Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orbán susține că Europa se îndreaptă spre o „economie de război”, iar Ungaria ar trebui să rămână „pe drumul păcii”, potrivit Mediafax, care citează Budapest Times. Declarațiile au fost făcute la evenimentul Macronomx Economic Year Opening.
Premierul Ungariei a spus că o parte dintre scenariile economice discutate în spațiul public pornesc de la ipoteza unui mediu stabil, însă, în opinia sa, discuțiile dintre liderii europeni indică o direcție diferită, axată pe pregătiri pentru război și creșterea cheltuielilor militare.
„Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán.
Orbán a afirmat, pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, că liderii din Europa de Vest ar fi tot mai concentrați pe transformarea economiei europene într-o „economie de război” în următorii patru ani, în detrimentul strategiilor de dezvoltare.
În acest context, el a prezentat poziția Budapestei ca fiind una de rezistență față de această schimbare, cu obiectivul de a-și proteja propriul model economic și de a evita implicarea în finanțarea efortului de război.
Premierul ungar a legat încetinirea economiei europene de efectele războiului din Ucraina. El a susținut că, în ultimii patru ani, economia UE ar fi crescut cu aproximativ 1% pe an, în timp ce Statele Unite ar fi avut o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%.
Totodată, Orbán a afirmat că Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie și că ponderea sa în economia globală ar fi scăzut. În același registru, el a pus accent pe costurile energiei, susținând că renunțarea la energia din Rusia a majorat semnificativ cheltuielile economiilor europene.
Orbán a criticat amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina, afirmând că statele europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev și că alte pachete sunt în discuție. În paralel, el a susținut că Europa „se împrumută” pentru a finanța aceste transferuri.
În opoziție, premierul a spus că Ungaria ar fi direcționat resurse către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii și companii și dezvoltarea sectorului energetic. În acest cadru, el a menționat extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, prezentat ca instrument de alocare de fonduri către economia ungară.
Orbán a indicat trei probleme pe care le consideră decisive pentru viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
În privința energiei, el a spus că Ungaria vrea să păstreze surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci restrângerea opțiunilor. În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la UE, Orbán a avertizat că aceasta ar putea schimba substanțial finanțele Uniunii, cu efecte asupra agriculturii și fondurilor de coeziune, prin redirecționarea unei părți mai mari din buget către Ucraina.
Recomandate
Noul premier desemnat al Ungariei, Péter Magyar, spune că va opri ieșirea țării din Curtea Penală Internațională , ceea ce ar readuce Budapesta sub obligația de a coopera cu mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Meduza . Magyar, liderul partidului de opoziție „Tisa”, a declarat că viitorul său guvern este „ferm hotărât” să oprească procesul inițiat de Viktor Orbán și să se asigure că Ungaria rămâne membră a Curții Penale Internaționale (CPI). Întrebat ce ar însemna asta pentru Netanyahu — pe care Magyar îl invitase anterior în Ungaria — el a spus că, dacă o țară este membră a CPI și pe teritoriul ei intră o persoană căutată, aceasta „trebuie reținută”. Magyar a mai afirmat că i-a transmis „clar” premierului israelian intenția Ungariei de a rămâne în CPI și că „nu a ascuns nimic”. Context: mandatul CPI și poziția guvernului Orbán În noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al ministrului israelian al apărării de atunci, Yoav Gallant, acuzați de crime de război în Fâșia Gaza. A doua zi, Viktor Orbán l-a invitat pe Netanyahu în Ungaria, promițând că nu va fi arestat și calificând decizia CPI drept „obrăznică, cinică și complet inacceptabilă”. Netanyahu a vizitat Ungaria în aprilie 2025. În aprilie (anul nu este precizat în textul sursei), cancelaria lui Orbán a anunțat că Ungaria începe procesul de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar în iunie Budapesta a depus notificarea oficială de retragere la secretarul general al ONU. Meduza trimite, ca referință, la un material anterior despre anunțul privind retragerea: Meduza . Ce se schimbă după alegeri Pe 12 aprilie au avut loc alegeri parlamentare în Ungaria, câștigate de „Tisa”, care a obținut o majoritate constituțională. În consecință, Magyar urmează să îl înlocuiască pe Orbán, aflat la putere de 16 ani. Invitația către Netanyahu a fost menționată anterior de ambasadoarea Israelului, Maya Kadosh, într-o postare pe Facebook, în care a spus că cei doi au avut o „convorbire caldă” și că premierul israelian a acceptat invitația: Facebook . Magyar le-a spus jurnaliștilor că a invitat „toți liderii de stat” cu care a vorbit după victoria electorală la aniversarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese calendarul concret sau pașii procedurali prin care noul guvern ar putea opri retragerea din CPI, însă declarațiile lui Magyar indică o schimbare de linie cu impact direct asupra obligațiilor legale internaționale ale Ungariei. [...]
Republica Moldova conduce detașat la implementarea reformelor cerute de UE, cu 93%, un avans care poate cântări direct în ritmul negocierilor de aderare și în credibilitatea țării în fața investitorilor și a instituțiilor europene, potrivit Antena 3 , care citează reprezentanți ai Comisiei Europene preluați de Kyiv Independent. Ucraina este pe locul al doilea, cu un nivel de implementare a reformelor de 87%, iar Serbia se află la coada clasamentului, cu 30%, conform aceleiași evaluări atribuite comisarului european pentru extindere, Marta Kos . De ce contează: semnal de „execuție” administrativă în procesul de aderare În logica extinderii UE, procentul de implementare indică nu doar adoptarea de legi, ci și capacitatea administrativă de a le pune în practică. Un scor mai ridicat poate întări poziția Chișinăului în discuțiile cu Bruxelles-ul și poate reduce percepția de risc privind predictibilitatea regulilor, relevantă pentru finanțări și decizii economice. Pentru Ucraina, următorul pas major ar urma să fie intrarea în etapa principală a negocierilor de aderare, care „ar putea avea loc în câteva săptămâni”, potrivit informațiilor prezentate. Contextul Ucrainei: reforme accelerate, dar și critici Marta Kos a lăudat viteza reformelor Ucrainei de aliniere la standardele europene și a cerut garanții mai puternice pentru a preveni regresii viitoare. Evaluarea vine, însă, pe fondul criticilor potrivit cărora autoritățile ucrainene ar întârzia pe zona statului de drept și a reformelor economice necesare integrării. În ultimele luni, parlamentul Ucrainei a adoptat unele proiecte de lege necesare pentru aderarea la UE, dar a avut dificultăți cu altele, mai notează materialul. „Aceste progrese sunt realizate în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viața sa, pentru supraviețuire.” Kos a mai spus că, dincolo de procesul de aderare, Ucraina are de gestionat simultan „transformarea economiei” și „supraviețuirea”, ceea ce nu se regăsește în aceeași formă în cazul altor state candidate. [...]
Vladimir Putin cere mobilizarea economiei și a societății ruse „pentru front”, invocând modelul din al Doilea Război Mondial, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis la forumul „Patria mică – puterea Rusiei”, indică o consolidare a discursului de „economie de război”, cu implicații directe asupra resurselor interne și a presiunii asupra populației, pe fondul prelungirii conflictului din Ucraina. Putin a comparat situația actuală cu „Marele Război Patriotic” (denumirea folosită în Rusia pentru al Doilea Război Mondial), susținând că „întreaga țară” trebuie să lucreze pentru sprijinirea armatei. În intervenția sa, el a menționat nu doar producția de armament, ci și contribuțiile civile (de la trimiterea de colete până la activități de sprijin), prezentate ca elemente ale „unității” necesare pentru succes. Semnal politic: războiul continuă, iar obiectivele rămân neschimbate Președintele rus a mai spus că Rusia va continua crearea unei „zone de securitate” la granița cu Ucraina și că toate „obiectivele operațiunii militare speciale” vor fi atinse, fără a detalia public finalul urmărit. În paralel, materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin s-ar pregăti să continue războiul încă „un an sau doi”, în condițiile în care negocierile de pace mediate de administrația lui Donald Trump ar fi ajuns într-un impas. În aceeași relatare, se arată că Putin ar continua să ceară predarea completă a Donbasului, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza concesii teritoriale. Limitări pe front și pregătiri pentru o nouă mobilizare, potrivit surselor citate Tot pe baza surselor citate de Bloomberg, Kremlinul ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă pentru a prelua prin forță teritoriile anexate în 2022, însă aceleași surse ar admite că avansuri semnificative sunt puțin probabile, invocând „zidul de drone” al armatei ucrainene. Digi24 mai notează că, potrivit Institutului American de Studii de Război (ISW) , Kremlinul ar pregăti societatea pentru o nouă „mobilizare parțială”. ISW leagă această posibilitate de intensificarea blocajelor pe internet și de legi adoptate la finalul anului trecut, care ar permite Ministerului Apărării să mobilizeze o rezervă de 2 milioane de persoane, ca parte a creării unor „condiții informaționale” pentru recrutare forțată. [...]
Volodimir Zelenski împinge discuția despre extinderea UE spre un format cu miză de securitate , sugerând că o Uniune Europeană „mai puternică” ar trebui să includă și state din afara blocului – în special Regatul Unit, Turcia și Norvegia – potrivit G4Media . Mesajul repoziționează dezbaterea despre viitorul UE în jurul apărării și al arhitecturii de securitate, nu doar al criteriilor clasice de aderare. Într-un interviu acordat postului ucrainean ICTV, președintele Ucrainei a spus că o uniune „formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Regatul Unit și Turcia” ar fi „mult mai puternică”, numindu-le „patru țări care lipsesc din Uniunea Europeană”. „O uniune care ar putea fi mult mai puternică – cred că aceasta ar fi o uniune formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Regatul Unit și Turcia.” Argumentul central: securitatea ca criteriu de „întărire” a UE Zelenski a afirmat că înțelege sensibilitățile legate de Turcia și faptul că Regatul Unit a părăsit UE, dar a insistat că includerea acestor state ar face din UE „cea mai puternică uniune din lume”, cu „cea mai bună securitate din lume”. În aceeași logică, el a susținut că Turcia și Ucraina, împreună, „depășesc armata Rusiei”, invocând dimensiuni precum controlul Mării Negre și al spațiului aerian. Ce spune Zelenski despre aderarea Ucrainei Președintele ucrainean a reiterat obiectivul Kievului de a intra în Uniunea Europeană și a susținut că Ucraina contribuie deja la consolidarea blocului, în special din perspectiva securității, în contextul războiului cu Rusia. „Vrem să facem parte din Uniunea Europeană.” Context: unde sunt Turcia, Norvegia și Regatul Unit față de UE Articolul trece în revistă poziționările celor trei state: Norvegia nu este membră UE, după două referendumuri (1972 și 1994) în care electoratul a respins aderarea; sunt menționate argumente legate de păstrarea valorilor democratice și scepticism față de liberalismul de piață, potrivit SystemChange Alliance. Turcia a început negocierile de aderare în 2005, însă procesul a stagnat, iar după evenimentele din 2016 negocierile s-au „încheiat efectiv”, potrivit Parlamentului European . Regatul Unit a decis ieșirea din UE prin referendumul din 2016, iar negocierile s-au încheiat în 2020; este menționat și un sondaj Best for Britain, citat de The Independent, potrivit căruia 53% dintre cetățeni ar dori reintrarea în UE. Din informațiile prezentate nu rezultă pași instituționali concreți pentru un astfel de format, însă intervenția lui Zelenski indică o presiune politică pentru ca UE să-și redefinească „centrul de greutate” în jurul securității și al cooperării militare. [...]
Rusia își fragmentează ofensiva în Ucraina în atacuri mici pe aproape tot frontul, o tactică ce poate forța Kievul să-și împrăștie trupele fără ca Moscova să obțină, deocamdată, câștiguri decisive , potrivit Adevărul , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . În ultimele 48 de ore, forțele ruse ar fi lansat cel puțin patru asalturi de dimensiuni reduse, la nivel de pluton sau chiar mai mici, în sectoare diferite. Imagini geolocalizate ar indica atacuri mecanizate în apropiere de Ceasiv Iar și acțiuni motorizate în zona Sviatopetrivka, inclusiv cu camioane și motociclete. Un alt atac a fost raportat în regiunea rusă Kursk, lângă Kucerovo. De ce contează: presiune operațională prin dispersarea apărării ucrainene ISW apreciază că aceste acțiuni pot funcționa ca „recunoaștere în forță” – adică testarea pozițiilor și a capacității de rezistență a apărării ucrainene înaintea unor operațiuni mai ample. În paralel, unele atacuri ar putea urmări exploatarea unor breșe locale sau avantaje tactice limitate. Analiștii mai indică o posibilă logică de „dispersare”: Rusia ar încerca să oblige Ucraina să-și distribuie trupele pe mai multe direcții, inclusiv în zone care nu sunt obiective principale. Ținta strategică ar rămâne avansul în Donețk, în special către zona fortificată din jurul Sloviansk . Rezultate limitate și costul tacticii Până acum, aceste operațiuni nu ar fi produs câștiguri tactice semnificative: în trei dintre cele patru cazuri menționate, trupele ruse nu ar fi reușit să depășească linia actuală de contact. Pentru un impact real, Rusia ar avea nevoie de forțe mai consistente și de operațiuni susținute pe termen lung, notează analiza. Atacurile vin pe fondul încetinirii avansului rus în mai multe zone-cheie – spre Vovceansk, în apropiere de Pokrovsk și în direcția Orihiv – ceea ce ar putea explica multiplicarea asalturilor de mică amploare. Componenta psihologică și ce ar putea urma Concluzia analiștilor este că Moscova încearcă să creeze impresia unui avans simultan pe mai multe fronturi, ca presiune psihologică asupra Ucrainei și a aliaților occidentali. „Se încearcă inducerea ideii că liniile de apărare ucrainene sunt pe punctul de a ceda.” În același timp, dispersarea forțelor pe mai multe direcții riscă să slăbească efortul principal al Rusiei, mai ales în zona Sloviansk; o excepție ar putea fi sectorul din apropiere de Guleaipole, unde Moscova ar fi concentrat rezerve mai consistente. Separat, grupuri de sabotaj ruse ar fi încercat să pătrundă în spatele liniilor ucrainene în regiunea Sumî, dar ar fi fost detectate și eliminate. Pe fundal, discuțiile despre o posibilă mobilizare amplă în Rusia și intensificarea atacurilor sunt interpretate de analiști ca semnale că Moscova ar putea pregăti o nouă fază a războiului, deși eficiența tacticii actuale rămâne, deocamdată, limitată. [...]
Escaladarea militară atribuită lui Donald Trump „perturbă economia globală” , iar președintele nicaraguan Daniel Ortega folosește acest argument pentru a-l ataca public, într-un nou episod de tensiune politică cu potențial de amplificare a incertitudinii internaționale, potrivit TVR Info . Ortega a declarat luni, 20 aprilie, la Managua, în cadrul unei ceremonii transmise în direct de presa de stat, că ofensiva militară a președintelui american în „Asia de Vest” a dus la o „perturbare a economiei globale”. În același context, liderul nicaraguan l-a numit pe Trump „instabil mintal” și a susținut că războiul ar fi „tipic” pentru „cineva care și-a pierdut mințile”. „Războiul purtat în acest fel de către preşedintele american este tipic cuiva care şi-a pierdut raţiunea şi crede că poate comite orice act, orice cruzime.” „Aceasta este o problemă, s-o spunem, de dezechilibru mental. Aşa cum se zice aici, el nu e întreg la cap.” De ce contează: mesaj politic legat direct de șocuri economice Dincolo de invectivele politice, miza declarațiilor este legarea explicită a conflictului de efecte economice la nivel global. În formularea prezentată, Ortega indică faptul că operațiunile militare ar fi produs deja o perturbare a economiei globale, ceea ce poate alimenta percepția de risc geopolitic în piețe și în deciziile de investiții. Materialul nu oferă însă detalii sau indicatori economici care să cuantifice această „perturbare”. Contextul declarațiilor și elemente suplimentare În aceeași intervenție, Ortega a făcut referire la o imagine în care Trump ar fi apărut „îmbrăcat în Cristos” și ar „face vindecări”, folosind episodul ca argument în critica sa. „El a publicat o imagine în care era îmbrăcat în Cristos şi face vindecări. Câţi a vindecat de fapt? Poporul american şi popoarele lumii îi vor cere socoteală pentru câţi a ucis.” În text este inclusă și o postare pe X care redă mesajul, atribuită contului CharlieNoticias , cu mențiuni către mai multe conturi oficiale și politice americane, inclusiv @USEmbNicaragua și @USAmbNicaragua . [...]
