Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a făcut declarații ironice și insultătoare la adresa Arabiei Saudite, într-un discurs susținut la Miami Beach, potrivit G4Media. Afirmațiile au vizat inclusiv pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, despre care Trump a spus, într-o formulare vulgară, că ar fi ajuns să îl lingușească.
Declarația a fost făcută în prima zi a unei conferințe de trei zile din Florida, la care participă unii dintre cei mai influenți și bogați oameni de afaceri saudiți și invitați din alte țări. Trump a alternat, în discursul de peste o oră, între laude și critici, însă pasajul care a atras atenția a fost cel în care a descris relația cu liderii saudiți în termeni depreciativi.
Evenimentul este prezentat ca o reuniune anuală care urmărește să evidențieze „averea și puterea” Arabiei Saudite în fața investitorilor, relatează Bloomberg. Participarea este doar pe bază de invitație, iar conferința este descrisă ca un magnet pentru nume mari din finanțe și politică, interesați de oportunitățile legate de capitalul saudit.
Potrivit aceleiași surse, organizarea este legată de o entitate afiliată Fondului Public de Investiții al Arabiei Saudite, evaluat la 1 trilion de dolari, iar formatul este gândit ca o versiune mai restrânsă a unei conferințe similare din Riad, promovată de organizatori drept „Davos în deșert”. Reuniunea este condusă de Yasir Al-Rumayyan, guvernatorul fondului suveran și președinte al companiei petroliere de stat Saudi Aramco.
Deși conferința este orientată în principal spre investiții, unul dintre subiectele centrale din discursul lui Trump a fost războiul împotriva Iranului și efectele economice asociate. În intervenția sa, Trump a susținut că tensiunile vor continua să afecteze piețele, cu impact asupra cotațiilor bursiere și asupra prețului petrolului.
Trump a afirmat că piața bursieră „va scădea și mai mult” și că prețurile petrolului „vor crește mai mult decât sunt acum”, consemnează Miami Herald. Totodată, el a spus că situația din Orientul Mijlociu „într-un fel s-a terminat, dar nu s-a terminat” și a promis că, după încheierea războiului, economia „va fi ca o rachetă”, potrivit aceleiași publicații.
În același context, Trump a glumit că ar putea redenumi Strâmtoarea Ormuz „Strâmtoarea Trump”, conform relatării citate. Declarațiile vin într-un moment în care investitorii urmăresc îndeaproape riscurile geopolitice din regiune, având în vedere rolul Orientului Mijlociu în aprovizionarea globală cu petrol și sensibilitatea prețurilor la escaladări militare.
Recomandate
Pentagonul ia în calcul trimiterea a încă 10.000 de militari în Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , într-un scenariu care ar duce efectivele terestre americane din regiune la peste 17.000 de soldați, dacă președintele Donald Trump își dă acordul. Articolul arată că această suplimentare ar veni în timp ce Trump analizează posibilitatea unor negocieri de pace cu Teheranul. Conform informațiilor citate, cei 10.000 de militari s-ar alătura celor aproximativ 5.000 de pușcași marini și 2.000 de parașutiști din Divizia 82 Aeropurtată care au primit deja ordin de deplasare, iar pachetul ar include probabil infanterie, vehicule blindate și sprijin logistic. Dimensiunea desfășurării este însă mult sub nivelul asociat unei invazii pe scară largă. Digi24 amintește că, în martie 2003, SUA au desfășurat circa 150.000 de militari pentru invadarea Irakului, o țară mai mică decât Iranul atât ca suprafață, cât și ca populație. În acest context, oficiali americani actuali și foști citați în material susțin că Trump nu a ordonat trimiterea de trupe pe teren în Iran. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că nu crede că acestea vor fi necesare și a afirmat că majoritatea obiectivelor pot fi atinse fără trupe terestre, dar a adăugat că președintele „trebuie să fie pregătit pentru multiple situații de urgență”. Miza politică și strategică este legată de presiunea asupra Iranului: Trump a declarat că speră să rezolve conflictul prin diplomație și să obțină acceptarea unor cerințe, inclusiv predarea stocului de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor instalații nucleare și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Teheranul a respins aceste propuneri, iar materialul notează că Iranul ar putea calcula că închiderea strâmtorii ar pune presiune pe Casa Albă pentru compromisuri și ar descuraja atacuri viitoare. Dacă ar fi ordonată desfășurarea, trupele ar putea fi folosite pentru ocuparea unor puncte strategice, precum insule de pe coasta sudică a Iranului sau porțiuni de litoral, inclusiv pentru a facilita redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, foști oficiali și experți citați avertizează că astfel de misiuni ar fi complexe și riscante, atât din cauza amenințărilor cu rachete și drone, cât și a vulnerabilității unor forțe concentrate, iar menținerea controlului pe termen mai lung ar necesita sprijin aerian și logistic consistent. [...]
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere” , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane. „Iranul vrea să facă o înțelegere.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții. [...]
Donald Trump a amenințat public Cuba cu un atac militar , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Conform sursei, Trump a spus „Cuba e următoarea” în timp ce vorbea la o conferință de investiții din Arabia Saudită, formulând amenințarea ca pe o posibilă țintă a armatei SUA. Declarația are potențialul de a amplifica tensiunile dintre Washington și Havana și de a genera reacții diplomatice, însă materialul citat nu oferă detalii despre un plan concret, un calendar sau o poziție oficială a administrației americane privind o eventuală acțiune militară. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că a discutat cu Donald Trump despre conflictul din Golf , încercând să-l convingă că nu este un război al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, preluată de Agerpres. Merz și-a exprimat scepticismul că Statele Unite și Israelul ar avea o strategie clară pentru a pune capăt războiului cu Iranul, început după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie. În replică, Teheranul a lansat atacuri asupra Israelului, a bazelor americane și a statelor din Golf și a blocat exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, amplificând riscurile pentru securitatea energetică și transportul maritim. În acest context, statele europene au fost reticente să se implice direct, iar președintele american Donald Trump a criticat aliații, afirmând că țările NATO „nu au făcut nimic” pentru a ajuta SUA. Merz a spus că a încercat să corecteze această percepție într-o convorbire telefonică recentă cu Trump. „Merz a spus că a încercat, într-o convorbire telefonică recentă cu Trump, să i se explice că acesta nu este războiul NATO, adăugând: «Cred că a înţeles acest lucru».” Cancelarul a mai afirmat, la o conferință găzduită de ziarul FAZ, că Berlinul este implicat în eforturi diplomatice pentru a găsi soluții, inclusiv prin discuții cu statele din Golf și în cadrul G7, și că Washingtonul ar fi arătat „unele eforturi” pentru a găsi un teren comun. În același timp, Merz a admis dificultățile de a influența poziția Israelului: „Încercăm să influenţăm Israelul, cu succes limitat, recunosc”. Pe termen mai lung, Germania ar putea fi, „în principiu”, pregătită să contribuie la stabilizarea regiunii după încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil rol în securizarea Strâmtorii Ormuz, de exemplu prin deminare. Merz a condiționat însă orice astfel de implicare de existența unui mandat internațional și de aprobarea parlamentului german, subliniind că nu este o opțiune cât timp războiul continuă. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea să nu ajute NATO dacă Alianța ar cere sprijin, potrivit Euronews . Președintele american a legat această posibilă schimbare de atitudine de nemulțumirea față de lipsa unui sprijin aliat în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al confruntării cu Iranul. Trump a spus că NATO „a comis o greșeală uriașă” pentru că nu a fost „acolo” împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a interveni în sprijinul aliaților, invocând costurile pe care SUA le-ar suporta pentru apărarea comună. „Cred că NATO a comis o greșeală uriașă că nu a fost acolo (împotriva Iranului, n.red.). Pur și simplu nu a fost acolo. Va aduce foarte mulți bani Statelor Unite, pentru că am cheltuit sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde pentru a-i proteja. Și am fi fost mereu acolo pentru ei. Dar acum, pe baza acțiunilor lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i așa? (...) De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi.” În același context, Trump le-a reproșat aliaților că „nu au făcut absolut nimic” în privința Iranului, informație consemnată de Reuters , citată de Euronews. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa Truth Social, unde liderul de la Casa Albă a susținut că SUA „nu au nevoie de nimic de la NATO”, dar că nu vor uita acest moment. Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, Trump i-a criticat pe aliați pentru faptul că nu au sprijinit războiul americano-israelian împotriva Iranului, numindu-i „lași” într-o postare anterioară. În plan politic și de securitate, mesajul ridică din nou semne de întrebare privind disponibilitatea Washingtonului de a-și asuma rolul de garant al apărării colective, într-un moment în care coeziunea alianțelor este pusă sub presiune de crize regionale. [...]
Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV . Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită. Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut. În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului. „Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.” Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare. Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. [...]
