Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul și Beijingul reiau negocierile comerciale la nivel înalt înaintea vizitei lui Trump în China, într-o încercare de a gestiona tensiunile care au dus la tarife reciproce și la restricții chineze la exporturi de materii prime critice, cu efecte în lanț asupra industriei globale, potrivit Agerpres.
Discuțiile sunt programate la Seul, marți și miercuri, între vicepremierul chinez He Lifeng și reprezentanți ai SUA, Ministerul chinez al Comerțului indicând că agenda vizează „probleme economice și comerciale de interes reciproc”.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a confirmat întâlnirea pe platforma X și a anunțat un turneu rapid în Japonia și Coreea de Sud. Potrivit lui Bessent, marți urmează să se întâlnească la Tokyo cu premierul japonez Sanae Takaichi pentru discuții despre relațiile economice bilaterale, iar miercuri va face o escală la Seul pentru întâlnirea cu He Lifeng, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump pentru întrevederea cu liderul chinez Xi Jinping.
Trump urmează să fie în vizită în China de miercuri până vineri, iar negocierile din Coreea de Sud sunt prezentate ca o etapă premergătoare întâlnirii la vârf.
Bessent și He Lifeng au reprezentat anterior cele două țări în rundele de negocieri, pe fondul unei dispute comerciale care, anul trecut, a dus la impunerea de tarife vamale reciproce. China a răspuns prin controale la exportul de materii prime critice, măsură care, potrivit informațiilor citate, a afectat negativ industrii din întreaga lume.
O întâlnire anterioară între Xi și Trump, organizată la Busan (Coreea de Sud) la sfârșitul lunii octombrie, a dus la o pauză temporară în disputa comercială. Totuși, restricțiile Chinei privind exportul de pământuri rare rămân în vigoare, menținând presiunea asupra sectoarelor dependente de aceste materiale.
Recomandate
Acordul SUA–China care permite fluxul de pământuri rare din China către SUA rămâne în vigoare , iar Washingtonul se așteaptă ca în cele din urmă să fie prelungit, pe fondul negocierilor economice și geopolitice pe care Donald Trump și Xi Jinping urmează să le poarte la Beijing, potrivit Reuters . Trump este programat să ajungă miercuri la Beijing, înaintea discuțiilor de joi și vineri, în prima sa vizită în China din 2017. Întâlnirea va fi prima față în față dintre cei doi lideri în peste șase luni și are ca miză stabilizarea relațiilor bilaterale, tensionate de disputa comercială, de războiul SUA și Israelului cu Iranul și de alte dosare sensibile. Pământurile rare: continuitate pe termen scurt, incertitudine privind prelungirea Oficialii americani spun că cele două părți vor discuta prelungirea armistițiului din războiul comercial care permite pământurilor rare să ajungă din China în SUA, însă nu este încă sigur dacă o extindere va fi convenită chiar în această săptămână. Un oficial a indicat totuși că înțelegerea, încheiată toamna trecută, „nu expiră încă” și că o eventuală prelungire ar urma să fie anunțată „la momentul potrivit”. China, care a amenințat în trecut cu restricționarea ofertei globale de pământuri rare, rămâne un furnizor critic pentru industrii care depind de aceste materiale, inclusiv pentru tehnologii avansate și apărare, ceea ce face ca menținerea fluxurilor să fie un subiect cu impact economic și operațional direct. Posibile înțelegeri economice: avioane, agricultură, energie și noi „forumuri” bilaterale Pe lângă discuția despre minerale critice, SUA și China ar urma să cadă de acord asupra unor mecanisme („forumuri”) pentru facilitarea comerțului și investițiilor reciproce. Beijingul este așteptat să anunțe achiziții legate de avioane Boeing, produse agricole americane și energie, potrivit oficialilor. Reuters notează însă că planurile pentru un „Board of Trade” și un „Board of Investment” ar putea fi anunțate formal la întâlnire, dar ar necesita muncă ulterioară înainte de a deveni operaționale. Dosarele care pot complica negocierile: Iran, Rusia, Taiwan, inteligență artificială și arme nucleare Agenda discuțiilor include și subiecte cu potențial de escaladare. Washingtonul presează China să își folosească influența asupra Teheranului pentru a împinge Iranul spre un acord cu SUA și pentru a opri conflictul început după loviturile lansate de SUA și Israel la finalul lui februarie. Administrația Trump a ridicat și problema relației Chinei cu Rusia, inclusiv „veniturile” pe care China le-ar furniza celor două regimuri și comerțul cu bunuri cu utilizare dublă (civilă și militară). În paralel, Xi este descris ca fiind frustrat de poziția SUA privind Taiwanul, în condițiile în care Washingtonul rămâne principalul susținător internațional și furnizor de armament al insulei. Oficialii americani au spus că politica SUA nu se va schimba. Un alt punct de fricțiune este inteligența artificială: consilierii lui Trump și-au exprimat îngrijorarea față de modelele avansate dezvoltate în China și vor un „canal de comunicare” pentru a evita conflicte generate de utilizarea acestora, deși formatul concret rămâne neclar. În privința armelor nucleare, SUA ar dori discuții, dar China ar fi transmis în privat că nu este interesată, „în acest moment”, de negocieri de control al armamentelor. În octombrie, la ultima întâlnire (în Coreea de Sud), Trump și Xi au convenit să pună pe pauză un război comercial în care SUA impuseseră tarife de ordinul sutelor de procente pentru bunuri chinezești, iar Beijingul amenințase cu restricții pe pământuri rare. În februarie, Curtea Supremă a SUA a decis că Trump nu a avut autoritatea să impună multe dintre tarifele globale, însă acesta a spus că vrea să reintroducă unele taxe pe alte căi legale. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing, programată între 13 și 15 mai, deschide o fereastră de negociere cu impact direct asupra comerțului și regimului de sancțiuni SUA–China , într-un moment în care Washingtonul vrea să lege dosarul Iran de relația economică bilaterală, potrivit Adevărul . China a confirmat luni, prin Ministerul de Externe , că deplasarea are loc la invitația lui Xi Jinping. Pe agendă sunt discuții despre Iran și tensiunile comerciale dintre cele două țări, iar Casa Albă a indicat că vor fi abordate și tarifele vamale, comerțul și inteligența artificială. Calendarul vizitei și formatul discuțiilor Conform detaliilor prezentate de Casa Albă, Trump ajunge la Beijing miercuri seara. Joi dimineață sunt programate ceremonia oficială de primire și întâlnirea bilaterală cu Xi Jinping, urmate de o vizită la Temple of Heaven și un banchet de stat. Vineri, cei doi lideri urmează să ia ceaiul împreună și să participe la un prânz de lucru, înainte ca președintele american să plece spre Washington. Miza economică: tarife, „reciprocitate” și sancțiuni legate de Iran Un oficial american, citat de Agerpres , a declarat sub anonimat că Trump intenționează să „exercite presiuni” asupra lui Xi Jinping pentru a obține un acord care să pună capăt războiului din Iran. În acest context, Washingtonul ar fi ridicat „în repetate rânduri” două teme: veniturile obținute de Iran și Rusia din achizițiile de hidrocarburi de către China; vânzările de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară). Tot în acest cadru ar urma să fie discutate și sancțiunile recente adoptate de Statele Unite împotriva Chinei, legate de războiul din Iran, potrivit aceleiași surse. Casa Albă a transmis, prin Anna Kelly, că vizita este văzută ca o ocazie de a „reechilibra relația cu China” și de a pune accent pe „reciprocitate și echitate” pentru „restaurarea independenței economice americane”. În practică, mesajul sugerează că negocierile politice (Iran) și cele economice (tarife, comerț) sunt tratate împreună, ceea ce poate influența atât climatul comercial bilateral, cât și riscul de noi măsuri restrictive. [...]
Europa riscă o dezindustrializare accelerată dacă nu reduce dependențele critice de China și nu își întărește instrumentele de protecție a pieței, pe fondul șocurilor energetice legate de escaladarea crizei din Iran, potrivit Libertatea . Avertismentul este formulat de Mark Leonard , director al Consiliului European pentru Relații Externe, într-un articol publicat de The Guardian. Dependențe industriale care pot deveni vulnerabilități strategice Leonard susține că Europa este „extrem de vulnerabilă” la dominația economică a Chinei, mai ales în componentele esențiale ale tranziției energetice: baterii, vehicule electrice, panouri solare și lanțuri de aprovizionare pentru energia eoliană, unde companiile chineze au poziții dominante. „Scara expunerii Europei la dominația Chinei este uluitoare.” În același registru, el indică dependențe cu relevanță directă pentru industrie și apărare: aproximativ 80% din lanțul global de aprovizionare cu drone ar proveni din China; 97% din magneziul folosit în industria europeană de apărare ar proveni din China. Potrivit lui Leonard, astfel de dependențe au fost deja folosite politic de Beijing. Riscul economic: „viitoarele Detroit” în Europa În lipsa unor tarife mai dure care să descurajeze exporturile ieftine din China și să stimuleze producția locală, Europa ar putea ajunge la o „dezindustrializare masivă”, avertizează Leonard. El dă ca exemplu regiunea Baden-Württemberg (unde sunt mărcile Mercedes și Porsche), care ar putea deveni „viitorul Detroit” al Germaniei – o referință la declinul industrial al orașului american. În același timp, textul notează că unii lideri europeni, precum Viktor Orbán și Pedro Sánchez, au mizat pe investiții chineze „masive”, însă acestea „nu s-au materializat”. Ce instrumente ar avea UE la dispoziție Soluția propusă de Leonard este o schimbare de strategie: protejarea pieței interne, investiții mari în tehnologii verzi, inteligență artificială și apărare, plus crearea de rezerve strategice de minerale critice. În plan de reglementare și comerț, el menționează: utilizarea „ bazookăi comerciale ” a UE (măsura anticoerciție), pe care guvernele ar fi evitat-o până acum; propunerea lui Clément Beaune, comisar francez pentru strategie și planificare, privind tarife de 30% pentru produsele chinezești (o poziție descrisă ca mai radicală decât linia oficială a guvernului francez); folosirea legislațiilor Digital Markets Act și Digital Services Act pentru a limita companii precum ByteDance, Tencent și Alibaba. În concluzia sa, Leonard leagă presiunea economică de contextul geopolitic mai larg, argumentând că, într-o lume de „non-ordine” (în care regulile „nu mai contează”), Europa ar trebui să își redefinească rapid strategia pentru a evita să devină mai săracă și mai puțin capabilă să se apere. [...]
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune , în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Mediafax . Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului. „Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters. Victime raportate în Ucraina și reacția Moscovei Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă. Negocierile susținute de SUA, în impas În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice. [...]
Taiwan își leagă credibilitatea de apărare de buget, înaintea summitului Trump–Xi : ministrul de externe Lin Chia-lung spune că Taipeiul este încrezător în stabilitatea relațiilor cu SUA, dar speră să nu apară „surprize” pe dosarul Taiwan la întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping din această săptămână, potrivit Reuters . Trump urmează să fie la Beijing de miercuri până vineri, iar tema Taiwanului – insulă guvernată democratic, pe care China o consideră parte a teritoriului său – este „sigur” că va fi discutată, notează publicația. Lin a spus că guvernul taiwanez monitorizează îndeaproape reuniunea și că menține „comunicare continuă” cu Washingtonul, atât prin declarații publice, cât și pe canale nepublice. În fața parlamentarilor, Lin a arătat că SUA ar fi clare în privința subiectelor pe care vor să le discute cu Beijingul, precum comerțul și fentanilul, în timp ce China „tot ridică” problema Taiwanului. În acest context, ministrul a formulat explicit așteptarea Taipeiului: „Desigur, sperăm că summitul Trump–Xi nu va produce surprize privind chestiuni legate de Taiwan.” Bugetul de apărare, punct sensibil în relația cu Washingtonul Pe fondul presiunilor SUA ca Taiwanul și aliații săi să cheltuiască mai mult pentru apărare, parlamentul de la Taipei – controlat de opoziție – a adoptat săptămâna trecută un buget special de apărare mai mic decât ceruse guvernul și a eliminat clauze de finanțare pentru sisteme dezvoltate intern, precum rachete sol-aer și drone. Un oficial american de rang înalt a declarat duminică faptul că Washingtonul este dezamăgit de nivelul cheltuielilor aprobate, sub ceea ce SUA consideră necesar. Lin a spus că speră ca parlamentul să poată lua măsuri „reparatorii”, astfel încât bugetul să susțină politica de securitate a Taiwanului, argumentând că menținerea păcii în Strâmtoarea Taiwan este un obiectiv comun cu „națiuni cu aceleași valori”. „Totuși, pacea depinde de forță – necesită demonstrarea capacității de autoapărare pentru a descuraja agresiunea.” Premierul Cho Jung-tai, vorbind la un eveniment separat în Taipei, a afirmat că guvernul va „acționa cu siguranță” pentru a restabili încrederea comunității internaționale în politica de apărare a Taiwanului și a avertizat că fragmentarea bugetului este „o lovitură serioasă” pentru apărare și securitate. Presiune militară în creștere înaintea vizitei lui Trump Reuters mai relatează că China și-a continuat activitățile militare regulate în jurul Taiwanului în perioada premergătoare vizitei lui Trump, inclusiv o nouă „patrulare comună de pregătire de luptă” săptămâna trecută. Sâmbătă, Ministerul chinez al Apărării a descris operațiunile drept „pe deplin justificate și rezonabile”, iar un purtător de cuvânt a spus că „independența Taiwanului” este cauza care destabilizează pacea în strâmtoare. Pentru Taipei, miza imediată este dublă: evitarea unor concesii sau formulări neașteptate la summitul Trump–Xi și, în paralel, repararea rapidă a semnalului transmis către Washington printr-un buget de apărare sub așteptări, într-un moment în care descurajarea militară depinde și de credibilitatea finanțării. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran riscă să complice orice negociere privind încetarea conflictului regional , în condițiile în care Teheranul a transmis pe 10 mai un răspuns la o propunere a SUA, printr-un mediator din Pakistan, potrivit Adevărul . Trump a acuzat regimul de la Teheran că „se joacă de 47 de ani” cu Statele Unite și „cu restul lumii”, invocând o strategie de „amânare” și susținând că Iranul ar fi profitat de concesii făcute de administrațiile americane. În același mesaj, el a spus că „nu vor mai râde”. În postarea de pe Truth Social , Trump a reluat atacurile la adresa fostului președinte Barack Obama, pe care îl acuză că ar fi fost „prea permisiv” cu Iranul și că ar fi „abandonat Israelul și toți ceilalți aliați”. El a menționat „sute de miliarde de dolari” și „1,7 miliarde de dolari în numerar” (aprox. 7,7 miliarde lei) despre care afirmă că ar fi fost transportați la Teheran. Trump l-a criticat și pe fostul președinte Joe Biden, despre care spune că ar fi slăbit poziția Washingtonului în regiune, și a inclus acuzații grave la adresa Iranului privind violențe și represiune, fără a prezenta dovezi în mesajul citat de publicație. Răspunsul Teheranului, transmis prin Pakistan Potrivit agenției de stat IRNA , Iranul a trimis duminică, 10 mai, răspunsul său la „ultimul proiect propus de SUA” care vizează încheierea războiului regional, documentul fiind livrat printr-un mediator pakistanez. Informația a fost confirmată și de Kamal Hyder, corespondent Al Jazeera în Islamabad, care a spus că partea pakistaneză a confirmat recepționarea documentului. Deocamdată, potrivit IRNA, răspunsul nu include detalii publice despre poziția exactă a Teheranului, iar momentul în care va fi comunicat oficial Statelor Unite și reacția Washingtonului rămân incerte. [...]
