Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump afirmă că viitorul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa, declarație făcută în contextul în care Teheranul urmează să anunțe succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian la începutul conflictului. Președintele american a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat postului ABC.
Trump a declarat că noul lider iranian ar trebui să obțină acceptul Washingtonului pentru a putea rămâne la putere. „Dacă nu va obține aprobarea noastră, nu va rezista mult timp”, a spus acesta.
Declarațiile vin după ce liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie, în bombardamentele care au declanșat conflictul actual din Orientul Mijlociu. Succesorul său ar fi fost deja ales de Adunarea Experților, organismul clerical responsabil de desemnarea liderului suprem, însă numele nu a fost încă făcut public.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins afirmațiile lui Trump și a insistat că alegerea noului lider este o chestiune exclusiv internă.
„Este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă noul lider. Este doar treaba poporului iranian și a nimănui altcuiva”, a declarat acesta într-un interviu pentru NBC.
Oficialul iranian a subliniat că instituțiile statului continuă să funcționeze normal și că un nou lider suprem va fi anunțat în curând.
În ultimele zile, Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să influențeze direct procesul de schimbare a puterii la Teheran, comparând situația cu cazul Venezuelei, unde liderul Nicolas Maduro a fost capturat la începutul anului de un comando american.
În pofida bombardamentelor și a morții lui Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire. Analiștii apreciază că atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru o schimbare de regim, în lipsa unei intervenții terestre.
Trump a sugerat că o ofensivă împotriva Iranului ar putea fi lansată de grupări kurde din Irak, pentru a evita implicarea directă a trupelor americane, însă nu a exclus complet nici această posibilitate.
Declarațiile liderului de la Casa Albă amplifică tensiunile într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea, în timp ce Teheranul insistă că nu va accepta niciun fel de interferență externă în procesul de alegere a noului lider suprem.
Recomandate
Războiul dintre Iran și Israel a intrat în a opta zi, cu noi atacuri și extinderea tensiunilor în statele din Golf , în timp ce Statele Unite trimit încă un portavion în regiune pentru a sprijini operațiunile militare. Potrivit relatării publicate de Digi24 , explozii au fost raportate în Dubai și Bahrain, iar aeroportul din Dubai a fost închis temporar după interceptarea unei drone. Atacuri și tensiuni în statele din Golf În dimineața zilei de 7 martie, Emiratele Arabe Unite au raportat o explozie deasupra Aeroportului Internațional Dubai, unul dintre cele mai aglomerate huburi aeriene din lume. Incidentul a determinat suspendarea temporară a tuturor operațiunilor aeriene. Compania aeriană Emirates a anunțat că toate zborurile către și dinspre Dubai au fost suspendate , iar pasagerii au fost rugați să nu se prezinte la aeroport. Ulterior, autoritățile au reluat parțial operațiunile. În paralel, explozii au fost semnalate și în capitala Bahrainului, Manama, în timp ce autoritățile au cerut populației să se adăpostească în zone sigure. Iranul anunță atacuri asupra bazelor militare Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a lansat un „atac masiv” asupra bazei aeriene al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite , unde sunt staționate forțe americane. Potrivit presei iraniene, țintele ar fi inclus: un centru de comunicații prin satelit al SUA radare de avertizare timpurie sisteme de control al focului În același timp, armata iraniană a declarat că va continua atacurile asupra bazelor americane și israeliene din regiune . Israelul răspunde cu raiduri aeriene Armata israeliană a anunțat că peste 80 de avioane de luptă au atacat obiective militare din Iran , inclusiv lansatoare de rachete și infrastructură militară din zona Teheranului. Potrivit Israelului, până acum au fost distruse peste 300 de lansatoare de rachete balistice , iar operațiunile continuă pentru a reduce capacitatea Iranului de a lovi teritoriul israelian. SUA își întăresc prezența militară Pentru a susține operațiunile din regiune, Statele Unite pregătesc desfășurarea unui al treilea portavion în apropierea Orientului Mijlociu. Nava USS George H.W. Bush urmează să se alăture portavioanelor: USS Gerald R. Ford , aflat în Marea Roșie USS Abraham Lincoln , deja desfășurat în zonă Casa Albă estimează că campania militară împotriva Iranului ar putea dura între patru și șase săptămâni . Amenințări legate de Strâmtoarea Ormuz Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă traficului maritim , însă a avertizat că orice navă americană sau israeliană care încearcă să tranziteze zona ar putea deveni țintă. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice. Declarații dure între lideri Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins cererea de capitulare formulată de președintele american Donald Trump , spunând că aceasta este „un vis pe care americanii îl vor duce cu ei în mormânt”. În același timp, Teheranul a avertizat că statele europene care se alătură operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” pentru represalii . [...]
Donald Trump a spus că SUA „nu au nevoie” de sprijinul militar britanic potrivit Biziday , pe fondul pregătirilor anunțate la Londra pentru o posibilă desfășurare a unui portavion în Orientul Mijlociu. Sâmbătă, Ministerul britanic al Apărării a transmis că pregătește un portavion pentru regiune, în timp ce Trump a reacționat public pe platforma sa, Truth Social, într-un mesaj cu accente critice la adresa premierului Keir Starmer. În postarea sa, Trump a respins ideea că Washingtonul ar avea nevoie de portavioanele britanice și a sugerat că implicarea Londrei ar veni prea târziu, într-o formulare care tensionează relația dintre cei doi aliați tradiționali. > „Regatul Unit, fostul nostru mare aliat, poate cel mai mare dintre toți, se gândește, în sfârșit, serios la trimiterea a două portavioane în Orientul Mijlociu. Este în regulă, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele – Dar ne vom aminti. Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce le-am câștigat deja!” Contextul imediat al schimbului de replici este decizia lui Starmer de a nu permite SUA să folosească bazele britanice în atacurile inițiale asupra Iranului, decizie după care Trump a afirmat că premierul britanic „nu a fost de ajutor”. Ulterior, Trump a reluat public nemulțumirea, spunând: „Niciodată nu am crezut că voi vedea așa ceva. Niciodată nu am crezut că voi vedea așa ceva din partea Marii Britanii”. Episodul indică o deteriorare a tonului diplomatic între Washington și Londra într-un moment sensibil, în care Marea Britanie își pregătește opțiunile militare pentru Orientul Mijlociu, iar SUA își gestionează operațiunile și alianțele din regiune. Biziday consemnează că informația privind pregătirile britanice este atribuită BBC , însă, din datele disponibile, nu este precizat dacă desfășurarea va avea loc efectiv și în ce calendar. [...]
Emiratele Arabe Unite spun că interceptează rachete și drone lansate de Iran , potrivit Biziday , în pofida declarațiilor anterioare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian că Teheranul nu va mai ataca statele vecine decât dacă acestea ar lansa ofensive asupra Iranului. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis, în actualizarea publicată sâmbătă, 7 martie 2026, la ora 17:50, că sistemele de apărare aeriană desfășoară interceptări. Autoritățile au explicat că zgomotele puternice auzite în mai multe zone ar fi rezultatul acestor interceptări. În paralel, presa internațională a raportat explozii puternice și în capitalele altor state din Golf, inclusiv la Manama (Bahrain) și la Doha (Qatar), precum și în Abu Dhabi. Nu este deocamdată limpede dacă exploziile au fost provocate de impactul rachetelor sau de acțiunile sistemelor de apărare aeriană. Consiliul Național de Securitate din Emiratele Arabe Unite a transmis pe rețeaua X că apărarea aeriană „răspunde unei amenințări cu rachete” și a recomandat populației să se adăpostească. Episodul vine după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian declarase că „nu vor mai exista atacuri asupra țărilor vecine” și că forțele armate au primit ordin „să nu atace țările vecine decât dacă suntem atacați mai întâi”. Tot el a cerut scuze statelor vecine atacate și a afirmat că Iranul „nu intenționează să invadeze țările vecine”, îndemnând la cooperare regională pentru „instaurarea păcii și a calmului”. Într-o reacție separată, președintele SUA, Donald Trump, a comentat public scuzele liderului iranian și a anunțat noi atacuri, într-un mesaj postat pe propria rețea socială. Trump a susținut că Iranul „și-a cerut scuze” din cauza presiunii militare a SUA și Israelului și a afirmat că „astăzi, Iranul va fi lovit foarte tare”. Pe scurt, din informațiile disponibile până acum, situația include următoarele elemente: Emiratele Arabe Unite afirmă că interceptează rachete și drone lansate de Iran. Sunt raportate explozii și în alte state din Golf, dar cauza lor nu este confirmată. Teheranul declarase anterior că își limitează atacurile la situații de autoapărare și a prezentat scuze statelor vecine. Washingtonul, prin președintele Donald Trump, indică o continuare a loviturilor împotriva Iranului. Biziday menționează ca surse pentru contextul declarațiilor și reacțiilor internaționale BBC și The Guardian . [...]
Loviturile SUA–Israel au destabilizat conducerea militară a Iranului după moartea lui Ali Khamenei , iar mai multe unități ale armatei au rămas fără coordonare clară. Potrivit Rudaw , oficiali iranieni au recunoscut că o parte dintre forțele armate „au pierdut controlul” asupra unor unități care operează doar pe baza unor ordine generale emise anterior, după ce atacurile aeriene au eliminat numeroși lideri militari ai regimului. Loviturile aeriene din 28 februarie 2026 au provocat moartea a cel puțin 40 de oficiali de rang înalt ai aparatului militar iranian. Printre aceștia se numără comandantul Gărzilor Revoluționare, Mohammad Pakpour , ministrul apărării Aziz Nasirzadeh și șeful Statului Major al armatei, Abdolrahim Mousavi , potrivit informațiilor citate de presa internațională și de agenții precum Associated Press . În același val de atacuri a fost ucis și liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei , eveniment care a provocat un vid major de putere la vârful regimului de la Teheran. Structură militară afectată Surse citate de Rudaw afirmă că mai mulți comandanți din vestul Iranului și-au părăsit bazele militare și s-au mutat în zone civile pentru a evita atacurile. În unele cazuri, unități militare ar fi fost relocate în clădiri precum: școli săli de sport centre medicale Potrivit acelorași informații, bazele militare ar fi rămas ocupate în principal de soldați de rang inferior , fără o comandă clară. Noi atacuri asupra infrastructurii militare În paralel, SUA și Israelul continuă operațiunile aeriene împotriva infrastructurii militare iraniene. În provincia Lorestan , o bază a Gărzilor Revoluționare și un sediu de informații din orașul Pol-e Dokhtar au fost lovite, iar exploziile au fost surprinse în imagini distribuite pe rețelele sociale. Autoritățile iraniene au raportat 66 de încălcări ale spațiului aerian în regiune în ultimele cinci zile , iar proiectul de analiză militară Critical Threats Project a indicat distrugerea unei instalații la baza de rachete din Khorramabad . Israelul susține că a atacat peste 400 de ținte militare în Iran , inclusiv un comandant important al regimului la Teheran. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar accepta doar „capitularea necondiționată” a Republicii Islamice. Autoritate fragmentată Experți citați de firma de consultanță în securitate The Chertoff Group avertizează că eliminarea simultană a mai multor lideri militari a fragmentat lanțul de comandă al Iranului. În aceste condiții, autoritatea militară ar putea fi împărțită între instituții diferite, uneori cu interese concurente. Pentru unitățile rămase pe teren, mai ales pentru conscrișii din provinciile vestice, situația este incertă: nu este clar cine mai emite ordinele într-un sistem militar care și-a pierdut o mare parte din conducere într-un interval foarte scurt . [...]
Potrivit Biziday , Marea Britanie a devenit un actor semnificativ în conflictul din Orientul Mijlociu , după ce premierul britanic Keir Starmer a autorizat lovituri defensive asupra facilităților de rachete iraniene. Această decizie vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Israel și Iran, după ce armata israeliană a efectuat atacuri masive asupra infrastructurii militare iraniene. Decizia Marii Britanii de a interveni Bombardierul american B-1 Lancer, capabil să transporte un arsenal semnificativ, a aterizat în Marea Britanie, sugerând o colaborare strânsă între cele două țări. Secretarul britanic de Externe a indicat că avioanele RAF ar putea lovi siturile de rachete iraniene care amenință interesele britanice în Orientul Mijlociu. Această mișcare reflectă o schimbare în politica externă a Marii Britanii, care a decis să adopte o poziție mai activă în conflict. Reacțiile internaționale și riscurile implicării Implicarea Marii Britanii în conflictul din Orientul Mijlociu atrage atenția asupra riscurilor escaladării. Iranul a avertizat că țările europene, inclusiv Marea Britanie, ar putea deveni ținte legitime dacă sprijină SUA și Israelul. Viceministrul de Externe iranian a subliniat că orice acțiune împotriva integrității teritoriale a Iranului va fi răspunsă cu fermitate. Contextul regional În paralel, Arabia Saudită a interceptat un atac cu drone asupra câmpului petrolier Shaybah, iar Emiratele Arabe Unite au suspendat zborurile din și către Dubai din cauza exploziilor raportate. Aceste evenimente subliniază instabilitatea din regiune și complexitatea conflictului în care Marea Britanie a ales să se implice. Consecințele pe termen lung Implicarea Marii Britanii în acest conflict ar putea avea consecințe semnificative pe termen lung, atât din punct de vedere diplomatic, cât și militar. Decizia de a permite lovituri asupra Iranului ar putea tensiona relațiile cu alte țări europene și ar putea complica eforturile diplomatice de a găsi o soluție pașnică la criza din Orientul Mijlociu. Perspectivele viitoare Rămâne de văzut cum va evolua situația și ce impact va avea implicarea Marii Britanii asupra conflictului. Este clar că decizia de a interveni reflectă o schimbare strategică în politica externă a Marii Britanii, care ar putea influența dinamica regională și relațiile internaționale în anii următori. [...]
Donald Trump condiționează orice înțelegere cu Iranul de „capitularea necondiționată” , potrivit Biziday , într-o postare pe Truth Social care mută accentul de pe diplomație pe presiune politică și pe ideea unei schimbări de regim la Teheran. În mesaj, președintele american exclude explicit o soluție negociată în termenii clasici ai diplomației. > „Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția capitulării sale necondiționate!” Formularea sugerează o poziție maximalistă, în care Washingtonul nu urmărește un compromis, ci o cedare totală a părții iraniene. Dincolo de această linie, Trump leagă direct viitorul relației cu Iranul de o schimbare a conducerii de la Teheran și indică o implicare americană în alegerea unui nou lider suprem, ceea ce echivalează cu o susținere deschisă a schimbării regimului. El afirmă că, „după selectarea unui lider (sau a unor lideri) măreți și acceptabili”, SUA și aliații ar urma să „lucreze fără încetare” pentru a „readuce Iranul de la marginea distrugerii”, promițând inclusiv o relansare economică. În același registru, Trump adaptează sloganul său politic, vorbind despre „MAKE IRAN GREAT AGAIN (MIGA)”. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian transmite că „mai multe țări” ar fi început eforturi de mediere pentru a pune capăt războiului, fără a le numi, și susține că Iranul „rămâne angajat pentru pace în regiune, dar nu va ezita să își apere demnitatea și suveranitatea”. El adaugă că orice mediere ar trebui să se adreseze celor care au declanșat conflictul. Biziday notează că Qatar, Turcia, Egipt și Oman s-au oferit să medieze discuțiile. Pe fundalul acestor poziționări, Biziday relatează că armata israeliană (IDF) a confirmat bombardarea, sâmbătă, a unui buncăr din Teheran asociat cu ayatollahul ucis Ali Khamenei, publicând și un videoclip al atacului. Potrivit IDF, ar fi fost implicate aproximativ 50 de avioane de vânătoare, iar autoritățile israeliene susțin că complexul subteran ar continua să fie folosit de oficiali iranieni de rang înalt. O sursă alternativă menționată în material este The Guardian . [...]
