Viktor Orbán susține că Europa se îndreaptă spre o „economie de război”, iar Ungaria ar trebui să rămână „pe drumul păcii”, potrivit Mediafax, care citează Budapest Times. Declarațiile au fost făcute la evenimentul Macronomx Economic Year Opening.

Premierul Ungariei a spus că o parte dintre scenariile economice discutate în spațiul public pornesc de la ipoteza unui mediu stabil, însă, în opinia sa, discuțiile dintre liderii europeni indică o direcție diferită, axată pe pregătiri pentru război și creșterea cheltuielilor militare.

„Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán.

Mesajul lui Orbán despre schimbarea priorităților în UE

Orbán a afirmat, pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, că liderii din Europa de Vest ar fi tot mai concentrați pe transformarea economiei europene într-o „economie de război” în următorii patru ani, în detrimentul strategiilor de dezvoltare.

În acest context, el a prezentat poziția Budapestei ca fiind una de rezistență față de această schimbare, cu obiectivul de a-și proteja propriul model economic și de a evita implicarea în finanțarea efortului de război.

Argumentele economice invocate: creștere, industrie și energie

Premierul ungar a legat încetinirea economiei europene de efectele războiului din Ucraina. El a susținut că, în ultimii patru ani, economia UE ar fi crescut cu aproximativ 1% pe an, în timp ce Statele Unite ar fi avut o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%.

Totodată, Orbán a afirmat că Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie și că ponderea sa în economia globală ar fi scăzut. În același registru, el a pus accent pe costurile energiei, susținând că renunțarea la energia din Rusia a majorat semnificativ cheltuielile economiilor europene.

Sprijinul pentru Ucraina și strategia declarată a Ungariei

Orbán a criticat amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina, afirmând că statele europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev și că alte pachete sunt în discuție. În paralel, el a susținut că Europa „se împrumută” pentru a finanța aceste transferuri.

În opoziție, premierul a spus că Ungaria ar fi direcționat resurse către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii și companii și dezvoltarea sectorului energetic. În acest cadru, el a menționat extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, prezentat ca instrument de alocare de fonduri către economia ungară.

Trei teme pe agenda Budapestei: războiul, energia și extinderea UE

Orbán a indicat trei probleme pe care le consideră decisive pentru viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

În privința energiei, el a spus că Ungaria vrea să păstreze surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci restrângerea opțiunilor. În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la UE, Orbán a avertizat că aceasta ar putea schimba substanțial finanțele Uniunii, cu efecte asupra agriculturii și fondurilor de coeziune, prin redirecționarea unei părți mai mari din buget către Ucraina.