Știri
Știri din categoria Externe

Publicarea de către Pentagon a circa 160 de fișiere despre „fenomene aeriene neidentificate” riscă să alimenteze o nouă dispută politică în SUA pe tema transparenței, fără să aducă dovezi concludente despre tehnologie extraterestră, potrivit Reuters. Documentele au fost declasificate la ordinul președintelui Donald Trump, iar Departamentul Apărării spune că vor urma noi tranșe pe măsură ce alte materiale sunt scoase de sub regim de clasificare.
Setul publicat include zeci de fișiere – fotografii, videoclipuri și transcrieri – despre „fenomene anomale neidentificate” (UAP, termenul folosit de autorități pentru observații aeriene care nu pot fi explicate imediat). Analiști citați de Reuters susțin însă că o parte din material fusese deja făcută publică anterior, iar noile documente nu oferă o confirmare a existenței vieții extraterestre.
Experți citați de Reuters afirmă că pachetul de aproximativ 160 de fișiere include videoclipuri noi ale unor observații cunoscute, dar fără concluzii definitive. Printre materiale se află:
În transcrierea Apollo 17, pilotul Ronald Evans descrie „câteva particule foarte strălucitoare sau fragmente” care treceau pe lângă navă în timpul manevrelor, iar controlul misiunii confirmă recepția mesajului.
Secretarul apărării Pete Hegseth a susținut, într-o declarație, că publicarea acestor fișiere răspunde unei cereri vechi de transparență. Trump a prezentat demersul ca o corecție față de administrațiile anterioare și a afirmat că publicul „poate decide singur” ce se întâmplă.
Inițiativa a fost salutată de congresmenii Tim Burchett și Anna Paulina Luna, susținători ai declasificării. Luna a spus că o tranșă suplimentară de materiale ar urma să fie publicată în aproximativ 30 de zile.
În același timp, critici ai lui Trump au descris publicarea drept o posibilă încercare de a muta atenția de la probleme politice, inclusiv campania militară americană împotriva Iranului și presiunile publice pentru publicarea unor documente suplimentare legate de Jeffrey Epstein. Fosta congresmenă republicană Marjorie Taylor Greene a scris pe X că nu o interesează fișierele și că este „sătulă” de „propaganda” de tip „uitați-vă la obiectul strălucitor”.
Astrofizicianul Avi Loeb (Universitatea Harvard) a spus, într-un e-mail către Reuters, că fișierele arată că guvernul a colectat înregistrări despre UAP, dar a adăugat că imaginile din Apollo 12 și 17 ar putea avea explicații naturale, precum impacturi de asteroizi pe suprafața Lunii.
Investigatorul Mick West a afirmat că administrația Biden a publicat deja o parte importantă din informațiile similare și a caracterizat noile materiale drept exemple de situații în care nu poate fi identificat un obiect mic aflat la mare distanță.
Jurnalista independentă Leslie Kean, coautoare a unei investigații din 2017 în The New York Times despre un program secret al Pentagonului privind UAP, a spus că publicarea arată că încă există multe informații guvernamentale care ar trebui declasificate, dar că existența UAP nu echivalează cu dovada originii extraterestre.
Recomandate

Posibila reluare a unei operațiuni americane de protecție a navigației în Strâmtoarea Ormuz readuce în prim-plan riscul de perturbare a traficului maritim într-un punct-cheie pentru comerțul global , după ce președintele Donald Trump a sugerat că SUA ar putea reveni la „Proiectul Libertate”, potrivit news.ro . Trump le-a spus vineri reporterilor că inițiativa ar putea fi reluată dacă „lucrurile nu evoluează așa cum trebuie”, însă într-o variantă extinsă, pe care a numit-o „Proiectul Libertate plus”, adică operațiunea inițială „plus alte măsuri”. Ce este „Proiectul Libertate” și de ce contează Comandamentul Central al SUA anunțase operațiunea duminică, descriind-o drept un efort de „restabilire a libertății de navigație” în Strâmtoarea Ormuz. În același timp, detaliile au rămas neclare, iar un oficial american a declarat atunci că nu era vorba despre o misiune de escortă. Miza este una operațională: orice schimbare de postură militară într-o zonă unde traficul a fost deja afectat poate influența direct condițiile de tranzit pentru nave, inclusiv prin creșterea prudenței armatorilor și a costurilor asociate rutelor. De ce a fost suspendată operațiunea și ce urmează Trump a suspendat brusc operațiunea marți, susținând într-o postare pe Truth Social că s-au înregistrat „progrese semnificative” către un acord care să pună capăt războiului ce a paralizat traficul în strâmtoare. Atunci, el a spus că pauza va dura „o perioadă scurtă de timp”, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat. Potrivit informațiilor citate, un astfel de acord nu a fost încheiat, iar SUA așteaptă o nouă propunere din partea Iranului. În acest context, Trump a lăsat deschisă opțiunea revenirii la operațiune, dar fără a oferi detalii despre ce ar include concret varianta „plus”. [...]

Summitul Trump–Xi de la Beijing ar putea deveni un test de „guvernanță” a inteligenței artificiale agentice , într-un moment în care competiția tehnologică și tensiunile comerciale împing SUA și China spre decuplare, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, susține autorul, nu este doar bilaterală: capacitățile tot mai accesibile de atac cibernetic alimentate de noile modele de IA ar crea un risc sistemic pe care niciuna dintre cele două puteri nu îl poate gestiona singură. De ce contează: IA agentică mută riscul din zona statelor către actori fără „costuri” politice Analiza pornește de la ideea că, spre deosebire de logica clasică a descurajării (inclusiv în spațiul cibernetic), IA agentică ar putea amplifica masiv capacitatea de atac a unor actori non-statali. Sunt invocate scenarii în care infrastructuri critice – rețele electrice, sisteme bancare, spitale, transport – ar putea deveni ținte mai ușor de lovit, tocmai pentru că instrumentele necesare ar ajunge la îndemâna unor grupuri care „nu au nimic de pierdut”. În acest context, autorul citează poziții atribuite lui Thomas Friedman și lui Craig Mundie, care argumentează că „inamicul comun” nu mai este o țară, ci o tehnologie, iar răspunsul ar necesita coordonare între guverne și marile companii de profil. Competiția tehnologică se accelerează, iar China încearcă să reducă dependența de cipuri americane Textul indică drept semnal al reducerii decalajului faptul că DeepSeek ar fi lansat pe 25 aprilie 2026 modelul DeepSeek V4 , descris ca cel mai puternic AI dezvoltat în China la acest moment. Compania ar susține că modelul poate rivaliza cu sisteme ale OpenAI, Anthropic și Google și că aduce îmbunătățiri la „capabilități agentice” (abilitatea de a executa autonom sarcini complexe, precum scriere de cod sau automatizarea unor procese). Un element cu implicații economice și industriale este mențiunea că DeepSeek afirmă că V4 rulează pe procesoare chinezești dezvoltate de Huawei și Cambricon, nu pe cipuri Nvidia, pe fondul restricțiilor impuse de Washington la exporturile de cipuri avansate către China. Modelul este prezentat și ca „open source”, adică disponibil pentru descărcare și modificare, strategie pe care analiza o leagă de ambiția Chinei de a accelera adoptarea propriilor ecosisteme AI. Fundalul summitului: tarife, pământuri rare, Taiwan și riscul de decuplare Întâlnirea de la Beijing vine după o escaladare comercială: administrația Trump ar fi impus tarife mari asupra produselor chineze, iar China ar fi răspuns cu restricții la exportul de pământuri rare și alte materiale critice. În același timp, analiza notează că presa occidentală a plasat summitul într-un moment de tensiune ridicată, cu așteptări diferite: SUA ar urmări concesii comerciale și angajamente privind Taiwan, în timp ce China ar viza ridicarea tarifelor și recunoașterea ca partener egal în guvernanța globală. Este menționat și riscul ca un eșec al discuțiilor să accelereze decuplarea tehnologică și economică, cu efecte negative la nivel global. Ce ar putea urma: reguli înainte de lansare și un cadru comun, greu de obținut Analiza indică faptul că ar exista informații din presa americană potrivit cărora Trump ar lua în calcul cerințe de supraveghere pentru modelele de IA înainte de lansarea publică. Ideea este prezentată ca utilă, dar insuficientă fără coordonare internațională, în absența unor reguli similare în China. În esență, textul conturează o alternativă cu impact direct asupra economiei globale: fie un minim cadru comun de „garduri de protecție” pentru IA (prin cooperare între SUA, China și marile companii), fie o accelerare a decuplării, într-o lume în care riscurile tehnologice și cibernetice se propagă rapid peste granițe. [...]

Ucraina și Rusia au convenit un armistițiu de trei zile și un schimb de câte 1.000 de prizonieri , în cadrul demersurilor SUA de a negocia încheierea războiului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri seară, într-o postare pe Telegram, că încetarea focului a fost convenită cu Rusia și că va avea loc un schimb de prizonieri de război „câte 1.000 de fiecare parte”. În același timp, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Moscova și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat la rândul său că Rusia a acceptat încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump și a confirmat schimbul de prizonieri. Trump a anunțat vineri seară că armistițiul va fi în vigoare de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai, și că include suspendarea „oricăror acțiuni cinetice” (operațiuni militare) și schimbul de prizonieri. Moscova decretase anterior o încetare unilaterală a focului înainte de marcarea, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează: un test operațional pentru reducerea temporară a riscurilor Dincolo de durata limitată, armistițiul și schimbul de prizonieri sunt un test practic al capacității celor două părți de a implementa măsuri verificabile pe termen scurt, într-un moment cu sensibilitate politică și militară ridicată (Ziua Victoriei în Rusia). În același timp, includerea explicită a unui schimb de amploare indică o componentă operațională concretă a înțelegerii, nu doar o pauză declarativă a luptelor. Trump a susținut că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Refuzul unor aliați NATO de a permite folosirea bazelor pentru operațiuni SUA împotriva Iranului riscă să redeschidă discuția despre utilitatea aranjamentelor militare din Europa , iar președintele Donald Trump „încă nu a luat” o decizie privind un răspuns, potrivit declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio , citate de Economica . Rubio a spus că, dacă unul dintre motivele principale pentru care SUA fac parte din NATO este posibilitatea de a desfășura forțe în Europa care să poată fi „proiectate” către alte situații de urgență, iar acest lucru nu mai este valabil pentru unii membri, atunci „aceasta reprezintă o problemă și trebuie examinată”. Ce a spus Rubio despre opțiunile lui Trump Secretarul de stat a precizat că Trump „nu a luat încă astfel de decizii”, fără să detalieze ce măsuri ar putea fi luate față de statele care au refuzat accesul la baze. În același context, Rubio s-a declarat „susținător puternic al NATO”, dar a indicat că unele state europene – dând ca exemplu Spania – au refuzat utilizarea bazelor „pentru o urgență foarte serioasă”, ceea ce, în evaluarea sa, „a creat unele pericole nenecesare” pentru SUA, implicate în ofensiva împotriva Iranului. Italia: fără discuții despre retragerea trupelor americane Potrivit ANSA, după întâlnirile cu premierul italian Giorgia Meloni și cu ministrul de externe Antonio Tajani, Rubio a afirmat că nu a discutat despre o retragere a trupelor americane din Italia. Săptămâna trecută, șefa guvernului de la Roma a declarat că nu este de acord cu amenințările lui Trump de a retrage trupe din state NATO precum Italia, Germania și Spania. [...]

Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile între Rusia și Ucraina, cu suspendarea „tuturor activităților kinetice” și un schimb de câte 1.000 de prizonieri din fiecare parte, o formulă care ar putea reduce temporar riscurile operaționale pe front, dar care vine pe fondul unor încetări ale focului contestate și al negocierilor blocate , potrivit Reuters . Armistițiul ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai, fiind prezentat de Trump ca un gest legat de marcarea, în Rusia, a finalului celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele SUA a spus într-o postare pe Truth Social că pauza va include atât oprirea acțiunilor militare, cât și un schimb de prizonieri la scară mare. „Sperăm că este începutul sfârșitului unui război foarte lung, mortal și greu”, a transmis Trump, adăugând că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate și încetări ale focului fără consens Reuters notează că Trump afirmase, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin din 29 aprilie, că se lucrează la un armistițiu temporar. Putin anunțase anul trecut o încetare a focului de trei zile, însă fără acordul Kievului. În paralel, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru 8-9 mai, pentru a coincide cu comemorările victoriei sovietice asupra Germaniei naziste și parada militară din Piața Roșie . Ucraina a venit cu o propunere separată de armistițiu pe termen nedeterminat, care ar fi urmat să înceapă la miezul nopții de marți (ora 00:00 în România), cerând Rusiei să răspundă în oglindă. Miza practică: un „test” de implementare, nu o soluție Chiar dacă pauza anunțată de Trump ar reduce temporar intensitatea luptelor și ar permite un schimb de prizonieri, contextul rămâne fragil: Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, că au încălcat încetări ale focului declarate unilateral. În plus, discuțiile intermediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, în special din cauza divergențelor privind regiunea Donețk. Rusia cere ca Ucraina să își retragă trupele din părți ale regiunii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în cei patru ani de invazie la scară largă, în timp ce Ucraina spune că nu va ceda teritorii pe care le controlează. Separat, HotNews a relatat că anunțul a fost preluat de AFP și a inclus detalii suplimentare despre acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și despre un decret semnat de Volodimir Zelenski, însă aceste elemente nu apar în materialul Reuters. [...]

Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul , avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3 . Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029. În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată. 2029, țintă „probabil” mai realistă decât 2027 Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic. Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Obstacole politice în UE: după Orban, climatul se poate relaxa Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban , descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina. În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior. Teritoriile ocupate și precedentul Ciprului Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană. De ce contează pentru UE: miza e și de reglementare, nu doar geopolitică Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat. [...]