Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a spus că războiul cu Iranul este aproape de încheiere, în primul său discurs oficial de la Casa Albă de la declanșarea conflictului, relatează News.ro. Discursul a avut loc miercuri seara, ora Washingtonului, la aproximativ o lună de la începutul războiului, iar președintele SUA a susținut că obiectivele americane sunt „pe cale de a fi îndeplinite”.
În intervenția de circa 20 de minute, Trump a prezentat campania militară drept o reacție la decenii de violență atribuită Iranului și aliaților săi și a insistat că Teheranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară. El a descris bombardamentele recente drept succese majore și a cerut răbdare, numind războiul o „investiție” pentru viitorul americanilor, însă nu a oferit un răspuns concret la întrebarea când se va încheia exact conflictul.
„Mă bucur să spun că aceste obiective strategice esenţiale sunt pe cale de a fi îndeplinite”, a spus Trump.
Potrivit relatării, Trump a reiterat un orizont de „două-trei săptămâni” pentru intensificarea loviturilor și a amenințat cu extinderea țintelor, inclusiv către infrastructura energetică a Iranului, în lipsa unui acord. În același timp, a afirmat că „discuțiile sunt în curs” și a susținut că „schimbarea regimului nu a fost obiectivul” SUA, deși a pretins că liderii inițiali ai Iranului „toți sunt morți”.
Un punct central al discursului a fost Strâmtoarea Ormuz, rută critică pentru transportul global de petrol. Trump a spus că, odată cu încheierea conflictului, strâmtoarea se va redeschide „natural”, dar a reluat ideea că statele care depind de petrolul din Orientul Mijlociu ar trebui să se implice direct în menținerea acesteia deschise, argumentând totodată că SUA nu au nevoie de petrol din străinătate.
Reuters a remarcat că Trump nu a abordat direct subiectul NATO, deși declarase anterior, într-un interviu acordat agenției, că intenționează să-și exprime nemulțumirea față de alianță pentru ceea ce consideră a fi sprijin insuficient pentru obiectivele SUA în Iran.
În material se mai arată că tensiunile transatlantice s-au adâncit după ce aliații europeni au respins cererea Washingtonului de a contribui la securizarea unui traseu sigur pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
Donald Trump va susține miercuri seară un discurs despre Iran , potrivit Adevărul , care citează anunțul făcut de Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Leavitt a precizat că intervenția este programată pentru 1 aprilie, la ora 21:00 ET (ora 04:00 în România, joi, 2 aprilie), și că președintele va oferi „o actualizare importantă despre Iran”. Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal , Trump ar fi dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și în scenariul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată. Potrivit surselor citate în analiză, președintele le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului, acceptând riscul ca accesul prin această rută maritimă să nu fie redeschis complet. În evaluarea unor oficiali americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune considerată extrem de complexă, respectiv redeschiderea integrală a culoarului maritim, important pentru comerțul global. Trump a criticat, totodată, anumiți aliați europeni, acuzându-i că au refuzat să sprijine Statele Unite în conflictul cu Iranul. „Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: numărul 1, cumpărați din SUA, avem din belșug, și numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți la Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă propriul petrol!” [...]
Donald Trump l-a atacat personal pe Emmanuel Macron și s-a declarat nemulțumit după o convorbire telefonică în care a cerut sprijinul Franței pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, transmite News.ro , citând Le Figaro. Potrivit relatării, președintele american a reluat un atac la adresa omologului său francez, afirmând că acesta „este maltratat de către soția sa și abia își revine”, cu trimitere la un episod dintr-un turneu în Asia de Sud-Est, în mai 2025, când Brigitte Macron l-a atins la față. În același context, Trump a spus că a cerut Franței ajutor pentru „deblocarea” Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, și a descris în termeni direcți solicitarea adresată lui Macron. „Emmanuel, ne-ar plăcea să primim un pic de ajutor la Golful (Persic), chiar dacă-i eliminăm pe cei răi și distrugem rechetele balistice. Ai putea să trimiți nave de război imediat?” Președintele american și-a exprimat nemulțumirea într-o conferință de presă la Casa Albă, miercuri seara, cu câteva ore înaintea unei alocuțiuni către națiune. El a criticat faptul că eforturile SUA de a asigura această cale maritimă nu ar fi susținute suficient de aliații europeni și a ironizat pozițiile unor parteneri. Trump a reiterat, de asemenea, criticile frecvente la adresa aliaților europeni în legătură cu dependența lor de Statele Unite în domeniul apărării, invocând și NATO în acest context. [...]
Donald Trump a numit războiul din Iran „o investiție reală” , într-un discurs susținut miercuri seară la Casa Albă, relatează AGERPRES , care citează AFP și Reuters. Președintele american a spus că Statele Unite sunt „o forță militară de neoprit” și a încadrat conflictul în termeni de beneficii pe termen lung pentru americani, invocând copiii și generațiile viitoare. Trump a comparat durata actualului conflict cu războaiele din secolele XX și XXI, despre care a afirmat că s-au întins pe mai mulți ani, în timp ce războiul din Iran ar fi durat „doar 32 de zile”. În discurs, liderul de la Casa Albă a reluat ideea că populația americană nu ar mai fi expusă riscurilor venite dinspre Iran, inclusiv amenințării nucleare. „În această seară, fiecare american poate spera la ziua în care vom fi, în sfârșit, eliberați de perversitatea agresiunii iraniene și de spectrul șantajului nuclear”, a declarat el. Trump a mai promis că, odată cu încheierea războiului, „Statele Unite vor fi mai sigure, mai puternice, mai prospere și mai mărețe ca niciodată”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Iranul a instalat un regim de tip „barieră de taxare” în Strâmtoarea Ormuz , iar trecerea este permisă selectiv, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații publicate de CNBC. Măsura este plasată la nord de insula Larak și urmărește monetizarea controlului Teheranului asupra uneia dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului. Conform relatării, traficul prin strâmtoare ar fi scăzut cu 90% de la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, după ce Iranul a vizat nave care încercau să tranziteze ruta, ceea ce a amplificat riscurile pentru aprovizionarea energetică. În acest context, unele nave sunt redirecționate prin apele teritoriale iraniene din apropierea insulei Larak, în zona portului Bandar Abbas, unde Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) și autoritățile portuare verifică fiecare navă înainte de a-i permite trecerea. Firma de cercetare maritimă Lloyd’s List Intelligence a apreciat că IRGC a impus „un regim de facto de tip «barieră de taxare»”, iar compania de intelligence maritim Windward a indicat că s-a conturat „un coridor controlat, bazat pe permisiuni și cu acces selectiv”. Potrivit Lloyd’s, toate cele 57 de tranzite consemnate din 13 martie au urmat ruta prin Larak, în timp ce Windward a observat cozi de nave în așteptarea aprobării și cazuri în care unele vase au fost întoarse din drum. Antena 3 CNN notează că parlamentul iranian a adoptat marți un proiect de lege pentru oficializarea colectării de taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea, inițiativă care ar necesita acordul celorlalte țări riverane. Proiectul ar impune taxe pentru transportul maritim, tranzitul energetic și aprovizionarea cu alimente. Lloyd’s susține că cel puțin două nave ar fi plătit deja o taxă autorităților iraniene, plata fiind făcută în yuani chinezești, însă valoarea și metoda nu sunt cunoscute. Mecanismul descris presupune ca operatorii navelor să contacteze intermediari asociați IRGC și să trimită documentație (inclusiv numărul IMO, date despre echipaj și destinația finală), după care IRGC emite un cod de autorizare și instrucțiuni de rută. În apele iraniene, comandanții IRGC solicită codul prin canalele radio maritime; dacă aprobarea este confirmată, o ambarcațiune iraniană escortează vasul în zona insulei Larak, iar navele care nu trec verificările sunt respinse. În privința legalității, experți citați de CNBC arată că pretenția Iranului de a controla o rută maritimă recunoscută internațional intră în conflict cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Profesorul de drept Shahla Ali (Universitatea din Hong Kong) a spus că Iranul nu are autoritatea legală de a impune taxe generale de tranzit, fiind permise doar taxe „rezonabile și nediscriminatorii” pentru servicii specifice prestate efectiv (de exemplu, pilotaj sau intervenții împotriva poluării). Totodată, comparația cu Suez și Panama este considerată neadecvată, deoarece acestea sunt căi navigabile construite și operate de state, spre deosebire de o strâmtoare naturală. [...]
Franța respinge ideea folosirii NATO în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a SUA din alianță, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Parisul susține că NATO are un rol defensiv în spațiul euro-atlantic și nu ar trebui angrenată în operațiuni în Golf. Trump a declarat într-un interviu pentru Reuters că va spune, într-un discurs către națiune programat miercuri seară la ora locală 21:00 (joi, ora 04:00 în România), că ia „absolut” în calcul retragerea Statelor Unite din NATO. El și-a motivat poziția prin nemulțumirea față de lipsa sprijinului aliaților pentru acțiunea militară a SUA împotriva Iranului, reluând comentarii făcute anterior pentru Daily Telegraph. Poziția Franței: NATO, limitată la securitatea euro-atlantică Replica oficială a venit de la Alice Rufo, ministru adjunct al Armatei, în cadrul conferinței „Război și Pace” de la Paris. Ea a argumentat că mandatul alianței nu include operațiuni în Strâmtoarea Ormuz și a invocat riscul încălcării dreptului internațional. „Permiteți-mi să vă reamintesc ce este NATO. Este o alianță militară preocupată de securitatea regiunii euro-atlantice. Nu este concepută pentru a desfășura operațiuni în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional”, a declarat Alice Rufo. Rufo a mai spus că înțelege iritarea americană față de refuzul Franței de a se alătura unei coaliții pentru deblocarea imediată a strâmtorii, dar a subliniat că Parisul preferă un plan de restabilire a tranzitului și a libertății de navigație prin mijloace „care nu au caracter ofensiv”. De ce s-a tensionat relația cu Washingtonul Potrivit Reuters, tensiunile au fost amplificate după ce Franța ar fi refuzat Israelului utilizarea spațiului său aerian pentru a transfera arme americane destinate războiului din Iran, informație atribuită de agenție unor surse. Acest episod a alimentat criticile lui Trump la adresa Parisului. În același timp, Rufo a încadrat poziția Franței într-o linie mai veche a politicii de apărare europene, afirmând că țara sa, ca membru fondator al NATO și al Uniunii Europene, susține de două decenii că europenii trebuie să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea colectivă în Europa. Macron: Franța nu a fost consultată și nu participă la ofensivă Președintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franța „nu a fost consultată” cu privire la declanșarea războiului de către SUA și Israel împotriva Iranului și că nu participă la acesta, relatează AFP, citată de HotNews.ro. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat de postul japonez NHK, cu prilejul vizitei sale la Tokyo. Macron a reluat apelul la „pace, dezescaladare” și reluarea negocierilor, avertizând asupra riscului unei campanii prelungite fără un cadru ulterior de cooperare. El a pledat și pentru „redeschiderea” Strâmtorii Ormuz „în bună ordine”, „în mod pașnic”, „în concert cu toate părțile implicate”. Miza economică: Ormuz și fluxurile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, iar blocarea de facto a pasajului, pe fondul ripostei iraniene, împiedică tranzitul țițeiului și afectează economiile mai multor țări, inclusiv Japonia, dependentă de importurile din Orientul Mijlociu. În acest context, Macron a susținut că Franța și Japonia, „împreună cu multe alte țări” din Asia, Orientul Mijlociu și Europa, ar putea contribui la asigurarea unui tranzit funcțional prin Ormuz, insistând că nu este vorba „deloc” despre o „opțiune militară”. Ce urmează: discursul lui Trump și presiunea asupra aliaților Următorul moment-cheie este discursul anunțat de Trump, în care acesta ar urma să detalieze dacă și în ce termeni ia în calcul retragerea SUA din NATO. În paralel, poziția Franței indică o delimitare între apărarea colectivă euro-atlantică și gestionarea crizei din Golf, pe care Parisul o vede legată de un cadru internațional și de măsuri neofensive. În esență, disputa combină două planuri: presiunea politică asupra aliaților NATO și dezbaterea privind instrumentele acceptabile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Principalele elemente invocate în poziția franceză sunt: rolul NATO limitat la securitatea euro-atlantică, nu la operațiuni în Ormuz; preferința pentru soluții neofensive și pentru un cadru internațional (inclusiv ONU) pentru acțiuni în zonă; refuzul participării la ofensiva militară a SUA și Israel împotriva Iranului, pe motiv că Franța nu a fost consultată; impactul economic al blocajului asupra fluxurilor de petrol și asupra statelor dependente de importuri, precum Japonia. [...]
