Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a amenințat public Cuba cu un atac militar, potrivit Al Jazeera, într-un material video publicat pe 28 martie 2026.
Conform sursei, Trump a spus „Cuba e următoarea” în timp ce vorbea la o conferință de investiții din Arabia Saudită, formulând amenințarea ca pe o posibilă țintă a armatei SUA.
Declarația are potențialul de a amplifica tensiunile dintre Washington și Havana și de a genera reacții diplomatice, însă materialul citat nu oferă detalii despre un plan concret, un calendar sau o poziție oficială a administrației americane privind o eventuală acțiune militară.
Recomandate
Amenințarea Iranului de a deschide „noi fronturi” ridică riscul reluării conflictului și prelungește incertitudinea economică din regiune , într-un moment în care negocierile cu SUA rămân blocate, potrivit HotNews . Armata iraniană a transmis marți că ar reacționa prin extinderea confruntării dacă Washingtonul reia atacurile împotriva Iranului, suspendate după intrarea în vigoare a armistițiului din 8 aprilie. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a avertizat că, în cazul unei „noi agresiuni”, Teheranul va „deschide noi fronturi”, declarație citată de agenția oficială Isna, conform relatării France Presse preluate de Agerpres. Context: Trump spune că a anulat un atac, dar păstrează opțiunea militară Președintele american Donald Trump a anunțat luni că a anulat „în ultimul moment” un nou atac împotriva Iranului, care ar fi urmat să aibă loc marți, și a invocat solicitarea liderilor din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care ar considera posibil un acord cu Teheranul. Detaliile planului nu fuseseră menționate anterior, iar Trump a vorbit despre el într-un mesaj pe Truth Social. În același timp, Trump a susținut că există „șanse foarte mari” de a se ajunge la un acord, dar a avertizat că SUA sunt pregătite să lanseze „un atac total și la scară largă” „în orice moment” dacă nu se găsește o înțelegere acceptabilă. Potrivit lui, acordul ar trebui să garanteze că Iranul nu va obține arma nucleară. Negocierile după armistițiu: o rundă fără rezultat și poziții „foarte îndepărtate” După armistițiul intrat în vigoare pe 8 aprilie, încheind aproape 40 de zile de lovituri, au început negocieri pentru un acord, însă pozițiile rămân „foarte îndepărtate”, în special pe dosarul nuclear. A avut loc o singură rundă de discuții între reprezentanți americani și iranieni, pe 11 aprilie, la Islamabad , care s-a încheiat fără rezultat. Diplomația iraniană a anunțat luni dimineață că a răspuns la o nouă propunere a SUA, menită să depășească impasul și să pună capăt „în mod durabil” războiului din Orientul Mijlociu. Teheranul și-a reiterat cererile, inclusiv deblocarea activelor iraniene înghețate în străinătate și ridicarea sancțiunilor internaționale care, potrivit sursei, „sufocă” economia iraniană. Ce reclamă fiecare parte, potrivit presei iraniene Șeful comandamentului forțelor armate iraniene, Ali Abdollahi, a avertizat SUA și aliații lor împotriva unor noi „erori strategice și de calcul”. Presa iraniană a criticat „condițiile excesive” ale ultimei oferte americane. Potrivit agenției Fars, Washingtonul ar cere Iranului: să mențină o singură instalație nucleară în activitate; să transfere către SUA stocul de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă susține că Washingtonul ar fi refuzat inclusiv deblocarea a „cel puțin 25%” din active sau plata unor despăgubiri pentru daunele suferite de Iran în timpul războiului. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe stabilitatea regională Mesajul Teheranului indică faptul că o eventuală reluare a atacurilor ar putea extinde conflictul dincolo de parametrii actuali, ceea ce menține ridicată incertitudinea în Orientul Mijlociu. În paralel, faptul că negocierile au produs până acum un singur contact direct fără rezultat sugerează că o soluție diplomatică rămâne fragilă, în pofida semnalelor optimiste transmise de la Washington. [...]
Donald Trump a introdus un termen de „două, trei zile” pentru negocieri cu Iranul , înaintea unei posibile reluări a loviturilor SUA , ceea ce menține riscul unei escaladări rapide în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra piețelor de energie și a costurilor de transport. Potrivit Digi24 , Trump a spus că era „la o oră distanță” de a ordona un atac asupra Iranului, dar a ales să amâne decizia pentru a lăsa loc negocierilor. În declarații făcute pe șantierul sălii de bal de la Casa Albă, președintele SUA a afirmat că „totul era pregătit” pentru a da ordinul și că navele militare erau încărcate cu rachete și alte arme, „gata de acțiune”. În același timp, Trump a precizat că „nu a decis încă” să ordone noi lovituri împotriva Iranului. Fereastra scurtă de decizie și riscul de escaladare Trump a indicat că Teheranul mai are „două, trei zile” pentru ca negocierile să înregistreze progrese, menționând ca repere posibile „vineri, sâmbătă, duminică” sau chiar „până la începutul săptămânii viitoare”. În lipsa unui acord, a spus că armata americană ar putea fi nevoită să lanseze „o altă lovitură puternică” asupra Iranului. În același context, Trump a susținut că Iranul „imploră să încheie un acord” și a legat urgența de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină „o nouă armă nucleară”. „Păi, adică, spun două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu putem să-i lăsăm să aibă o nouă armă nucleară.” Presiune diplomatică din Golf și mesaj către China Trump a reiterat că partenerii din Golf i-ar fi cerut să nu atace Iranul, pentru a prioritiza calea diplomatică. Separat, el a afirmat că președintele chinez Xi Jinping i-ar fi făcut o „promisiune frumoasă” – să „nu trimită nicio armă” în Iran – și a spus că îl crede „pe cuvânt”. Digi24 notează că luna trecută Beijingul a respins drept „informații nefondate” acuzațiile potrivit cărora China ar fi intenționat să trimită arme în Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive: Trump a lăsat deschisă atât opțiunea reluării loviturilor, cât și continuarea negocierilor, fără a anunța un calendar ferm sau condiții concrete pentru un acord. [...]
Administrația Trump mizează pe un acord cu Iranul care să reducă riscul unor noi lovituri și să stabilizeze fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , în condițiile în care vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că în negocieri s-au făcut „multe progrese”, potrivit Reuters . Vance a declarat, la un briefing la Casa Albă, că atât Statele Unite, cât și Iranul „nu vor să vadă reluarea campaniei militare” și că Washingtonul consideră că Teheranul „vrea să încheie un acord”. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și riscul pentru piețele de energie În relatarea Reuters, președintele Donald Trump este descris ca fiind sub presiune să ajungă la un acord care ar redeschide Strâmtoarea Hormuz, o rută-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol și alte materii prime. Un astfel de deznodământ ar reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate a prețurilor la energie, cu efecte în lanț asupra inflației și costurilor pentru companii. Trump a mai spus anterior că speră ca un acord să fie aproape de finalizarea conflictului, dar a amenințat și cu reluarea loviturilor militare asupra Iranului dacă nu se ajunge la o înțelegere. Linia roșie a Washingtonului: Iranul să nu obțină armă nucleară Vance a afirmat că a discutat recent cu Trump, care a insistat că „problema centrală” pentru SUA este ca Iranul să nu poată avea niciodată o armă nucleară. Vicepreședintele a argumentat că, în caz contrar, statele din zona Golfului ar putea căuta propriile arme, iar proliferarea s-ar extinde și în alte regiuni. Totodată, SUA urmăresc un proces prin care Iranul să lucreze cu Washingtonul pentru a se asigura că nu își va reconstrui capacitatea de a produce arme nucleare în anii următori, acesta fiind obiectivul negocierilor, potrivit declarațiilor lui Vance. Ce nu este pe masă, deocamdată: transferul uraniului îmbogățit către Rusia Întrebat dacă Rusia ar putea prelua uraniul îmbogățit al Iranului, Vance a spus că „acesta nu este în prezent planul guvernului SUA” și că iranienii nu au ridicat subiectul. [...]
Președintele Cubei avertizează că un atac militar american ar provoca un „măcel” cu efecte imprevizibile , pe fondul escaladării tensiunilor dintre Havana și Washington și al unei crize energetice care se adâncește după tăierea accesului la petrolul venezuelean, relatează Politico . Miguel Díaz-Canel Bermúdez a spus, într-o postare pe rețelele sociale, că autoritățile cubaneze „cunosc deja” amenințările de agresiune militară din partea SUA și a calificat simpla amenințare drept „o crimă internațională”. El a susținut că materializarea ei „ar provoca un măcel cu consecințe incalculabile”, inclusiv „distrugerea păcii și stabilității”. Presiune politică și șoc energetic: miza operațională pentru Cuba Potrivit publicației, tensiunile s-au amplificat în al doilea mandat al lui Donald Trump , administrația aplicând o strategie de „presiune maximă” asupra insulei, cu obiectivul de a forța o schimbare de regim. În acest context, după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, SUA ar fi preluat controlul asupra producției de petrol a Venezuelei — resursă de care Cuba depindea puternic — și ar fi început să blocheze transporturile de petrol din alte țări către Cuba. Consecința directă, conform relatării, a fost deteriorarea rapidă a unei rețele energetice deja fragile. Declarațiile lui Trump și reacția Casei Albe Politico notează că Trump a sugerat în repetate rânduri ideea preluării controlului asupra Cubei, afirmând în martie, în discuții cu reporterii, că Venezuela a fost „doar primul pas”. „Luarea Cubei, adică fie că o eliberez, fie că o iau, cred că aș putea face orice vreau cu ea, dacă vreți să știți adevărul. Chiar cred că voi avea onoarea de a avea onoarea de a lua Cuba. Ar fi bine. E o mare onoare.” Întrebată pentru un punct de vedere, Casa Albă a reiterat declarații ale lui Trump potrivit cărora țara „va eșua” și „noi vom fi acolo să-i ajutăm”. Informații despre drone și Guantánamo: un posibil pretext Axios a relatat duminică faptul că unii oficiali din comunitatea de informații ar crede că insula a achiziționat peste 300 de drone militare și discută lansarea unor atacuri asupra bazei americane de la Guantánamo Bay , asupra unor nave militare și posibil chiar asupra orașului Key West, Florida. Politico precizează că nu a verificat independent detaliile acestui raport, iar Ambasada Cubei în SUA a sugerat, într-un comunicat de duminică, că ar fi vorba despre un pretext fals pentru a viza insula. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit săptămâna trecută la Havana pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt, potrivit aceleiași surse. [...]
O posibilă repoziționare a Chinei față de războiul din Ucraina a fost sugerată în discuțiile recente de la Beijing: Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia, potrivit informațiilor relatate de Digi24 , care citează Financial Times . Miza pentru mediul economic este legată de riscul ca Beijingul să își recalibreze sprijinul – inclusiv pe zona de bunuri cu dublă utilizare – într-un conflict care a remodelat fluxuri comerciale, sancțiuni și costuri energetice. Potrivit mai multor persoane familiarizate cu evaluarea făcută de SUA asupra summitului de săptămâna trecută, comentariul lui Xi ar fi venit în cadrul unor discuții ample care au inclus și Ucraina. În aceeași conversație, Trump ar fi sugerat ca SUA, China și Rusia să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). De ce contează: semnalul politic poate schimba calculele economice Afirmația atribuită liderului chinez este prezentată ca mergând mai departe decât poziționările anterioare. O persoană care cunoaște întâlnirile lui Xi cu fostul președinte american Joe Biden a spus că, deși discuțiile au fost „sincere și directe” despre Rusia și Ucraina, Xi nu ar fi oferit atunci o evaluare a lui Putin și a războiului. În plan economic, orice nuanțare publică sau semiprivată a poziției Beijingului e urmărită atent deoarece China a fost acuzată în repetate rânduri de administrația Biden că a furnizat Rusiei produse cu dublă utilizare (bunuri civile care pot fi folosite și militar). Administrația Trump și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea, însă mai rar, potrivit informațiilor din articol. Contextul imediat: vizita lui Putin în China și „fișa” Casei Albe Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Vladimir Putin în China , programată pentru marți, pentru o întâlnire la nivel înalt cu Xi, la câteva zile după ce liderul chinez l-a primit pe președintele american – a doua întâlnire a celor doi de când Trump s-a întors la Casa Albă. Casa Albă a publicat duminică o fișă informativă despre summit, dar aceasta nu ar fi inclus referiri la discuțiile despre Putin sau la războiul din Ucraina. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Casa Albă a refuzat să comenteze, potrivit materialului. CPI, un alt punct sensibil în discuții În cadrul întâlnirii cu Xi, Trump ar fi avansat ideea unei cooperări SUA–China–Rusia împotriva CPI, invocând interese comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Casa Albă a refuzat să comenteze această afirmație, însă administrația Trump și-a exprimat anterior opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare și depășirea competențelor. Unde se află războiul și ce urmează Materialul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi ajuns într-un impas după patru ani, pe fondul eficientizării utilizării dronelor de către Ucraina pentru lovirea forțelor și țintelor rusești. În acest context, vizita lui Putin la Beijing și eventualele semnale privind poziția Chinei rămân relevante pentru direcția sancțiunilor, a lanțurilor de aprovizionare și a riscurilor geopolitice care influențează piețele. [...]
Kremlinul își concentrează aparatul de influență asupra Armeniei înainte de alegeri , într-o mișcare care poate aduce presiuni economice și instabilitate politică într-o țară aflată pe un curs de apropiere de UE și SUA, potrivit Libertatea . Miza, conform informațiilor prezentate, este înfrângerea partidului „Contractul Civil” al premierului Nikol Pașinian la alegerile parlamentare, după ce Kremlinul ar fi înregistrat eșecuri în încercări similare în Republica Moldova și Ungaria. Publicația rusă din exil The Insider susține că a identificat cine coordonează „dosarul armean” la Moscova și numele unor persoane trimise la Erevan pentru implementarea „obiectivelor”. Presiune politică, cu avertismente economice Un element cu impact direct pentru economie este rolul atribuit vicepremierului rus Aleksei Overciuk, prezentat drept responsabil de „afacerea armeană” în Guvernul Rusiei. Acesta ar amenința Armenia „aproape zilnic” cu „probleme economice majore” dacă își continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit materialului citat. În paralel, sunt descrise canale de influență care combină mesajele politice cu pârghii instituționale și rețele locale, într-un context în care Armenia încearcă să-și repoziționeze politica externă. Cine ar coordona operațiunea, potrivit The Insider The Insider indică faptul că o campanie anti-Pașinian ar fi coordonată de o structură nouă din Administrația Prezidențială rusă: Direcția Prezidențială pentru Parteneriat Strategic și Cooperare (PSPC). Aceasta ar fi înlocuit o direcție mai veche, după demiterea lui Dmitri Kozak, pe fondul nereușitei de a impune politicieni proruși în Republica Moldova. În arhitectura descrisă în articol apar mai multe niveluri: Coordonare la nivel prezidențial: PSPC, condusă de Vadim Titov, prezentat ca protejat al lui Serghei Kirienko. Supervizare pe linia „Armenia”: Valeri Cernîșov și adjunctul său Dmitri Avanesov, ambii descriși ca reprezentanți ai serviciilor de spionaj, care ar fi vizitat de mai multe ori Erevan și s-ar fi întâlnit cu aliați locali. Componentă guvernamentală și diplomatică: Aleksei Overciuk (vicepremier) și Mihail Kalughin (MAE rus), despre care se afirmă că a fost asociat în trecut cu acuzații de activități de informații și cu episoade legate de amestecul Moscovei în alegeri din SUA. „Putere soft” și rețele de influență Materialul descrie și o componentă de „putere soft” (influență prin cultură, educație, organizații și comunicare publică), prin: Fondul Gorceakov, NIIRC, Institutul Rus pentru Studii Strategice (RISS) și „pseudo-experți” finanțați de Kremlin, conform relatării; Rossotrudnicestvo, prin Ambasada Rusiei la Erevan și „Casa Rusă”, cu activități orientate spre tineri; numirea lui Igor Ceaika la conducerea Rossotrudnicestvo, menționat ca aflat din 2022 pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Dimensiunea operațională: acuzații privind activitatea serviciilor Articolul mai susține, citând The Insider, că la Erevan ar opera persoane cu acoperire diplomatică, inclusiv un reprezentant comercial descris drept șef al stației SVR în Armenia, precum și un detașament FSB care ar monitoriza atât conducerea armeană, cât și rușii refugiați în Armenia pentru a evita mobilizarea. În același context este menționată și supravegherea Centralei Nucleare Metsamor, situată la 26 km de Erevan, prin reprezentantul Rosatom în Armenia, despre care se afirmă că ar fi, de fapt, ofițer GRU sub acoperire. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva riscurilor, relatarea indică o intensificare a presiunilor rusești înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, cu potențiale consecințe în plan economic (prin amenințări cu „probleme economice majore”) și instituțional (prin operațiuni de influență și spionaj descrise de sursa citată). O parte dintre detalii rămân, însă, la nivel de afirmații atribuite The Insider și unor „surse dintr-un serviciu de informații”, fără elemente independente de verificare prezentate în textul disponibil. [...]
