Știri
Știri din categoria Externe
Publicarea de către Pentagon a circa 160 de fișiere despre „fenomene aeriene neidentificate” riscă să alimenteze o nouă dispută politică în SUA pe tema transparenței, fără să aducă dovezi concludente despre tehnologie extraterestră, potrivit Reuters. Documentele au fost declasificate la ordinul președintelui Donald Trump, iar Departamentul Apărării spune că vor urma noi tranșe pe măsură ce alte materiale sunt scoase de sub regim de clasificare.
Setul publicat include zeci de fișiere – fotografii, videoclipuri și transcrieri – despre „fenomene anomale neidentificate” (UAP, termenul folosit de autorități pentru observații aeriene care nu pot fi explicate imediat). Analiști citați de Reuters susțin însă că o parte din material fusese deja făcută publică anterior, iar noile documente nu oferă o confirmare a existenței vieții extraterestre.
Experți citați de Reuters afirmă că pachetul de aproximativ 160 de fișiere include videoclipuri noi ale unor observații cunoscute, dar fără concluzii definitive. Printre materiale se află:
În transcrierea Apollo 17, pilotul Ronald Evans descrie „câteva particule foarte strălucitoare sau fragmente” care treceau pe lângă navă în timpul manevrelor, iar controlul misiunii confirmă recepția mesajului.
Secretarul apărării Pete Hegseth a susținut, într-o declarație, că publicarea acestor fișiere răspunde unei cereri vechi de transparență. Trump a prezentat demersul ca o corecție față de administrațiile anterioare și a afirmat că publicul „poate decide singur” ce se întâmplă.
Inițiativa a fost salutată de congresmenii Tim Burchett și Anna Paulina Luna, susținători ai declasificării. Luna a spus că o tranșă suplimentară de materiale ar urma să fie publicată în aproximativ 30 de zile.
În același timp, critici ai lui Trump au descris publicarea drept o posibilă încercare de a muta atenția de la probleme politice, inclusiv campania militară americană împotriva Iranului și presiunile publice pentru publicarea unor documente suplimentare legate de Jeffrey Epstein. Fosta congresmenă republicană Marjorie Taylor Greene a scris pe X că nu o interesează fișierele și că este „sătulă” de „propaganda” de tip „uitați-vă la obiectul strălucitor”.
Astrofizicianul Avi Loeb (Universitatea Harvard) a spus, într-un e-mail către Reuters, că fișierele arată că guvernul a colectat înregistrări despre UAP, dar a adăugat că imaginile din Apollo 12 și 17 ar putea avea explicații naturale, precum impacturi de asteroizi pe suprafața Lunii.
Investigatorul Mick West a afirmat că administrația Biden a publicat deja o parte importantă din informațiile similare și a caracterizat noile materiale drept exemple de situații în care nu poate fi identificat un obiect mic aflat la mare distanță.
Jurnalista independentă Leslie Kean, coautoare a unei investigații din 2017 în The New York Times despre un program secret al Pentagonului privind UAP, a spus că publicarea arată că încă există multe informații guvernamentale care ar trebui declasificate, dar că existența UAP nu echivalează cu dovada originii extraterestre.
Recomandate
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
Administrația SUA analizează transformarea complexului Trump International din Palm Beach într-un „refugiu prezidențial”, o idee care ridică semne de întrebare privind potențiale beneficii private pentru familia Trump , potrivit Economica , care citează informații transmise de AFP. Un responsabil al Casei Albe a declarat pentru AFP că guvernul american a cerut studierea posibilității de a crea o reședință prezidențială la complexul de golf Trump International din Palm Beach, destinată viitorilor președinți, pentru organizarea de reuniuni importante „într-un mediu de clasă internațională”. Informația ar fi fost dezvăluită inițial de presa locală, iar Casa Albă a confirmat că există o solicitare de analiză. Ce invocă Casa Albă drept argumente operaționale Oficialul citat a enumerat o serie de avantaje ale amplasamentului, legate în principal de logistică și securitate: proximitatea față de aeroportul internațional „Donald J. Trump” (aeroportul din Palm Beach redenumit recent după președinte); lipsa clădirilor înalte în vecinătate și absența locuințelor din jur; „măsuri excelente de securitate” și apropierea de forțele de ordine; statutul de teren de golf „de renume internațional”. În aceeași declarație, oficialul a susținut că acestea ar fi „condițiile necesare pentru o reședință prezidențială”. Miza: cine plătește și cine câștigă Proiectul rămâne însă „învăluit într-o mare incertitudine”, în special în privința eventualelor beneficii financiare pentru familia Trump. Responsabilul Casei Albe, care a solicitat anonimatul, nu a precizat dacă familia Trump ar urma să fie remunerată pentru punerea la dispoziție a complexului sau dacă guvernul SUA ar deveni proprietarul acestuia. Economica notează, citând AFP, că Donald Trump – fost dezvoltator imobiliar – ar fi intensificat proiectele de construcții de la revenirea la Casa Albă, într-un context în care granița dintre funcția oficială și interesele private este descrisă ca fiind tot mai estompată. Context: proprietățile Trump, folosite deja ca „anexe” ale Casei Albe Potrivit informațiilor citate, Trump tratează deja complexele sale de golf ca pe extensii ale activității prezidențiale, primind acolo lideri străini. Sunt menționate întâlniri în Irlanda și, anul trecut, în Scoția, unde ar fi fost încheiat un acord comercial cu Uniunea Europeană în sala de bal a uneia dintre proprietăți. Totodată, în decembrie, summitul G20 este programat să aibă loc într-un alt domeniu din Florida deținut de Trump, la Miami. Ce ar însemna schimbarea față de Camp David Dacă ideea ar avansa, ar marca o schimbare majoră față de Camp David, baza militară din apropierea Washingtonului folosită tradițional ca refugiu prezidențial. AFP amintește că situl a găzduit negocieri diplomatice importante, inclusiv cele care au dus la acordurile din 1978 dintre Egipt, Israel și SUA. În contrast, proprietățile lui Trump sunt descrise ca având un decor încărcat, iar președintele ar vizita una dintre ele aproape în fiecare weekend, evitând Camp David, considerat mai auster. [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
Lituania se oferă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA , într-o încercare de a transforma actuala prezență americană prin rotație într-un angajament pe termen lung, cu implicații directe de buget și infrastructură pentru statul baltic, potrivit Mediafax . Premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că Vilnius este pregătit să suporte costurile înființării unei baze permanente, dacă Washingtonul acceptă propunerea. Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a spus că va analiza solicitarea Lituaniei. „Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump. Ce ar însemna financiar și operațional propunerea Șeful guvernului lituanian a transmis că autoritățile sunt gata să acopere costurile necesare „în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară”. În material nu sunt menționate sume sau un calendar, dar miza este trecerea de la rotații periodice la o prezență stabilă, care ar presupune condiții legate de infrastructură și finanțare. Sinkevicius a precizat că a discutat ideea luna trecută, la Vilnius, cu John Coale, emisar al lui Donald Trump. Context: prezență americană deja existentă, dar nepermanentă Lituania, stat membru UE și NATO , se află la granița cu Rusia și Belarus și găzduiește deja militari americani detașați prin rotație, notează Reuters, citată de Mediafax. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari, cu schimbări la câteva luni. Premierul lituanian a descris o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate, în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice. [...]
Premiul Nobel pentru Pace acordat juristei Navi Pillay reaprinde disputa despre legitimitatea justiției internaționale , după ce Israelul a atacat decizia Comitetului Nobel, iar lideri ai UE și ai ONU au prezentat-o ca pe un semnal de sprijin pentru „statul de drept”, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a susținut că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe X un mesaj în care afirmă că fostul șef al propagandei naziste, Joseph Goebbels, „aplaudă din iad”. Informația este relatată de AFP, citată de news.ro. În oglindă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordarea premiului, descriind-o pe Pillay drept o „apărătoare a celor persecutați, a celor vulnerabili, a celor fără voce și a celor excluși” și apreciind că „domnia legii” a prevalat asupra „legii celui mai puternic”, într-un mesaj publicat pe X. UE și CPI: premiul, citit ca sprijin pentru ordinea juridică internațională Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că distincția este „extrem de oportună” într-un moment în care dreptul internațional este sub presiune și a legat pacea de respectarea demnității, responsabilității și statului de drept. Și președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a spus că premiul are o „semnificație deosebită” pe fondul atacurilor la adresa dreptului internațional. În același context, ea a avertizat asupra riscurilor operaționale pentru CPI, după ce SUA au vorbit despre intenția de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă” și au impus sancțiuni unor responsabili ai Curții, în urma mandatelor de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza. ONU și Africa de Sud: recunoaștere pentru apărarea drepturilor omului Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit premiul un omagiu pentru cei care apără dreptul internațional, statul de drept și drepturile omului. Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, a spus că distincția este „deosebit de emoționantă” într-un moment în care drepturile omului sunt atacate „pe atât de multe fronturi”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a prezentat premiul ca pe o recunoaștere a contribuțiilor lui Pillay la consolidarea păcii și a demnității umane și a amintit că laureata se alătură altor sud-africani distinși cu Nobelul pentru Pace, între care Albert Luthuli, Desmond Tutu, Nelson Mandela și F.W. de Klerk. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat la rândul său premiul, afirmând că Pillay și-a dedicat viața combaterii impunității și apărării celor slabi în fața celor puternici, inclusiv în cadrul ONU și al CPI. [...]
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
