Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a amenințat că ar putea lovi infrastructura petrolieră a Iranului, după ce SUA au bombardat obiective militare pe insula Kharg, potrivit Euronews. Agenția iraniană Fars, citând surse de pe insulă, susține că instalațiile petroliere nu au fost avariate.
Conform relatării Fars, operațiunea americană ar fi vizat „apărarea armatei, baza navală Joshan, turnul de control al aeroportului și hangarul de elicoptere al Iran Continental Shelf Oil Company”, fără a afecta infrastructura petrolieră. Kharg este un punct-cheie pentru Teheran: insula gestionează aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului.
Trump a afirmat, într-o postare pe rețelele sociale, că forțele americane au „distrus complet” toate țintele militare de pe insulă și a descris raidul drept „una dintre cele mai puternice campanii de bombardament din istoria Orientului Mijlociu”.
Președintele SUA a spus că, „deocamdată”, a ales să nu „șteargă de pe fața pământului” infrastructura petrolieră de pe insula iraniană, dar a condiționat această decizie de situația din Strâmtoarea Hormuz, un coridor maritim esențial pentru transporturile de energie.
„Totuși, dacă Iranul, sau oricine altcineva, face ceva pentru a interfera cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Hormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a spus el.
Trump a mai declarat că Marina SUA va începe „foarte curând” să escorteze tancurile petroliere prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a restabili exporturile de petrol.
Iranul a amenințat, la rândul său, că va viza infrastructura petrolieră asociată SUA. Potrivit presei iraniene, armata iraniană a transmis că infrastructura de petrol și energie deținută de firme „legate de SUA” ar fi „distrusă imediat și transformată într-un morman de cenușă” dacă Statele Unite ar lovi instalațiile petroliere ale Iranului.
În paralel, conflictul s-a extins prin atacuri cu drone, rachete și bombardamente aeriene, care au deplasat milioane de persoane în regiune și ar fi provocat peste 1.200 de morți în Iran de la deschiderea ostilităților de către SUA și Israel, pe 28 februarie, potrivit unor date ale autorităților iraniene care nu au putut fi verificate independent.
Un atac cu rachetă a lovit un heliport din interiorul complexului Ambasadei SUA din Bagdad sâmbătă dimineață, au declarat doi oficiali irakieni din securitate. Imagini difuzate au arătat o coloană de fum ridicându-se deasupra complexului, una dintre cele mai mari facilități diplomatice americane din lume, vizată în mod repetat de rachete și drone lansate de miliții aliniate Iranului.
Nu a existat un comentariu imediat din partea ambasadei. Cu o zi înainte, misiunea diplomatică și-a reînnoit alerta de securitate de nivel 4 pentru Irak, avertizând că Iranul și grupările aliniate acestuia au mai atacat cetățeni, interese și infrastructură americană și „ar putea continua să le vizeze”.
Ministerul de Interne din Qatar a anunțat sâmbătă evacuarea unor „zone-cheie”, pe fondul intensificării campaniei aeriene de represalii a Iranului împotriva țărilor din Golf. Autoritățile au spus că au interceptat două rachete după ce în capitala Doha s-au auzit explozii, iar în districtul central Musheireb unii rezidenți au primit alerte pe telefon pentru evacuare.
În același timp, explozii puternice au zguduit Teheranul vineri seară, după ce SUA au promis intensificarea loviturilor aeriene. Armata israeliană a cerut populației dintr-o zonă industrială din vestul orașului Tabriz să plece înaintea operațiunilor militare de sâmbătă, iar presa de stat iraniană a relatat despre o nouă salvă de rachete lansate spre Israel; echipele de intervenție israeliene au spus că nu au fost raportate victime. Pentagonul a afirmat că SUA și Israel au lovit peste 15.000 de ținte în Iran în ultimele două săptămâni, iar armata israeliană a susținut că a efectuat 7.600 de lovituri, majoritatea împotriva programului de rachete al Iranului.
Recomandate
Cererile Iranului privind Strâmtoarea Hormuz riscă să prelungească tensiunile și să mențină presiunea pe prețurile energiei , într-un moment în care administrația Trump caută o ieșire rapidă din conflict, dar spune că nu poate accepta un aranjament care ar „consacra” controlul Teheranului asupra unei rute maritime-cheie, potrivit Politico . Miza imediată este libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează zilnic milioane de barili de petrol. Cinci foști oficiali din prima administrație Trump au declarat publicației că, în condițiile actuale, Casa Albă are „puține opțiuni bune”: fie acceptă o concesie politică greu de vândut intern, fie riscă o escaladare militară care ar putea împinge în sus costurile energiei și ar extinde conflictul în regiune. De ce Hormuz devine o problemă economică și de sancțiuni Iranul ar condiționa încetarea ostilităților de recunoașterea controlului asupra strâmtorii, inclusiv posibilitatea de a încasa taxe de trecere, susține un fost oficial citat de Politico. În interiorul administrației, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , există avertismente că un astfel de aranjament ar afecta capacitatea SUA de a aplica sancțiuni: dacă mai multe state ar trebui să obțină derogări pentru a plăti eventuale taxe, presiunea internațională asupra Teheranului s-ar dilua. Un oficial al administrației, citat sub protecția anonimatului, a argumentat însă că volumul mare de trafic arată că Iranul „nu controlează” efectiv calea navigabilă și a subliniat că solicitarea ori primirea de garanții de trecere sigură de la Iran este interzisă pentru cetățeni și entități americane, iar pentru actorii străini implică riscuri de sancțiuni. Opțiunile lui Trump: concesie, escaladare sau „război de uzură” Donald Trump a alternat, în ultimele săptămâni, amenințări cu promisiuni de rezolvare. Sâmbătă seară, el a scris pe Truth Social că a renunțat la un atac asupra Iranului, condiționând decizia de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord care să „deschidă” strâmtoarea și să pună capăt „amenințării nucleare” iraniene. Politico notează că Iranul nu a confirmat existența unui acord și nici nu a răspuns anunțului lui Trump. În același timp, au existat relatări de presă potrivit cărora Trump ar fi pregătit lovituri mai intense, inclusiv asupra infrastructurii energetice iraniene — un scenariu care, potrivit materialului, ar putea escalada conflictul. Elliott Abrams, fost reprezentant special al SUA pentru Iran în primul mandat Trump, a descris pentru Politico trei direcții posibile: acceptarea ca Iranul să „administreze” și să monetizeze Strâmtoarea Hormuz; intensificarea loviturilor până la un compromis; câștigarea de timp prin continuarea blocadei porturilor iraniene și a schimburilor de lovituri. Presiunea pe prețuri și calendarul politic din SUA Impulsul economic este deja vizibil în prețurile la pompă: benzina în SUA este, în medie, la 4,10 dolari/galon (aprox. 1,08 dolari/litru; circa 4,9 lei/litru), de la 3,85 dolari/galon (aprox. 0,10 dolari/litru; circa 0,45 lei/litru mai puțin) cu o lună înainte, potrivit datelor AAA citate de Politico. În contextul în care mai sunt trei luni până la alegerile de la mijloc de mandat, republicanii ar vrea să închidă rapid subiectul războiului și să se concentreze pe agenda economică internă, mai arată publicația. Totuși, riscurile operaționale rămân ridicate: Politico menționează atacuri recente asupra unei baze americane din Kuweit și asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită, precum și suspiciuni că Iranul ar fi în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor municipale de apă din Minnesota. În paralel, navele continuă să tranziteze strâmtoarea, ceea ce a contribuit la menținerea prețului petrolului sub 100 de dolari/baril, potrivit articolului. Ce urmează Mai mulți foști oficiali și experți citați de Politico indică faptul că o „ieșire” convenabilă înainte de alegerile din noiembrie este improbabilă, iar un acord diplomatic ar putea presupune, într-o formă sau alta, acceptarea unei influențe iraniene asupra Strâmtorii Hormuz — un precedent pe care Washingtonul îl consideră periculos, inclusiv prin comparație cu alte puncte sensibile de navigație, precum apele din jurul Taiwanului. În lipsa unui compromis, alternativa rămâne o escaladare cu efect direct asupra pieței energiei și, implicit, asupra costului vieții. [...]
Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Lipsa interceptoarelor Patriot lasă orașele ucrainene expuse atacurilor balistice , iar Rusia a ucis cel puțin nouă persoane și a rănit zeci în urma unor lovituri cu rachete, la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a dat înapoi de la promisiunea publică privind acordarea unei licențe pentru producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot, potrivit The Jerusalem Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că, pe parcursul săptămânii trecute, au fost vizate peste 1.500 de obiective, inclusiv clădiri rezidențiale. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia ar fi lansat 35 de rachete, dintre care 27 balistice, și 185 de drone de atac, susține Zelenski. În același interval, Ucraina ar fi reușit să intercepteze doar o singură rachetă balistică, iar Zelenski a explicat motivul: „Pur și simplu pentru că nu există interceptoare pentru sistemele Patriot.” Miza operațională: apărarea antirachetă, „gâtul de sticlă” al apărării aeriene Deși Ucraina a devenit „lider mondial” în producția și utilizarea dronelor, Zelenski afirmă că țara nu a găsit încă o soluție eficientă pentru protecția împotriva rachetelor balistice. În acest context, Kievul a cerut în mod repetat SUA și statelor europene interceptoare pentru apărarea centrelor urbane. Zelenski a susținut că deficitul de interceptoare „încurajează” Rusia să continue atacurile care provoacă victime civile. Trump dă înapoi de la licența de producție: tehnologia, punctul sensibil Publicația notează că Trump a nuanțat vineri, într-o ședință de Cabinet la Camp David, promisiunea făcută anterior privind licența pentru producția interceptoarelor Patriot în Ucraina, invocând dificultatea transferului de tehnologie. „Vorbim despre asta, dar e un lucru greu să dai un asemenea tip de tehnologie. Trebuie să fim foarte atenți. Acum, nu am fost de acord cu asta. Vorbim despre asta.” În iulie, la summitul NATO, Trump îi spusese lui Zelenski să le producă în Ucraina și afirmase că SUA „vor da o licență” pentru fabricarea sistemelor Patriot. Presiune pentru decizii politice și sancțiuni Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a cerut mai urgent rachetele, afirmând că „bătălia pentru cer” va defini traiectoria războiului și că un „scut aerian” mai puternic ar apropia pacea. Separat, Zelenski a susținut că Rusia își extinde industria de apărare și pune accent pe producția de rachete balistice, adăugând că „un număr semnificativ” de companii rusești implicate în producția de componente pentru drone, rachete și bombe aeriene ghidate „încă nu au fost sancționate”. În mesajul său video de sâmbătă, Zelenski a cerut explicit ca partenerii să ia „decizia politică” de a furniza pachetele necesare de interceptoare, avertizând că fiecare noapte fără aceste mijloace de apărare se traduce în noi victime. [...]
Comandantul american din Europa avertizează că Marina SUA nu mai are suficiente nave pentru apărarea Israelului , pe fondul solicitării la maximum a resurselor navale în războiul cu Iranul, potrivit Washington Post . Generalul Alexus Grynkewich , cel mai înalt general american din Europa, a transmis Pentagonului în această săptămână că nu dispune de forțe navale suficiente pentru a continua protejarea Israelului împotriva rachetelor balistice inamice, conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului. Într-o notificare scrisă, Grynkewich ar fi spus că, fără alocarea unui alt distrugător al Marinei SUA, va fi nevoit să prioritizeze apărarea „teritoriului național” al Statelor Unite în detrimentul apărării Israelului. Până la acest moment, Pentagonul nu a oferit o reacție oficială. Presiune operațională: blocada porturilor iraniene și epuizarea resurselor Avertismentul vine într-un moment în care războiul din Iran continuă, iar intensitatea operațiunilor a dus la epuizarea stocurilor americane de arme defensive esențiale, potrivit informațiilor prezentate. În același timp, Marina SUA este descrisă ca fiind sub o presiune deosebită după ce administrația americană a ordonat blocarea porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea de către Teheran a Strâmtorii Ormuz . Ce forțe navale sunt menționate în zonă Distrugătoarele americane din estul Mării Mediterane sunt folosite de ani de zile ca parte a apărării Israelului, fiind echipate cu radare puternice și implicate în interceptarea rachetelor lansate atât din Iran, cât și de militanții houthi din Yemen. Publicația enumeră următoarele desfășurări: Două distrugătoare în Marea Mediterană: USS Paul Ignatius și USS Roosevelt. Trei distrugătoare la Rota: USS Arleigh Burke, USS Bulkeley și USS Oscar Austin. În apropiere de Iran: o flotă de nave suplimentare în Marea Arabiei și două portavioane, USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln. Un alt distrugător, USS Gonzalez, în Marea Roșie, în contextul încercărilor houthi de a impune un blocaj asupra transportului comercial. În luna mai, aceeași publicație relata că evaluările Pentagonului de la începutul războiului arătau că forțele americane au dus „greul” apărării Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene. Context politic: Trump spune că ar amâna noi atacuri În același material este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, care a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că aliații din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la parametrii unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran și că va amâna, deocamdată, să ordone noi atacuri în conflictul care durează de cinci luni. „Pe baza acestei cereri, am fost de acord, pentru beneficiul viitor al lumii și, de asemenea, pentru supraviețuirea unui Iran prosper și de succes, să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a încheia rapid un acord” Trump a mai spus că Israelul ar fi fost de acord să se alăture SUA în angajamentul de a încerca să finalizeze un acord cu Iranul care ar pune capăt războiului. [...]
Blocarea Strâmtorii Hormuz și extinderea atacurilor asupra rutelor maritime mută presiunea pe costurile energiei și ale transportului , într-un moment în care Occidentul operează cu resurse militare limitate pe două teatre majore, potrivit unei analize din Adevărul . În Orientul Mijlociu, confruntarea dintre Iran și Statele Unite depășește „loviturile punctuale” și riscă să se transforme într-un conflict regional, cu efecte directe asupra securității și economiilor statelor din Golf. Atacurile asupra infrastructurii energetice și asupra rutelor maritime au început să afecteze interesele guvernelor din regiune, pe fondul incertitudinii privind un acord durabil cu Iranul și al unei politici americane descrise ca greu de anticipat. Hormuz, punctul critic pentru piețele energetice Strâmtoarea Hormuz rămâne centrul confruntării Washington–Teheran și, înaintea conflictului, prin acest coridor maritim tranzita aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol, notează analiza. În prezent, ruta este „practic blocată”, iar vulnerabilitatea este amplificată de incidente navale raportate în apropiere: o navă comercială avariată după ce a fost lovită de un proiectil și o altă ambarcațiune care a semnalat o explozie în proximitate. Publicația citează organizația britanică UK Maritime Trade Operations (UKMTO), care indică faptul că una dintre cele mai importante rute maritime și energetice ale lumii rămâne expusă, indiferent de evoluția negocierilor diplomatice. „Pauza” anunțată de Trump nu oprește escaladarea din teren Donald Trump a anunțat suspendarea unei operațiuni militare americane pregătite împotriva Iranului, după ce ar fi existat „linii generale” ale unui acord ce ar putea permite redeschiderea Hormuz pentru navigația comercială și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Mesajul a fost publicat pe Truth Social și a funcționat ca o frână temporară într-o criză care părea să se îndrepte spre o nouă rundă de bombardamente. Totuși, în aceeași zi, Iranul a lansat un atac cu drone asupra Kuweitului, aliat-cheie al SUA în Golf; autoritățile kuweitiene au spus că aparatele au fost interceptate. În paralel, ambasadele americane din Orientul Mijlociu le-au recomandat cetățenilor SUA să ia în calcul părăsirea regiunii, iar mai multe companii aeriene și-au prelungit suspendarea curselor către statele din Golf, pe fondul avertismentelor privind posibile închideri de spații aeriene. Conflictul se lărgește: Egipt, Marea Roșie, Irak Analiza descrie o extindere a confruntării dincolo de actorii principali, prin episoade și decizii care lovesc direct logistica energetică și comercială: în Egipt, două nave de transport de gaz natural lichefiat au luat foc în portul Damietta după ce una ar fi fost lovită de o dronă; nu există, până în prezent, un actor care să-și fi asumat atacul; rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor petroliere saudite prin Marea Roșie; Arabia Saudită a acuzat miliții irakiene susținute de Teheran că au atacat instalații petroliere saudite și a răspuns cu lovituri aeriene asupra unor obiective din Irak, în coordonare cu Statele Unite. O alianță maritimă „pe hârtie”, cu mize comerciale Pe fondul atacurilor din Marea Roșie, Arabia Saudită încearcă să construiască o structură regională de securitate – Multinational Maritime Defense Alliance – pentru protejarea rutelor comerciale. Paisprezece state (inclusiv Turcia, Pakistan, Kuweit, Bahrain, Qatar, Iordania și Egipt) au semnat o declarație comună de sprijin, însă documentul are, deocamdată, valoare politică, fără obligații militare concrete. Textul punctează că prudența semnatarilor reflectă reticența de a împărți costurile și riscurile unei alianțe permanente, în timp ce absența Omanului și a Emiratelor Arabe Unite sugerează lipsa unei poziții comune chiar în interiorul Golfului privind gestionarea confruntării cu Iranul și cu Houthi. Contextul european: presiune pe resursele occidentale și vulnerabilități în Ucraina În paralel, războiul din Ucraina intră într-o fază în care lipsa interceptoarelor antiaeriene devine critică. La 1 august 2026, Rusia a lansat un atac major asupra Kievului, cu rachete balistice și drone, soldat cu cel puțin nouă morți și peste treizeci de răniți, potrivit autorităților ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a rămas fără interceptori pentru apărarea antiaeriană: „A fost interceptată o singură rachetă balistică, pur și simplu pentru că nu mai există interceptori.” În acest context, Zelenski i-a propus lui Donald Trump un schimb de capabilități: continuarea sprijinului american pentru apărarea antiaeriană, în schimbul accesului la experiența și tehnologiile dezvoltate de Ucraina în războiul cu drone. De ce contează pentru economie Mesajul central al analizei este că cele două crize – Orientul Mijlociu și Ucraina – se leagă prin aceeași constrângere: resurse militare limitate și presiune asupra aliaților occidentali, în timp ce rutele energetice și comerciale rămân vulnerabile. În practică, blocaje precum Hormuz și perturbările din Marea Roșie cresc riscul de costuri mai mari pentru transport și energie, chiar și în scenariul unor „pauze” diplomatice temporare. Pentru context suplimentar, Adevărul trimite la analizele anterioare despre „ecuația” celor două războaie și despre schimbarea de abordare a Riadului: Adevărul , respectiv Adevărul . [...]
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
