Știri
Știri din categoria Diverse
Traversarea fără incidente a Strâmtorii Ormuz de către un superiaht sancționat arată limitele blocadei maritime și riscurile pentru fluxurile de energie, într-un context în care ruta gestionează, de regulă, o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, potrivit Stirile Pro TV.
Megaiahtul „North”, lung de 142 de metri, a fost una dintre puținele nave care au trecut prin ruta maritimă iraniană „blocată”, îndreptându-se spre Muscat (Oman). Ambarcațiunea, evaluată la peste 570 de milioane de euro (aprox. 2,85 miliarde lei), este deținută de Alexey Mordashov, principal acționar și președinte al companiei ruse Severstal, descris ca aliat al președintelui rus Vladimir Putin.
Potrivit datelor citate în material, iahtul a plecat vineri dintr-un port din Dubai și a ajuns la destinație duminică dimineața devreme, iar traseul ar fi urmat ruta stabilită de Iran, în apropierea coastelor sale. Informațiile despre deplasare sunt atribuite datelor MarineTraffic, preluate de The Telegraph.
Articolul notează că nu este clar cum a obținut nava permisiunea de a folosi ruta respectivă sau dacă a acceptat să plătească Iranului o așa-numită „taxă de trecere prin Teheran”. În același timp, sursa citată consideră că nava ar fi trecut prin „blocada americană” pentru a ajunge la destinație, în condițiile în care SUA au confiscat sau interceptat nave sancționate legate de Teheran ori care încercau să intre sau să iasă din porturi iraniene.
În aceeași zi, alte două nave sancționate ar fi traversat strâmtoarea, conform materialului:
Ambele ar fi luat ruta la sud de Insula Larak și ar fi fost considerate ținte ale asediului maritim al SUA din cauza legăturilor lor cu Iranul.
Din februarie, Iranul a blocat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, care gestionează în mod obișnuit circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, potrivit articolului.
Recomandate
Volodimir Zelenski spune că alegerile nu pot fi organizate cât timp războiul continuă , invocând blocaje legale și logistice, dar mai ales riscuri de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor interne despre oportunitatea unui scrutin în Ucraina în timpul ostilităților. Într-un interviu pentru CBS, Zelenski afirmă că ar fi „gata să organizeze alegeri chiar mâine”, însă consideră imposibilă desfășurarea lor în condiții de război, din cauza constrângerilor din Constituție și legislația electorală, dar și a situației de securitate. El leagă direct fezabilitatea alegerilor de funcționarea normală a societății, inclusiv de posibilitatea copiilor de a merge la școală. Problemele invocate: diaspora, teritoriile ocupate și controlul votului Președintele ucrainean indică dificultăți majore legate de votul în străinătate și în teritoriile ocupate temporar. Zelenski spune că aproximativ 9 milioane de ucraineni se află în afara țării și amintește că, în mod obișnuit, circa 500.000 de cetățeni votează în străinătate. În ceea ce privește zonele ocupate, el ridică problema controlului procesului electoral în prezența trupelor ruse, punând sub semnul întrebării cine ar putea garanta corectitudinea votului. Legătura cu încetarea focului și disputa politică internă Zelenski reamintește că Ucraina a propus în repetate rânduri un regim de încetare a focului care ar putea fi folosit pentru pregătirea alegerilor și ca pas spre dezescaladare, însă susține că Rusia respinge aceste propuneri. În același context, el critică ideea promovării alegerilor de către unele voci din eșaloanele înalte, menționând că a considerat o astfel de poziție o greșeală și sugerând că miza ar fi politică, nu una legată de prioritățile populației în război. „Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, politica nu este nici măcar numărul doi.” Potrivit Digi24, informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda , care citează interviul acordat CBS. [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD și își menține propunerea de premier , ceea ce prelungește incertitudinea negocierilor pentru formarea unui guvern și blochează, deocamdată, o formulă „fără linii roșii” sugerată din zona social-democrată, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă comună la Strasbourg, mai mulți europarlamentari PNL au respins ideea lansată de europarlamentarul PSD Victor Negrescu , care a spus că o guvernare alături de PNL și USR ar fi „în continuare posibilă” dacă aceste partide ar renunța la unele „linii roșii”. Liberalii spun că nu văd o colaborare cu PSD și că vor merge mai departe la Cotroceni cu propunerea Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Poziția PNL: „Nu vom vota niciun guvern din care să facă parte PSD” Europarlamentarul Daniel Buda a afirmat că PNL are o decizie în forurile de conducere: nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier, fără „nicio altă decizie” în acest moment. Tot el a respins scenariul unui premier independent susținut de PNL, dar cu miniștri PSD sau „cu conexiuni la PSD”. Mesajul politic: PSD, descris drept „agresor”, iar PNL–USR–UDMR drept „victimă” Gheorghe Falcă a argumentat că, în logica sa, „agresorul” ar trebui să își schimbe poziția, nu „victima”, referindu-se la partidele aflate la guvernare (PNL, USR și UDMR). În aceeași intervenție, Falcă a susținut că PSD ar fi contribuit la demiterea unui „guvern legitim” printr-o alianță cu AUR și că, de patru luni, nu s-ar fi reușit formarea unui nou guvern, deși „majoritatea” care a dat jos guvernul ar trebui să își asume această responsabilitate. Replica cea mai dură: comparația cu războiul din Ucraina Siegfried Mureșan a respins „politicos” invitația unor colegi PSD de a reveni într-o alianță, folosind o comparație cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei: „Refuzăm politicos această invitaţie, este ca şi cum, după ce a invadat ilegal şi ilegitim Ucraina, Vladimir Putin l-ar invita pe preşedintele Zelenski să i se alăture pentru a fi agresat în continuare.” Mureșan a concluzionat că PNL „lucrează la propriul viitor”, iar participarea într-o coaliție de guvernare alături de PSD „nu este parte a planurilor” nici acum, nici pe viitor. La rândul său, Victor Negrescu a reiterat că o guvernare PSD–PNL–USR ar fi posibilă dacă se renunță la „liniile roșii”, însă, întrebat dacă PSD ar renunța la propriile condiții și ar susține un premier propus de liberali, „a evitat un răspuns tranșant”, mai notează publicația. [...]
PNL își consolidează grupul parlamentar prin noi transferuri din zona SOS România , după ce deputata Andreea-Petronela Cîmpianu a notificat oficial Camera Deputaților că trece la liberali, potrivit Digi24 . Cîmpianu, aleasă în Circumscripția electorală nr. 43 (pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării), a transmis o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în care precizează că, începând cu 14 septembrie, își va continua activitatea ca deputat al grupului parlamentar PNL. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Deputata anunțase la finalul lunii iunie demisia din partidul S.O.S România, iar trecerea la PNL vine pe fondul mai multor mutări similare menționate de aceeași sursă. Context: transferuri repetate către PNL Înaintea acestei mutări, au mai trecut la PNL, conform Digi24: senatorii Dorin Petrea și Ștefan Borțun , care au activat la grupurile SOS și PACE; Adrian Peiu , fost senator ales pe listele SOS România. La nivel intern, Ilie Bolojan a decis numiri în organizațiile locale: Dorin Petrea a fost pus la șefia Organizației Municipale PNL Brăila, iar Adrian Peiu a fost desemnat lider interimar al filialei PNL Ialomița. [...]
Australia ar putea explora o apropiere de UE , dar, în practică, miza imediată rămâne punerea în aplicare a acordului comercial UE–Australia, semnat recent și încă neratificat, potrivit Digi24 . Discuția apare pe fondul repoziționărilor comerciale generate de politica tarifară a SUA și al precedentului creat de invitația lansată Canadei pentru un statut de „membru asociat” al Uniunii Europene. Ideea este ridicată de The Sydney Morning Herald , care leagă întrebarea „Ar putea Australia să adere la UE?” de evoluțiile din jurul Canadei: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , i-a propus Canadei să devină primul stat „membru asociat” al UE, iar premierul canadian Mark Carney a asistat la discursul despre „starea Uniunii” și urma să se adreseze Parlamentului European, la Strasbourg. În analiza citată, ziarul australian pornește de la argumentele economistului Warwick McKibbin, consultat în contextul tarifelor promovate de Donald Trump. McKibbin admite existența unor „pagube”, dar susține că impactul nu ar fi „catastrofal”, deoarece ponderea SUA în comerțul mondial ar fi de 15%, iar restul ar urma să se reorganizeze „în jurul” Statelor Unite. Publicația notează că, în acest cadru, Canada – descrisă drept „victima unei ostilități comerciale brutale” – s-a apropiat de Uniunea Europeană, iar Mark Carney ar construi „un viitor postamerican” pentru țara sa. Ce spune guvernul australian și unde se oprește, deocamdată, discuția Ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, afirmă că Australia „împărtășește aceeași viziune” și că urmărește „cu mare interes” inițiativele lui Carney. El se declară deschis „tuturor posibilităților” privind eventuale acorduri cu UE și plasează discuția într-o logică de politică economică: o competiție între „protecționiști” și „liber-schimbiști”, în care prosperitatea Australiei din ultimele decenii ar fi fost susținută de deschiderea către comerț. De ce contează: acordul de liber-schimb UE–Australia, testul operațional Dincolo de speculația despre un statut similar cu cel propus Canadei, elementul concret este acordul de liber-schimb UE–Australia, semnat la sfârșitul lunii martie, după opt ani de negocieri, în ideea reducerii dependenței Australiei față de SUA și China. Potrivit aceleiași surse, acordul este atât de recent încât nu a fost ratificat, iar înainte de a discuta noi formule de cooperare cu UE, Australia ar trebui să îl pună în aplicare. Concluzia The Sydney Morning Herald, redată de Digi24, este că Australia rămâne, în acest moment, departe de un statut de „membru asociat” al Uniunii Europene, similar celui oferit Canadei. [...]
Porturile militare de la Marea Neagră și Dunăre intră în linie pentru sisteme antidronă capabile să detecteze și să neutralizeze inclusiv drone marine , aflate acum în teste la Constanța și programate să devină operaționale până la finalul anului, potrivit Digi24 . Sistemele sunt în probe în această perioadă și, odată operaționale, vor fi folosite pentru apărarea portului militar Constanța și a Portului Constanța , dar și pentru protecția porturilor militare din Mangalia, Tulcea și Brăila. Ce se schimbă operațional în porturi Conform informațiilor din material, echipamentele vor acoperi trei zone: spațiul aerian, suprafața apei și zona submersă. Capacitățile menționate includ identificarea, clasificarea și neutralizarea dronelor, atât aeriene, cât și marine. Achiziția ar fi durat „câteva luni”, iar instalarea în porturile vizate urmează să aibă loc în perioada următoare. De ce contează: protecția infrastructurii militare pe flancul estic Publicația notează că, după intrarea în operare, aceste sisteme ar urma să apere zona portuară de pe flancul estic al NATO și, implicit, sud-estul României. În practică, miza este creșterea capacității de reacție și protecție pentru infrastructura portuară militară, într-un context în care amenințările cu drone au devenit recurente în regiune. [...]
Blocarea exporturilor de ovine riscă să genereze pierderi și despăgubiri pe contracte neonorate , iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că reluarea livrărilor către țări terțe ar putea fi decisă politic „de mâine”, în timp ce exporturile către UE rămân legate de decizia Comisiei Europene , potrivit Digi24 . În acest context, Barbu a afirmat că Uniunea Europeană „nu are atribuții” privind comerțul României cu state terțe și a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să își asume reluarea exportului de animale vii către aceste piețe. El a susținut că documentul Comisiei Europene din 17 iunie, invocat pentru interdicție, nu ar prevedea sancțiuni pentru continuarea exporturilor către țări terțe. Miza economică: contracte, despăgubiri și investiții în procesare Deputatul PSD spune că România are „numeroase protocoale tehnice” pentru exportul de animale vii cu țări terțe și că există contracte între fermieri, iar blocajul ar putea duce la costuri suplimentare: posibile despăgubiri pentru contracte neonorate, întrebând „cine va plăti” aceste sume; pierderi „foarte mari” pentru fermierii din sectorul ovin, fără ca în material să fie indicată o valoare exactă; efecte în lanț asupra capacităților de procesare care ar urma să fie finalizate peste doi ani, Barbu afirmând că în acestea „s-au investit două miliarde de euro”. Tot el a legat blocajul de export de evoluția anilor anteriori, susținând că în perioada 2023–2025 exportul de animale vii „a crescut foarte mult”, menționând „aproape 500 de milioane de euro”. Dispută de reglementare: cine poate negocia și ce urmează Barbu a reproșat premierului interimar că nu ar fi fost preocupat de continuarea exporturilor și a susținut că singurul care poate negocia la nivelul Comisiei Europene este premierul. În același timp, el a calificat drept „ilegală”, din perspectiva sa și a „analizei juridice” pe care spune că a făcut-o, decizia care a dus la interzicerea exporturilor de animale vii din România către UE și, în interpretarea sa, și către țări terțe. În paralel, fostul ministru a vorbit despre necesitatea învestirii unui guvern cu puteri depline, argumentând că noul executiv ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare de stat și fonduri pentru fermieri. Declarația despre consumul de carne și argumentul invocat Întrebat dacă ar consuma carne de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată, Florin Barbu a răspuns afirmativ, motivând că animalele sunt testate înainte de sacrificare în abator. „Da. Nu afectează sănătatea.” „Pentru că e testată înainte să fie sacrificată în abator.” [...]
