul major: un nou conflict și costul uman Planurile Beirutului sunt complicate de izbucnirea unui nou conflict în martie, după ce Hezbollah a atacat Israelul „în sprijinul Iranului”, iar Israelul a răspuns cu o ofensivă militară amplă. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, luptele au provocat peste 4.300 de morți, inclusiv aproape 800 de copii, femei și cadre medicale, fără ca bilanțul să precizeze câți erau civili și câți combatanți. După declanșarea conflictului, Aoun a susținut negocieri directe cu Israelul, o schimbare importantă față de politica tradițională a Libanului, dar poziția sa a atras critici dure din partea Hezbollah și a susținătorilor grupării. Președintele libanez a acuzat în repetate rânduri Hezbollah că a implicat Libanul într-un nou război „în interesul Iranului”, însă, potrivit sursei, a refuzat până acum invitația lui Trump de a participa la o întâlnire directă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării orice nou acord cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a acuzat Washingtonul că a încălcat „în mod repetat” memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie pentru încetarea ostilităților, susținând că semnătura președintelui american Donald Trump este „complet lipsită de valoare și de credibilitate”, potrivit Adevărul . Într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat, Khamenei a afirmat că „încălcările repetate” ale memorandumului au demonstrat „încă o dată” lipsa de credibilitate a angajamentelor asumate de partea americană. Liderul iranian a acuzat, totodată, SUA că promovează o politică bazată pe „coerciție, totalitarism și brutalitate”, pe care a descris-o drept parte a doctrinei Washingtonului. Pe fondul acestor acuzații, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite „nu mai este valabil”, motivând că Washingtonul și-ar fi încălcat angajamentele și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea (context detaliat într-un material anterior al publicației, aici ). Mesaj de descurajare și risc de escaladare Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă „să incite la război”, „națiunea iraniană și frontul rezistenței” au pregătite „lecții de neuitat” pentru adversari. În termeni practici, mesajul sugerează o înăsprire a poziției Teheranului și reduce spațiul pentru revenirea rapidă la un cadru de negociere acceptat de ambele părți. Absență publică invocând motive de securitate Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, informație transmisă de EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem „ar putea” avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent (un alt material al publicației pe tema contextului de securitate este disponibil aici ). [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
Momentul stânjenitor de la finala CM 2026 readuce în discuție riscul de imagine pentru FIFA și organizatori , după ce Donald Trump a intrat în fotografia de grup a Spaniei la ceremonia de premiere, aparent nefamiliarizat cu protocolul din fotbal, potrivit HotNews . Trump a asistat duminică, în New Jersey, la finala Cupei Mondiale 2026, Spania – Argentina. Înainte de meci, președintele SUA a spus că nu ține cu nicio echipă, dar a remarcat dificultatea de a câștiga „în fața lui Messi”, pe care l-a numit „un mare jucător”. După victoria Spaniei, Trump a coborât pe teren alături de președintele FIFA, Gianni Infantino , pentru a înmâna medaliile și trofeul. Potrivit The Independent și The Washington Post, liderul american a fost întâmpinat cu fluierături și huiduieli când a intrat pe gazon pentru ceremonie. Cum s-a ajuns la fotografia „cu tot cu Trump” La finalul festivității, în momentul tradițional al fotografiei de grup cu trofeul (o copie a cupei, conform articolului), Trump s-a așezat și el la marginea echipei Spaniei. HotNews notează că Infantino a încercat discret să-l îndepărteze de lângă jucători, iar în cele din urmă Trump s-a retras împreună cu șeful FIFA, după ce a mai rămas câteva secunde privind bucuria spaniolilor. Publicația amintește că Trump a avut un gest similar și la o ceremonie FIFA din 2025, când Chelsea a câștigat Cupa Mondială a Cluburilor pe același stadion, alăturându-se jucătorilor pe podium. Context sportiv: Spania a câștigat cu 1-0 după prelungiri Spania s-a impus cu 1-0 după prelungiri, prin golul lui Ferran Torres din minutul 106, după o pasă a lui Nico Williams. Argentina a jucat în inferioritate numerică după cartonașul roșu primit de Enzo Fernandez, iar HotNews descrie partida drept „dezamăgitoare”, cu o dominare a Spaniei. [...]
Atacurile Iranului asupra Regiunii Kurdistan au început să aibă efecte economice directe, inclusiv scumpirea rapidă a gazelor pentru populație , pe fondul opririi producției la zăcământul Khor Mor și al întreruperii unor operațiuni ale companiilor energetice, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Criza actuală a escaladat după ce Iranul a atacat nave în Golf în perioada 6–7 iulie, urmate de opt zile de bombardamente americane ca represalii. În acest context, Iranul și-a extins acțiunile în regiune, inclusiv prin lovituri asupra Regiunii Kurdistan din Irak, unde țintele recente au inclus grupuri de opoziție iraniano-kurde precum PAK și Komala. Prețuri mai mari la gaze, după oprirea Khor Mor Unul dintre efectele imediate menționate este scumpirea gazelor de uz casnic în Regiunea Kurdistan, după suspendarea producției la câmpul de gaze Khor Mor (provincia Sulaimani), pe fondul „amenințărilor de securitate” legate de tensiunile SUA–Iran și de atacuri cu drone care au vizat regiunea, potrivit Rudaw, citată în analiză. Rudaw notează că prețurile gazelor pentru gospodării s-au dublat, iar prețul GPL la stațiile de alimentare a ajuns la 800 de dinari pe litru (aprox. 0,61 dolari, adică aprox. 2,8 lei), conform unei declarații a lui Jangi Majid, șeful asociației proprietarilor de benzinării din Erbil. Escaladare în Erbil și Sulaimani: victime și reacții politice Analiza mai arată că atacurile iraniene s-au intensificat în Erbil și Sulaimani. Nouă membri ai grupului de opoziție Komala au fost uciși într-un atac iranian, iar liderul Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK), Bafel Talabani, a condamnat loviturile, pe care le-a descris drept o încălcare „gravă și inacceptabilă” a securității și suveranității. Tot potrivit Rudaw, Ministerul de Externe al Siriei a condamnat atacurile iraniene cu drone și rachete asupra Regiunii Kurdistan și a mai multor țări arabe, invocând încălcarea suveranității statelor și a dreptului internațional, iar partide kurde din nord-estul Siriei (Rojava) și-au exprimat, la rândul lor, opoziția. Impact operațional: opriri de activitate în energie Pe lângă oprirea Khor Mor, analiza consemnează că firma americană HKN Energy și-a închis toate operațiunile în Regiunea Kurdistan „din cauza escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran”, potrivit unui executiv citat de Rudaw. Decizia vine în pofida unui acord recent al companiei cu guvernul irakian pentru dezvoltarea unui câmp petrolier în nordul țării. În paralel, atacurile au loc într-un moment sensibil politic: premierul Irakului tocmai și-a încheiat vizita în SUA, iar Rudaw menționează că lideri de afaceri kurzi au anunțat noi parteneriate cu companii americane la un summit de business SUA–Irak la Washington, pe fondul unei repoziționări a relației Bagdad–Washington către cooperare economică pe termen lung. În lipsa unor semnale de detensionare în materialul citat, riscul imediat pentru regiune rămâne combinarea presiunii de securitate cu efecte economice rapide: scumpiri la energie pentru populație și întreruperi de activitate pentru operatori din sectorul energetic. [...]
Rusia a executat un atac aerian combinat de amploare, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacității de apărare a Ucrainei , într-un baraj concentrat pe Kiev, potrivit Antena 3 . În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete (majoritatea către capitală) și au folosit 120 de drone de atac, într-o acțiune descrisă drept cea mai mare lovitură cu rachete balistice de la începutul războiului. Forțele aeriene ucrainene au anunțat un „atac masiv combinat” cu drone și „diverse rachete” lansate de la sol sau din aer. CNN, citată în material, notează că barajul de rachete a fost „intens” și s-a desfășurat pe durata a două ore. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha , a declarat că a fost „cel mai mare număr de rachete balistice lansate de la începutul războiului”. Bilanț și eficiența apărării antiaeriene Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi „doborât sau neutralizat 126 de ținte aeriene”, dintre care: 18 rachete; 108 drone. În același timp, 23 de rachete și 10 drone au lovit 20 de ținte din Ucraina. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 16 morți și 77 de răniți. Un al doilea val de atac, în noaptea următoare În noaptea de duminică spre luni, Rusia ar fi atacat din nou cu două rachete Kh-59/68 lansate din avion și cu alte 94 de drone de atac. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 81 de drone. Într-un raport publicat luni dimineața, forțele ucrainene au precizat: „În noaptea zile de 20 iulie (începând cu ora 18:00 din seara de 19 iulie), inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate de avioane din zona Crimeea și cu 94 de drone de atac de tip Shahed (inclusiv drone cu motoare cu reacție), Gerbera, Italmaș, lansate dinspre direcțile Kursk, Milevo, Orel - ale Federației Ruse - și Donețk ș Guardiasnk/Crimeea. Forțele aeriene ale UCrainei au respins atacul inamic. Conform datelor preliminare, la 8 dimineața (luni), apărarea antiaeriană a doborât 81 de drone. O rachetă a lovit o locație, iar a doua rachetă și-a ratat ținta.” De ce contează Dimensiunea atacului și concentrarea pe Kiev indică o presiune operațională crescută asupra apărării antiaeriene ucrainene și asupra infrastructurii, cu efecte imediate în pierderi umane și lovirea unor ținte multiple. Datele privind țintele lovite și interceptările provin din raportările autorităților ucrainene, preluate de Antena 3. [...]
