Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orbán susține că Europa se îndreaptă spre o „economie de război”, iar Ungaria ar trebui să rămână „pe drumul păcii”, potrivit Mediafax, care citează Budapest Times. Declarațiile au fost făcute la evenimentul Macronomx Economic Year Opening.
Premierul Ungariei a spus că o parte dintre scenariile economice discutate în spațiul public pornesc de la ipoteza unui mediu stabil, însă, în opinia sa, discuțiile dintre liderii europeni indică o direcție diferită, axată pe pregătiri pentru război și creșterea cheltuielilor militare.
„Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán.
Orbán a afirmat, pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, că liderii din Europa de Vest ar fi tot mai concentrați pe transformarea economiei europene într-o „economie de război” în următorii patru ani, în detrimentul strategiilor de dezvoltare.
În acest context, el a prezentat poziția Budapestei ca fiind una de rezistență față de această schimbare, cu obiectivul de a-și proteja propriul model economic și de a evita implicarea în finanțarea efortului de război.
Premierul ungar a legat încetinirea economiei europene de efectele războiului din Ucraina. El a susținut că, în ultimii patru ani, economia UE ar fi crescut cu aproximativ 1% pe an, în timp ce Statele Unite ar fi avut o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%.
Totodată, Orbán a afirmat că Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie și că ponderea sa în economia globală ar fi scăzut. În același registru, el a pus accent pe costurile energiei, susținând că renunțarea la energia din Rusia a majorat semnificativ cheltuielile economiilor europene.
Orbán a criticat amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina, afirmând că statele europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev și că alte pachete sunt în discuție. În paralel, el a susținut că Europa „se împrumută” pentru a finanța aceste transferuri.
În opoziție, premierul a spus că Ungaria ar fi direcționat resurse către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii și companii și dezvoltarea sectorului energetic. În acest cadru, el a menționat extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, prezentat ca instrument de alocare de fonduri către economia ungară.
Orbán a indicat trei probleme pe care le consideră decisive pentru viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
În privința energiei, el a spus că Ungaria vrea să păstreze surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci restrângerea opțiunilor. În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la UE, Orbán a avertizat că aceasta ar putea schimba substanțial finanțele Uniunii, cu efecte asupra agriculturii și fondurilor de coeziune, prin redirecționarea unei părți mai mari din buget către Ucraina.
Recomandate
Autoritatea de Integritate din Ungaria indică un posibil prejudiciu de 3,5 miliarde de euro din fonduri UE , iar cazul poate declanșa anchete care să lovească direct în rețelele de contracte publice construite în jurul fostului premier Viktor Orbán, potrivit Antena 3 . Suspiciunile vizează contracte guvernamentale din zona comunicațiilor, cu o valoare totală de 10 miliarde de euro în ultimii patru ani, din care aproximativ 3,5 miliarde de euro ar putea proveni din supraevaluarea artificială a prețurilor, conform Autorității de Integritate din Ungaria (HIA) . Șeful instituției, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru The Independent că oficiali de rang înalt din cercul apropiat al lui Orbán ar trebui investigați. Miza economică: contracte publice și prețuri „umflate” HIA spune că a comparat valorile contractelor cu prețurile de piață și a ajuns la concluzia că aproximativ o treime din sumele rulate prin aceste canale reprezintă, în opinia instituției, o supraevaluare cu „risc ridicat de corupție”. „În final, am constatat că, dacă comparăm aceste contracte cu prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au circulat prin aceste canale reprezintă, în opinia noastră, o supraevaluare și, ca atare, prezintă un risc ridicat de corupție.” Potrivit lui Biró, contractele ar fi fost atribuite de organisme centralizate de achiziții pe care autoritatea le descrie ca fiind controlate direct de ministere, însă legătura de responsabilitate „rămâne” de investigat. „Din ceea ce înțelegem până acum, fără a formula acuzații, aceste entități sunt deținute sau controlate de ministere, iar ministerele sunt conduse de miniștri. Legătura de cauzalitate și responsabilitatea concretă rămân aspecte care trebuie investigate.” Cine apare în dosar: companii de comunicații și grupul Lounge Autoritatea acordă atenție specială unui grup de companii care ar fi câștigat majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicațiilor în perioada regimului Orbán. Biró a indicat grupul Lounge, asociat cu Gyula Balasy. În paralel, Balasy a anunțat că va transfera statului firmele care au furnizat servicii de comunicare pentru guvernul Orbán, împreună cu o parte din investițiile sale. În articol este citat și un raport al Corruption Research Centre Budapest (CRCB), potrivit căruia numărul contractelor câștigate de companiile lui Balasy ar fi crescut de la zero la aproximativ 150 pe an între 2012 și 2025. Balasy susține că nu face acest pas pentru că ar avea „ceva de ascuns” și afirmă că firmele sale au câștigat contractele prin proceduri „complet transparente”. Context politic și de reglementare: HIA, creată sub presiunea UE HIA este descrisă ca un organism independent creat în 2022, la presiunea Uniunii Europene, pentru a monitoriza cheltuirea fondurilor europene. În material se arată că instituția a avut un rol în eforturile de combatere a corupției din ultimii ani ai conducerii lui Orbán. Cazul apare într-un moment în care noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea „activelor statului furate”. Magyar a comentat pe Facebook interviul lui Balasy, afirmând că „acest sistem s-ar putea prăbuși mult mai repede decât și-ar imagina cineva”, cu referire la apropiații lui Orbán. De ce contează: risc de anchete și presiune pe relația cu UE Din perspectiva economică, acuzațiile vizează modul în care au fost cheltuite fonduri europene și felul în care funcționează achizițiile publice într-un sector cu bugete mari, precum comunicațiile guvernamentale. Dacă suspiciunile se confirmă, consecința directă ar fi deschiderea unor investigații asupra unor oficiali de rang înalt și asupra mecanismelor de atribuire a contractelor. În plan mai larg, articolul amintește că, potrivit indicelui de percepție a corupției al Transparency International, Ungaria este pe ultimul loc în UE și pe locul 84 la nivel mondial, iar Peter Magyar a mers la Bruxelles pentru a încerca deblocarea fondurilor europene suspendate pe fondul preocupărilor legate de statul de drept și corupție. În același timp, este menționat avertismentul analistului Péter Kreko că destructurarea rețelelor de corupție ar putea paraliza temporar segmente ale administrației, chiar dacă obiectivul ar fi realizabil cu sprijin instituțional, inclusiv din partea HIA. [...]
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda eșecului electoral din aprilie , după ce a fost reales sâmbătă la conducerea partidului, într-un congres organizat la Budapesta, relatează Agerpres . Mișcarea indică faptul că formațiunea mizează pe continuitate la vârf, chiar dacă a pierdut alegerile legislative în fața partidului conservator Tisza. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a spus delegaților că „niciodată” nu se va da bătut și a admis că Fidesz „pentru moment nu este o formațiune politică de succes”, susținând însă că partidul trebuie să se refacă și să se reînnoiască în lunile următoare. Vot aproape unanim, în pofida criticilor interne Deși la congres s-au auzit și voci critice, Orbán a fost singurul candidat la șefia partidului. Potrivit televiziunii HirTv, el a primit sprijinul a 729 dintre cei 737 de delegați. Context: primul congres după pierderea alegerilor Congresul a fost primul organizat de Fidesz după înfrângerea „clară” suferită la alegerile legislative din aprilie, când partidul a fost devansat de Tisza. În acest context, realegerea lui Orbán sugerează că Fidesz preferă să gestioneze reconstrucția internă fără o schimbare de lider, cel puțin pe termen scurt. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]
Elveția votează duminică o limită constituțională a populației la 10 milioane, o măsură care ar putea forța restricții la azil și permise de ședere și ar pune sub semnul întrebării acordul cu UE privind libera circulație a persoanelor , potrivit Al Jazeera . Inițiativa este susținută de principalul partid de dreapta, Partidul Popular Elvețian (SVP) , și este prezentată ca răspuns la presiunea pe servicii publice și locuințe. Propunerea ar introduce în Constituție obligația ca populația să nu depășească 10 milioane până în 2050. Proiecțiile oficiale indică atingerea acestui prag la începutul anilor 2040, iar rezultatele votului sunt așteptate să înceapă să fie anunțate în jurul prânzului (10:00 GMT), pe fondul unor sondaje recente care sugerau o cursă strânsă. Ce ar declanșa inițiativa, dacă trece Textul prevede un prag intermediar: dacă populația ajunge la 9,5 milioane înainte de 2050, guvernul ar fi obligat să ia măsuri care, conform articolului, includ: restricționarea azilului; limitarea reîntregirii familiei; restricționarea permiselor de ședere; posibilitatea de a renunța la acordul Elveției cu Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor. Miza de reglementare este majoră, deoarece o astfel de schimbare ar lega direct politica de migrație de un plafon demografic și ar putea afecta relația cu Bruxelles-ul, într-un context în care UE este principalul partener comercial al Elveției. Argumentele SVP și opoziția guvernului SVP susține că „inițiativa pentru sustenabilitate” este necesară deoarece creșterea demografică ar fi pus presiune pe infrastructură, locuințe, programe sociale, resurse naturale și „modul de viață” din Elveția. Guvernul federal și parlamentul se opun inițiativei. Criticii plafonului spun că migrația din ultimele decenii a adus forță de muncă și competențe în sectoare precum sănătatea, finanțele, industria farmaceutică și tehnologia și avertizează că aprobarea ar putea slăbi legături considerate esențiale cu UE. „Nu vreau ca libera circulație să se încheie. Încă un milion de oameni pot imigra în Elveția, dar guvernul trebuie să acționeze.” Declarația îi aparține lui Heinz Taennler, politician SVP și director de finanțe al cantonului Zug, citat de Al Jazeera, și sugerează că inclusiv în interiorul partidului există o nuanțare: inițiativa ar funcționa și ca presiune politică pentru măsuri mai ferme, nu neapărat ca o oprire imediată a liberei circulații. Context: demografie, economie și relația cu UE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a raportat că Elveția avea o populație născută în străinătate de 32% în 2024, nivel depășit în grup doar de Luxemburg și Australia. În Elveția, majoritatea străinilor sunt europeni, notează publicația, spre deosebire de alte țări unde dezbaterea se concentrează mai mult pe migrația din Sudul Global. După relaxarea restricțiilor dintre Elveția și UE în 2002, populația Elveției a crescut cu 23%, ajungând la 9,1 milioane la finalul anului trecut, iar producția economică a urcat cu 24% în același interval, potrivit datelor guvernamentale citate în articol. Elveția a mai votat în repetate rânduri pe tema imigrației; singurul referendum care a trecut a fost cel „împotriva imigrației în masă” din 2014, aprobat la limită. Experți elvețieni citați de Al Jazeera spun că, deși multe țări au limite la imigrație, niciuna nu a votat vreodată o limită a populației. [...]
Geneva intră în regim de securitate extinsă, cu efect direct asupra comerțului din centru , unde zeci de magazine și afaceri și-au acoperit vitrinele cu panouri de lemn înaintea protestelor anti-G7, relatează Mediafax , citând Associated Press. Duminică sunt planificate proteste anti-G7, pe fondul temerilor că summitul ar putea declanșa tulburări violente. Reuniunea liderilor G7 începe luni și are loc în perioada 15–17 iunie la Evian-les-Bains (Franța), pe malul lacului Geneva, cu teme anunțate precum Orientul Mijlociu, Ucraina și dezechilibrele economice globale. Proteste anunțate și incidente deja raportate Mai multe grupuri de activiști – inclusiv ecologiști, feminiști și „dușmani ai capitalismului” – au convocat o demonstrație de amploare duminică seara, potrivit AP. În zonă au fost deja semnalate acțiuni și intervenții ale autorităților: o flotilă de aproximativ 20 de ambarcațiuni a apărut sâmbătă pe lacul Geneva, în largul coastei orașului Evian, cu pancarte anti-G7 și pro-palestiniene; aproximativ 20 de protestatari au fost reținuți vineri seara, potrivit presei elvețiene; anterior, între 100 și 150 de persoane au participat la Geneva la o plimbare cu bicicleta în semn de protest, încetinind traficul și scandând sloganuri anti-G7 și pro-palestiniene, conform postului public RTS, citat de sursă. Proprietarii de afaceri și liderii locali invocă riscul repetării violențelor din trecut, amintind distrugerile de vitrine din marja summitului G8 din 2003 . Dispozitiv de securitate: armată, poliție și controale la frontieră Guvernul elvețian a anunțat desfășurarea a aproximativ 4.000 de militari pentru sprijinirea poliției pe durata summitului. Operațiunile includ restricții de spațiu aerian și rutiere, precum și patrule pe lacul Geneva. Din cele 35 de puncte de trecere a frontierei rutiere, șapte vor rămâne deschise. Geneva închide și un parc important unde activiștii intenționau să se adune. De partea franceză, autoritățile vor desfășura peste 13.000 de ofițeri de poliție și jandarmerie în zona summitului, iar peste 800 de ofițeri francezi de control la frontieră vor fi activi, față de aproximativ 60 în mod normal, potrivit aceleiași surse. Activiștii urmăresc să își exprime nemulțumirea față de conducerea lui Donald Trump pe teme precum tarifele vamale, războiul din Iran și clima, menționând și intenția de a evidenția legături anterioare ale acestuia cu Jeffrey Epstein, conform informațiilor citate de AP. [...]
Ucraina își extinde loviturile la sute de kilometri în Rusia , vizând infrastructură energetică și industrială, într-o strategie pe care Volodimir Zelenski o descrie drept „sancțiuni la distanță”, potrivit Mediafax . Mesajul indică o presiune operațională mai mare asupra unor active cu relevanță pentru aprovizionare și producția militară, cu potențiale efecte în lanț asupra logisticii și transportului aerian. Ținte invocate: petrol și industrie chimică Într-un mesaj public, Zelenski a spus că, la peste 700 de kilometri de granița Ucrainei, în regiunea rusă Iaroslavl, forțele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit o instalație petrolieră pe care a descris-o ca importantă pentru rezervele statului rus. Tot el a afirmat că au fost atinse ținte și în regiunea Tula, unde ar fi fost vizată uzina Azot , pe care a prezentat-o drept o facilitate cu rol esențial în producția de explozibili. Efecte raportate: restricții de zbor și alerte aeriene Zelenski a susținut că acțiunile au avut efecte și asupra aviației civile din Rusia, afirmând că „au fost impuse restricții de zbor în șase aeroporturi”. În același mesaj, el a spus că „28 de regiuni au fost sub alerte de atac aerian” începând din seara precedentă. „Sancțiuni la distanță” și logistica militară din teritoriile ocupate Președintele ucrainean a adăugat că au existat atacuri și asupra infrastructurii logistice militare ruse din teritoriile ucrainene ocupate, încadrând operațiunile într-un plan de lovituri de „rază medie”, ca răspuns la refuzul Rusiei de a opri războiul. „Ucraina își desfășoară planul de sancțiuni la distanță împotriva Rusiei și îndeplinește sarcinile privind loviturile de rază medie ca răspuns la refuzul Rusiei de a pune capăt acestui război.” Zelenski a încheiat cu un avertisment privind evoluția conflictului și un apel la pace, afirmând că „este firesc ca războiul să se întoarcă acolo de unde a pornit” și că „Ucraina are nevoie de pace”. [...]
