Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a făcut declarații ironice și insultătoare la adresa Arabiei Saudite, într-un discurs susținut la Miami Beach, potrivit G4Media. Afirmațiile au vizat inclusiv pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, despre care Trump a spus, într-o formulare vulgară, că ar fi ajuns să îl lingușească.
Declarația a fost făcută în prima zi a unei conferințe de trei zile din Florida, la care participă unii dintre cei mai influenți și bogați oameni de afaceri saudiți și invitați din alte țări. Trump a alternat, în discursul de peste o oră, între laude și critici, însă pasajul care a atras atenția a fost cel în care a descris relația cu liderii saudiți în termeni depreciativi.
Evenimentul este prezentat ca o reuniune anuală care urmărește să evidențieze „averea și puterea” Arabiei Saudite în fața investitorilor, relatează Bloomberg. Participarea este doar pe bază de invitație, iar conferința este descrisă ca un magnet pentru nume mari din finanțe și politică, interesați de oportunitățile legate de capitalul saudit.
Potrivit aceleiași surse, organizarea este legată de o entitate afiliată Fondului Public de Investiții al Arabiei Saudite, evaluat la 1 trilion de dolari, iar formatul este gândit ca o versiune mai restrânsă a unei conferințe similare din Riad, promovată de organizatori drept „Davos în deșert”. Reuniunea este condusă de Yasir Al-Rumayyan, guvernatorul fondului suveran și președinte al companiei petroliere de stat Saudi Aramco.
Deși conferința este orientată în principal spre investiții, unul dintre subiectele centrale din discursul lui Trump a fost războiul împotriva Iranului și efectele economice asociate. În intervenția sa, Trump a susținut că tensiunile vor continua să afecteze piețele, cu impact asupra cotațiilor bursiere și asupra prețului petrolului.
Trump a afirmat că piața bursieră „va scădea și mai mult” și că prețurile petrolului „vor crește mai mult decât sunt acum”, consemnează Miami Herald. Totodată, el a spus că situația din Orientul Mijlociu „într-un fel s-a terminat, dar nu s-a terminat” și a promis că, după încheierea războiului, economia „va fi ca o rachetă”, potrivit aceleiași publicații.
În același context, Trump a glumit că ar putea redenumi Strâmtoarea Ormuz „Strâmtoarea Trump”, conform relatării citate. Declarațiile vin într-un moment în care investitorii urmăresc îndeaproape riscurile geopolitice din regiune, având în vedere rolul Orientului Mijlociu în aprovizionarea globală cu petrol și sensibilitatea prețurilor la escaladări militare.
Recomandate
Escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran menține volatilitatea pe piețele de energie , pe fondul riscului ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită ca pârghie economică și de securitate, într-un conflict care a produs deja mișcări bruște ale cotațiilor petrolului. Potrivit Stirile Pro TV , Teheranul a respins ultimatumul lansat de Donald Trump și a transmis că nu va ceda „intimidării”, în timp ce liderul american spune că „nu se grăbește”. Iranul afirmă că a primit „punctele de vedere” ale părții americane și că le analizează, însă Ministerul de Externe de la Teheran vorbește despre o „mare neîncredere” în Statele Unite. În același timp, partea iraniană își reiterează cerințele: „dezghețarea averilor iraniene blocate” în străinătate și oprirea blocadei americane impuse porturilor iraniene. Negocieri blocate, ultimatum respins Declarațiile vin după o a doua vizită, în doar câteva zile, la Teheran a ministrului pakistanez de Interne Mohsen Naqvi, în contextul în care Pakistanul este prezentat ca mediator. De partea americană, Donald Trump a spus că negocierile ar fi „în ultima fază” și a lăsat deschisă opțiunea diplomației, avertizând totodată că, în lipsa unui acord, SUA ar putea lua „măsuri un pic mai dure”. El indicase anterior un termen de „două sau trei zile” pentru un răspuns din partea Teheranului. Iranul a respins însă ultimatumul. Negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat că „Iranul nu va ceda niciodată intimidării” și a cerut consolidarea pregătirilor pentru un răspuns „în forță” la orice nou atac, susținând că adversarul urmărește declanșarea unui nou război. Gardienii Revoluției au avertizat, la rândul lor, împotriva extinderii războiului „dincolo de regiunea” Orientului Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, miza cu efect direct asupra petrolului Sursa descrie un armistițiu „fragil”, intrat în vigoare la 8 aprilie, după o lună de război, dar cu negocieri care „bat pasul pe loc”. A existat o singură întâlnire de negociere, la 11 aprilie, în Pakistan, care s-a încheiat cu un eșec, iar ulterior discuțiile ar continua „în culise”. Pe piețe, speranța unor progrese în negocieri a dus la o prăbușire a cotațiilor petrolului și la creșteri pe burse, cu piețele europene închizând „într-o creștere clară”, potrivit aceleiași relatări. Contextul rămâne însă sensibil: conflictul a perturbat economia mondială prin salturi ale prețului petrolului și penurii de materii prime, pe fondul „cvasi-blocării” Strâmtorii Ormuz. Teheranul controlează în continuare strâmtoarea și a anunțat înființarea unui nou organism care să o supervizeze și să impună taxe de trecere. Marina Gardienilor Revoluției a anunțat că aproximativ 26 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultimele 24 de ore. Presiuni regionale și incidente care pot reaprinde conflictul În paralel, Arabia Saudită a îndemnat Iranul să „profite de ocazie” pentru a evita „repercusiunile periculoase ale unei escaladări”. În pofida armistițiului, Emiratele Arabe Unite au fost vizate de noi atacuri cu dronă în apropierea Centralei Nucleare Barakah, identificate ca provenind din Irak, iar armata EAU a cerut Bagdadului să împiedice „urgent” orice act ostil de pe teritoriul irakian. În Israel, armata a ridicat nivelul de alertă la maximum și s-a declarat „pregătită de orice evoluție”. Separat, armata americană a anunțat că a imobilizat un petrolier sub pavilion iranian, suspectat că ar fi încercat să încalce blocada americană impusă porturilor iraniene. În acest context, riscul pentru economie rămâne legat de Ormuz: orice nouă escaladare sau măsură de control/taxare a tranzitului poate alimenta din nou volatilitatea petrolului și, implicit, costurile de transport și prețurile la energie. [...]
Discuția tensionată Trump–Netanyahu complică ieșirea din conflictul cu Iranul , în condițiile în care Washingtonul ar fi virat spre o soluție diplomatică, iar premierul israelian ar fi cerut reluarea acțiunilor militare, potrivit Mediafax , care citează relatări Axios și Wall Street Journal bazate pe surse anonime. Convorbirea, descrisă ca „tensionată”, a avut loc marți și ar fi scos la iveală o ruptură în negocierile de încetare a focului cu Iranul. Miza imediată este strategia de final a războiului și forma unui posibil acord care să oprească ostilitățile și să deschidă o fereastră de negocieri. Ce propunere ar fi fost pe masă Potrivit Axios, apelul s-a concentrat pe o propunere revizuită a SUA transmisă Iranului prin Pakistan. Documentul ar contura un cadru pentru încetarea ostilităților și ar deschide o perioadă de negocieri de o lună, în care discuțiile ar urma să vizeze programul nuclear al Iranului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz . Divergența: diplomație vs. reluarea loviturilor În aceeași relatare, Netanyahu ar fi fost „foarte critic” față de calea diplomatică și ar fi preferat o revenire la acțiuni militare. O sursă citată de Axios a descris reacția premierului israelian după convorbire astfel: „Părul lui Netanyahu ardea.” Separat, CNN (citat de Mediafax) notează că dezacordul ar fi venit după o schimbare rapidă a planurilor militare americane: Trump i-ar fi spus duminică lui Netanyahu că SUA vor lansa probabil atacuri aeriene țintite la începutul săptămânii, dar ar fi oprit atacurile aproximativ 24 de ore mai târziu. Un oficial american a declarat pentru CNN că decizia ar fi fost luată la cererea unor aliați din Golf – Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cerut timp pentru o alternativă diplomatică. Într-un apel de circa o oră, Netanyahu l-ar fi îndemnat pe Trump să continue atacurile, argumentând că întârzierile îi oferă Iranului timp să se redreseze. În schimb, Trump ar fi insistat că merită continuată diplomația pentru câteva zile, potrivit unei analize publicate de i24NEWS, linkuită în material. Ce urmează: noi texte de acord și răspunsul Iranului Materialul mai arată că SUA ar fi trimis Iranului o nouă propunere, după ce Teheranul ar fi prezentat, cu trei zile înainte, un răspuns în 14 puncte. Agenția iraniană Tasnim, citând o sursă, susține că Pakistanul ar media între Teheran și Washington și ar încerca să reducă diferențele dintre poziții. Conform Axios, partea americană ar fi considerat noul text iranian „insuficient”, un oficial american apreciind că ar conține „doar îmbunătățiri simbolice” față de prima versiune. Iranul ar fi început să examineze propunerea SUA, dar nu ar fi răspuns încă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Statele Unite iau în calcul extinderea prezenței militare în Groenlanda , pe fondul reluării presiunilor politice ale lui Donald Trump pentru controlul insulei și al interesului strategic tot mai mare în Arctica, potrivit Digi24 . Jeff Landry , trimisul special al SUA în Groenlanda și guvernator republican al statului Louisiana, a declarat pentru AFP că Washingtonul „trebuie să-și consolideze prezența” pe teritoriul autonom danez. În prezent, armata americană are o singură bază pe insulă, la Pituffik (în nord), față de 17 instalații militare în perioada de vârf a Războiului Rece. „Cred că este timpul ca Statele Unite să-și pună din nou amprenta asupra Groenlandei.” Landry a adăugat că președintele Trump discută despre „consolidarea operațiunilor de securitate națională” și despre „realocarea personalului” în anumite baze din Groenlanda. Vizita emisarului a început duminică, fiind prima de la numirea sa în decembrie 2025, însă nu a fost una oficială, iar prezența sa a stârnit controverse la fața locului. De ce contează: Arctica devine un dosar de securitate și resurse Trump a susținut în repetate rânduri că SUA trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate națională, invocând riscul ca teritoriul să ajungă sub influența Chinei sau Rusiei. În același timp, Groenlanda este poziționată pe cea mai scurtă rută dintre Rusia și SUA pentru rachete și are zăcăminte neexploatate de metale rare, iar topirea gheții ar putea deschide noi rute maritime. Potrivit articolului, Washingtonul ar intenționa să deschidă trei noi baze în sudul insulei, informație atribuită unor „articole recente din presă” (fără detalii suplimentare în material despre calendar sau amplasamente). Ce permite cadrul legal și unde apar fricțiunile politice Un pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, permite deja Statelor Unite să desfășoare mai multe trupe și să-și consolideze instalațiile militare în Groenlanda, cu condiția informării prealabile a Danemarcei și a Groenlandei. În ianuarie, Trump a revenit asupra amenințărilor de a prelua Groenlanda, iar un grup de lucru americano-dano-groenlandez a fost înființat pentru a răspunde preocupărilor sale. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , a spus că discuțiile au fost „constructive”, dar că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziția Statelor Unite. „Chiar dacă dorinţa «stăpânului» de a-şi «asigura controlul asupra Groenlandei (...) este total lipsită de respect, (...) suntem obligaţi să găsim o soluţie.” Autoritățile din Groenlanda și Danemarca au reiterat că doar Groenlanda poate decide asupra viitorului său. Miza economică internă: independența, limitată de dependența financiară Într-un interviu pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq, Landry a încercat să reaprindă speranțele de independență. Deși sondajele indică sprijin majoritar pentru independență în viitor, guvernul local nu are în prezent un plan, deoarece rămân nerezolvate mai multe chestiuni, inclusiv cele economice: economia insulei depinde în mare măsură de Danemarca, notează Digi24. În lipsa unor decizii oficiale anunțate, următorul test va fi dacă intențiile privind extinderea militară se concretizează în pași formali în cadrul pactului existent și în negocieri acceptate de Copenhaga și Nuuk. [...]
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China , potrivit Agerpres . O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979. Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te . „Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.” De ce contează: riscul de reacție din partea Beijingului O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă. Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres. Context: vânzări de arme și obligațiile SUA față de Taiwan După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping , Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei). Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme. [...]
Germania propune un statut intermediar pentru Ucraina în UE, ca pârghie în negocierile de pace , potrivit Reuters . Cancelarul Friedrich Merz le-a transmis liderilor europeni o scrisoare în care sugerează crearea unei calități de „membru asociat” pentru Ucraina, care ar oferi Kievului acces direct la structurile UE fără drept de vot, într-o formulă menită să facă mai ușor de închis un acord de încetare a războiului declanșat de invazia Rusiei. În propunerea văzută de Reuters, Merz spune că Ucraina ar putea participa la summituri UE și la reuniuni ministeriale, dar fără a vota. În paralel, el cere statelor membre să își asume un „angajament politic” de a aplica Ucrainei clauza de asistență reciprocă a UE , pentru a crea o garanție de securitate „substanțială”. „Propunerea mea reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară în război. Va ajuta la facilitarea negocierilor de pace în curs ca parte a unei soluții de pace negociate”, a scris Merz, adăugând că acest lucru este „esențial nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci a întregului continent”. De ce contează: UE caută o soluție între „aderare rapidă” și blocajul procedural Miza inițiativei este să creeze o etapă intermediară credibilă între statutul actual de țară candidată și aderarea deplină, pe care oficiali europeni o consideră nerealistă „în următorii câțiva ani”. Potrivit unor analiști citați de Reuters, o perspectivă mai clară de integrare europeană ar putea fi importantă pentru președintele Volodîmîr Zelenski în a susține intern un eventual acord de pace, mai ales dacă Ucraina nu își recâștigă întreg teritoriul sau nu intră în NATO. Reuters notează că, deși într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între SUA, Ucraina și Rusia a fost menționată o țintă de 2027, oficiali europeni spun că aderarea completă într-un orizont atât de scurt este improbabilă. Ce ar însemna „membru asociat” și ce riscuri încearcă să limiteze Berlinul Merz descrie „membrul asociat” ca o categorie care nu există în prezent în regulile UE, dar care ar putea veni cu beneficii instituționale fără drept de vot, inclusiv: un comisar asociat ucrainean în Comisia Europeană (fără vot); reprezentanți ucraineni în Parlamentul European (fără vot). Pentru a reduce riscul ca un astfel de statut să fie acordat fără condiționalități, cancelarul german propune și un mecanism de revenire („snap-back”) sau o clauză de expirare („sunset clause”) dacă Ucraina ar înregistra reculuri privind statul de drept sau procesul de aderare. Ce urmează Merz spune că își va discuta ideile cu ceilalți lideri europeni și că obiectivul său ar fi un acord rapid, urmat de înființarea unui grup de lucru dedicat („Task Force”) care să detalieze mecanismul. În scrisoare, el susține că propunerea nu ar afecta alte țări candidate și cere UE să caute „soluții inovatoare” și pentru statele care încearcă de mult timp să adere. [...]
Ucraina își extinde presiunea economică asupra Rusiei prin atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice , iar efectul imediat începe să se vadă în opriri temporare de producție la obiective-cheie, inclusiv la rafinăria Moscova, potrivit unei analize publicate de G4Media . Dincolo de impactul militar, miza este operațională și financiară: loviturile repetate complică logistica și reduc capacitatea Rusiei de a susține efortul de război și de a valorifica exporturile de energie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a vizat Rusia cu peste 500 de drone, iar autoritățile ruse au raportat victime și pagube în zona Moscovei. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că a interceptat 556 de drone, iar primarul Serghei Sobianin a afirmat că peste 120 au fost doborâte în drum spre capitală și împrejurimi. Serviciul de Securitate al Ucrainei a transmis că țintele au inclus instalații din regiunea Moscovei, între care două stații de pompare a petrolului, o rafinărie și uzina „Angstrom”, furnizor de semiconductori pentru complexul militar-industrial al Rusiei. Au fost raportate și perturbări la Aeroportul Șeremetievo, unde fragmente de dronă au căzut pe teritoriul aeroportului, fără victime sau pagube, conform reprezentanților aeroportului citați de TASS. Rafinăria Moscova: oprire temporară și risc de întreruperi în aprovizionare Un punct sensibil al atacului a fost rafinăria de petrol Moscova, care și-a oprit temporar producția, potrivit Reuters (citată în analiză). Operațiunile la unitatea deținută de Gazpromneft din sud-estul Moscovei au fost suspendate ca măsură de protecție, în condițiile în care, conform surselor Reuters, repornirea unităților de procesare ar urma să dureze câteva zile. Rafinăria este descrisă drept un activ important pentru alimentarea cu combustibil a capitalei ruse. Primarul Moscovei a confirmat incidentul, afirmând că o dronă s-a prăbușit în apropierea instalației și că tehnologia principală de procesare a rămas intactă. În paralel, United 24 Media (citată de G4Media) notează că rafinăria a procesat 11,6 milioane de tone metrice de țiței în 2024 și a produs 2,9 milioane de tone metrice de benzină, 3,2 milioane de tone metrice de motorină și 1,3 milioane de tone metrice de bitum. De ce contează: loviturile „de distanță medie” vizează logistica și apărarea aeriană Analiza citează evaluări ale Atlantic Council potrivit cărora Ucraina a câștigat avantaj în „războiul dronelor”, inclusiv printr-o strategie care pune accent pe lovituri la distanțe medii, în zona dintre 20 și 200 de kilometri de linia frontului. Această fâșie este considerată critică pentru logistica militară rusă și include elemente importante de apărare aeriană; atacurile repetate ar perturba aprovizionarea și ar crea breșe exploatabile ulterior pentru lovituri pe rază lungă în interiorul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este citat spunând că loviturile medii sunt o prioritate pentru lunile următoare, vizând în principal logistica, depozitele, posturile de comandă și sistemele de apărare aeriană. Tot el a afirmat că Ucraina a contractat deja „de cinci ori mai multe capacități de lovire la distanță medie” decât anul trecut și că va continua extinderea contractării și producției. Costuri și tehnologie: drone mai ieftine, efecte mai mari Un exemplu din analiză este drona Hornet („Viespea”), folosită pentru atacuri pe distanță medie, cu ghidare asistată de inteligență artificială și sprijin din comunicațiile Starlink. Potrivit textului, Hornet ar costa aproximativ 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), în timp ce drona rusă Zala Lancet X-51 ar costa în jur de 68.000 de dolari (aprox. 312.000 lei), la capacități comparabile de rază și încărcătură. Separat, analiza menționează presiuni de cost în zona dronelor FPV controlate prin fibră optică: o bobină de 50 km de cablu care costa circa 300 de dolari ar fi ajuns la aproximativ 2.500 de dolari, ceea ce ar limita folosirea lor pe scară largă. În comparație, o dronă FPV controlată prin radio poate costa „doar 350 de dolari”, conform textului. Ce urmează: intensificarea atacurilor și „ziduri de drone” pe front Potrivit analizei, Ucraina urmărește în lunile următoare să-și întărească apărarea cu „ziduri de drone” de-a lungul liniilor frontului și să intensifice loviturile pe distanțe medii pentru a tăia logistica rusă și a izola Crimeea, în timp ce campania de lovituri strategice în interiorul Rusiei se amplifică. În acest context, atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice capătă o dimensiune economică directă: chiar și opririle temporare, repetate, pot crește costurile de operare, pot forța redistribuiri logistice și pot adăuga presiune asupra capacității Rusiei de a susține atât frontul, cât și funcționarea normală a unor zone urbane mari. [...]
