Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a amenințat că ar putea lovi infrastructura petrolieră a Iranului, după ce SUA au bombardat obiective militare pe insula Kharg, potrivit Euronews. Agenția iraniană Fars, citând surse de pe insulă, susține că instalațiile petroliere nu au fost avariate.
Conform relatării Fars, operațiunea americană ar fi vizat „apărarea armatei, baza navală Joshan, turnul de control al aeroportului și hangarul de elicoptere al Iran Continental Shelf Oil Company”, fără a afecta infrastructura petrolieră. Kharg este un punct-cheie pentru Teheran: insula gestionează aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului.
Trump a afirmat, într-o postare pe rețelele sociale, că forțele americane au „distrus complet” toate țintele militare de pe insulă și a descris raidul drept „una dintre cele mai puternice campanii de bombardament din istoria Orientului Mijlociu”.
Președintele SUA a spus că, „deocamdată”, a ales să nu „șteargă de pe fața pământului” infrastructura petrolieră de pe insula iraniană, dar a condiționat această decizie de situația din Strâmtoarea Hormuz, un coridor maritim esențial pentru transporturile de energie.
„Totuși, dacă Iranul, sau oricine altcineva, face ceva pentru a interfera cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Hormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a spus el.
Trump a mai declarat că Marina SUA va începe „foarte curând” să escorteze tancurile petroliere prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a restabili exporturile de petrol.
Iranul a amenințat, la rândul său, că va viza infrastructura petrolieră asociată SUA. Potrivit presei iraniene, armata iraniană a transmis că infrastructura de petrol și energie deținută de firme „legate de SUA” ar fi „distrusă imediat și transformată într-un morman de cenușă” dacă Statele Unite ar lovi instalațiile petroliere ale Iranului.
În paralel, conflictul s-a extins prin atacuri cu drone, rachete și bombardamente aeriene, care au deplasat milioane de persoane în regiune și ar fi provocat peste 1.200 de morți în Iran de la deschiderea ostilităților de către SUA și Israel, pe 28 februarie, potrivit unor date ale autorităților iraniene care nu au putut fi verificate independent.
Un atac cu rachetă a lovit un heliport din interiorul complexului Ambasadei SUA din Bagdad sâmbătă dimineață, au declarat doi oficiali irakieni din securitate. Imagini difuzate au arătat o coloană de fum ridicându-se deasupra complexului, una dintre cele mai mari facilități diplomatice americane din lume, vizată în mod repetat de rachete și drone lansate de miliții aliniate Iranului.
Nu a existat un comentariu imediat din partea ambasadei. Cu o zi înainte, misiunea diplomatică și-a reînnoit alerta de securitate de nivel 4 pentru Irak, avertizând că Iranul și grupările aliniate acestuia au mai atacat cetățeni, interese și infrastructură americană și „ar putea continua să le vizeze”.
Ministerul de Interne din Qatar a anunțat sâmbătă evacuarea unor „zone-cheie”, pe fondul intensificării campaniei aeriene de represalii a Iranului împotriva țărilor din Golf. Autoritățile au spus că au interceptat două rachete după ce în capitala Doha s-au auzit explozii, iar în districtul central Musheireb unii rezidenți au primit alerte pe telefon pentru evacuare.
În același timp, explozii puternice au zguduit Teheranul vineri seară, după ce SUA au promis intensificarea loviturilor aeriene. Armata israeliană a cerut populației dintr-o zonă industrială din vestul orașului Tabriz să plece înaintea operațiunilor militare de sâmbătă, iar presa de stat iraniană a relatat despre o nouă salvă de rachete lansate spre Israel; echipele de intervenție israeliene au spus că nu au fost raportate victime. Pentagonul a afirmat că SUA și Israel au lovit peste 15.000 de ținte în Iran în ultimele două săptămâni, iar armata israeliană a susținut că a efectuat 7.600 de lovituri, majoritatea împotriva programului de rachete al Iranului.
Recomandate
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere , potrivit Digi24 . Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal . În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear. Efecte economice și costuri politice Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Negocieri, Strâmtoarea Hormuz și miza nucleară Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice. Reacția Iranului: acuzații de „piraterie” și avertismente militare Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”. În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. „Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.” Ce urmăresc SUA, potrivit Reuters Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict. Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”. [...]
Administrația Trump condiționează ridicarea blocadei navale asupra Iranului de un acord nuclear , potrivit Axios , care relatează că președintele SUA a respins o propunere iraniană de a redeschide mai întâi Strâmtoarea Hormuz și de a amâna discuțiile nucleare pentru o etapă ulterioară. Miza imediată este una operațională și economică: menținerea presiunii asupra exporturilor iraniene de petrol și, implicit, asupra fluxurilor dintr-un punct-cheie al comerțului energetic global. Trump a spus că vede blocada drept un instrument de constrângere „mai eficient” decât bombardamentele și că nu intenționează să o ridice înainte ca Iranul să accepte un acord care să răspundă îngrijorărilor SUA privind programul nuclear. Într-un interviu telefonic cu publicația, el a susținut că Iranul ar urmări o înțelegere pentru a obține ridicarea blocadei. „Blocada este oarecum mai eficientă decât bombardamentele. Se sufocă precum un porc îndopat. Și va fi mai rău pentru ei. Nu pot avea o armă nucleară.” Presiune militară în fundal, fără ordin de atac „deocamdată” În spatele negocierilor, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi pregătit un plan pentru un val „scurt și puternic” de lovituri asupra Iranului, în încercarea de a sparge blocajul din negocieri, potrivit a trei surse citate de Axios. După astfel de lovituri — care „probabil” ar include ținte de infrastructură — SUA ar urma să preseze Teheranul să revină la masa negocierilor și să arate mai multă flexibilitate. Totuși, aceleași surse afirmă că, până marți seara, Trump nu ar fi ordonat acțiuni militare „cinetice” (adică lovituri efective). Președintele a refuzat să discute planuri militare în interviul de miercuri, care a durat aproximativ 15 minute. Argumentul economic: exporturile de petrol, ținta principală a blocadei Trump a afirmat că, din cauza blocadei, Iranul nu poate exporta petrol, iar capacitățile de stocare și conductele ar fi „aproape să explodeze”. Axios notează însă că unii analiști pun sub semnul întrebării ideea că Iranul s-ar afla în pericol imediat din acest motiv. Reacția Teheranului: avertisment privind un răspuns „fără precedent” De cealaltă parte, o sursă de rang înalt din zona de securitate iraniană, citată de presa de stat în limba engleză PRESS TV , a declarat miercuri că blocada navală americană „va fi în curând întâmpinată cu acțiuni practice și fără precedent”. Aceeași sursă a susținut că forțele armate iraniene au dat dovadă de reținere pentru a lăsa loc diplomației, dar că „răbdarea are limite” dacă blocada continuă. Ce urmează Trump a spus că negocierile cu Iranul continuă și că iranienii „au avansat mult”, dar a condiționat orice acord de acceptarea explicită a ideii că Iranul nu va avea arme nucleare. În același timp, el a indicat că blocada rămâne principalul instrument de presiune, cu posibilitatea escaladării militare dacă Iranul nu cedează. Axios precizează că vor fi publicate și alte fragmente din interviu. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un armistițiu de Ziua Victoriei pare legată de securitatea Moscovei și de costurile războiului , într-un moment în care parada de 9 mai se anunță fără tehnică militară grea, pe fondul pierderilor de echipamente și al riscului de atacuri cu drone ucrainene, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump. Conform consilierului de la Kremlin Yuri Ușakov , Putin a inițiat apelul. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a spus că cei doi lideri nu mai vorbiseră de ceva timp și a întrebat dacă Putin „a anunțat deja” armistițiul, relatează Kyiv Post . De ce contează: 9 mai, între vulnerabilități militare și presiune diplomatică Pentru prima dată din 2008, parada de Ziua Victoriei ar urma să aibă loc fără echipamente militare grele – tancuri, lansatoare de rachete sau sisteme de artilerie. Oficial, Ministerul rus al Apărării invocă „situația operațională actuală”, însă analiștii citați în material indică două explicații principale: lipsa de echipamente , după „mai bine de patru ani” de lupte intense în Ucraina, care ar fi produs pierderi semnificative în vehicule blindate și artilerie; temeri de securitate , în condițiile în care Moscova rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone ucrainene de lungă distanță. În acest context, un armistițiu temporar ar putea reduce riscul unor lovituri asupra capitalei în timpul unuia dintre cele mai importante evenimente simbolice pentru Kremlin. Separat de componenta de securitate, articolul notează și o miză politică: Kremlinul ar folosi propunerea pentru a se prezenta drept deschis negocierilor și pentru a pune presiune diplomatică asupra Kievului, cu riscul de a portretiza Ucraina ca reticentă dacă refuză. Reacția Kievului: cerere de detalii și accent pe un armistițiu mai lung Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut Statelor Unite „detalii” despre condițiile unui armistițiu pe 9 mai și că a instruit reprezentanții Ucrainei să contacteze echipa președintelui american pentru clarificări. „Vom clarifica despre ce este vorba exact – câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai amplu.” Zelenski a reiterat că propunerea Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, „securitate fiabilă și garantată” și o pace durabilă, menționând că Ucraina este pregătită să lucreze „în orice format demn și eficient”. [...]
Amenințarea lui Donald Trump privind reducerea trupelor SUA din Germania reaprinde riscurile economice locale și pune presiune pe Berlin să-și securizeze rapid „ancora” NATO , în condițiile în care prezența militară americană susține și mii de locuri de muncă și contracte, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru un „parteneriat transatlantic fiabil” și pentru menținerea unei linii bazate pe NATO, fără să răspundă direct amenințărilor președintelui american. Declarațiile au fost făcute la Munster, în vestul Germaniei, în timpul unei vizite la manevre militare. Merz a insistat că armata germană contribuie la construirea unei alianțe „NATO puternice și unite”, inclusiv în „locuri strategice din Germania, alături de Statele Unite”. În paralel, Trump a transmis pe Truth Social că „foarte curând va fi luată o decizie” privind efectivele americane din Germania, după o dispută legată de războiul din Iran. Miza: securitate, dar și locuri de muncă și contracte Germania găzduiește circa 35.000 de soldați americani, iar infrastructura militară americană are o amprentă operațională și economică importantă, inclusiv prin: baza Ramstein , relevantă pentru desfășurările SUA în Orientul Mijlociu; stocarea de arme nucleare la Buchel; Comandamentul SUA pentru Europa și Africa la Stuttgart; poligonul de antrenament de la Grafenwohr (Bavaria); spitalul militar de la Landstuhl. Agerpres notează că, deși prezența americană a fost redusă semnificativ după sfârșitul Războiului Rece, ea rămâne o „piatră de temelie” a politicii de securitate germane, mai ales pe fondul amenințării ruse crescânde după invazia din Ucraina. În același timp, această prezență înseamnă mii de locuri de muncă și contracte pentru o economie germană aflată în dificultate. Contextul politic al disputei Tensiunile au escaladat după ce Merz l-a criticat pe Trump, afirmând că „americanii nu au în mod vizibil nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” principala putere mondială. Trump mai amenințase în 2020, în primul său mandat, cu reducerea efectivelor la 25.000, invocând nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei, însă planul nu a fost dus la capăt de administrația Joe Biden după schimbarea de la Casa Albă. [...]
Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
