Știri
Știri din categoria Externe
Un sondaj publicat chiar înaintea alegerilor indică o posibilă schimbare de putere în Ungaria, cu opoziția Tisza în fața partidului de guvernământ Fidesz, potrivit Stirile Pro TV. Miza imediată este riscul de instabilitate politică într-o economie puternic dependentă de încrederea investitorilor și de relația cu UE, dacă rezultatul confirmă o răsturnare de trend după 16 ani de dominație a lui Viktor Orbán.
Datele vin dintr-un sondaj AtlasIntel, prezentat de Newsweek, realizat la nivel național în rândul populației adulte din Ungaria, în perioada 5–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.587 de respondenți. Alegerile parlamentare sunt programate duminică.
Potrivit rezultatelor citate, partidul de opoziție Tisza, condus de Magyar, ar conduce detașat în intenția de vot, în timp ce Fidesz ar fi pe locul doi:
Sondajul are o marjă de eroare de ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%, conform metodologiei AtlasIntel (Random Digital Recruitment – recrutare digitală aleatorie).
Pentru companii și piețe, un astfel de avans al opoziției, dacă se confirmă la urne, poate însemna o perioadă de recalibrare a politicilor publice și a relației Budapestei cu partenerii externi, cu efecte asupra predictibilității fiscale și de reglementare.
Pe lângă intenția de vot, sondajul măsoară și preferința pentru funcția de prim-ministru. Magyar ar conduce și la acest capitol:
În contextul în care Orbán este descris ca intrând în ziua alegerilor sub presiune, iar un „fost aliat” ar amenința să-i încheie dominația de 16 ani, diferența din ratingurile personale sugerează că schimbarea nu ar fi doar una de partid, ci și de lider.
Sondajul apare după o perioadă de atenție internațională reînnoită asupra Ungariei, inclusiv un miting recent al lui JD Vance în țară, care – potrivit materialului – a scos în evidență legăturile lui Orbán cu politica conservatoare americană.
Ce urmează: scrutinul de duminică va arăta dacă avansul din sondaj se traduce în rezultat electoral și, implicit, dacă Ungaria intră într-o tranziție politică cu potențiale consecințe economice și de reglementare.
Recomandate
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Poliția ungară spune că nu are temei să interzică Budapest Pride 2026 , o decizie cu miză de reglementare după ce Curtea de Justiție a UE a stabilit recent că legislația folosită pentru a bloca astfel de marșuri a încălcat dreptul european, potrivit G4Media . Marșul Budapest Pride, dedicat drepturilor comunității LGBT+, este programat pentru 27 iunie la Budapesta. Poliția a transmis agenției AFP că, în procedura de declarare a evenimentului și în consultările cu organizatorii, „nu a apărut niciun motiv pentru a interzice evenimentul”. Organizatorii au notificat oficial autoritățile miercuri, conform aceleiași relatări. Context: schimbare politică la vârf, dar fără angajamente explicite În aprilie, Peter Magyar , descris ca un conservator pro-european, a pus capăt guvernării de 16 ani a lui Viktor Orban. El și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru egalitate și libertatea de întrunire, iar în seara victoriei electorale a spus că Ungaria a ales să fie o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit”. Totuși, în acest moment, Magyar nu a luat o poziție explicită în favoarea marșului Pride și nici nu s-a angajat să anuleze legile adoptate sub Orban care au restricționat drepturile persoanelor LGBT+, potrivit informațiilor citate. Măsuri pentru contramanifestații și precedentul din 2025 Poliția a mai anunțat că a impus măsuri „prescriptive și restrictive” pentru trei contramanifestații, care vor trebui să stea la distanță de marșul Pride. În martie 2025, peste 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, în pofida interdicției de atunci, participare considerată un act de rezistență față de restrângerea drepturilor LGBT+ promovată de fostul premier Viktor Orban. De ce contează: presiune juridică europeană asupra legislației interne Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată în 2021 și modificată în 2025 pentru a interzice marșurile Pride „a încălcat legislația UE” prin „stigmatizarea și marginalizarea” persoanelor LGBT+. În acest context, poziția poliției — că nu există motive de interzicere — indică o aplicare mai prudentă a cadrului intern, sub presiunea deciziei instanței europene. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Ambasadorul Rusiei la București a transmis României un avertisment legat de securitatea misiunilor diplomatice din Kiev , după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) , potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care Moscova a amenințat cu „atacuri sistematice” asupra „centrelor de decizie” din capitala Ucrainei și a cerut diplomaților străini să părăsească orașul. Vladimir Lipaev a cerut Bucureștiului „să trateze cu maximă seriozitate recomandarea de evacuare” a personalului diplomatic din Kiev și „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene”, invocând riscuri pentru „viețile și sănătatea” cetățenilor. Convocarea la MAE și disputa privind inițiativa întrevederii MAE a anunțat convocarea ambasadorului rus în legătură cu amenințarea transmisă luni, 25 mai, de Ministerul rus de Externe. În schimb, Lipaev a susținut că el ar fi fost cel care a solicitat întrevederea. Ambasadorul a declarat că s-a deplasat miercuri la sediul MAE și a atras atenția „părții române” asupra declarației MAE rus din 25 mai privind lovituri „sistemice” planificate de forțele armate ruse asupra unor ținte din Ucraina, inclusiv „centre de luare a deciziilor” și puncte de comandă din Kiev. Moscova își justifică amenințările și acuză Ucraina În relatarea citată, ambasadorul rus a prezentat avertismentul privind evacuarea ambasadelor din Kiev drept un „răspuns” la lovituri ale „regimului de la Kiev” asupra populației civile din Rusia. Lipaev a afirmat, de asemenea, că Rusia ar fi dorit ca România să condamne un „atac terorist sângeros” despre care Moscova susține că ar fi avut loc pe 22 mai la Starobilsk, în regiunea Luhansk ocupată de armata rusă. Ambasadorul a reluat acuzația că un atac ar fi vizat „corpul de studii și căminul” unui colegiu al Universității Pedagogice de Stat din Lugansk și că ar fi existat 21 de morți și peste 60 de răniți, prezentând victimele drept „studenți”. Reacția MAE: „escaladare gravă și iresponsabilă” MAE a calificat amenințarea transmisă de Moscova drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” și a avertizat că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar reprezenta „o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”. În același context, aproape 50 de țări au condamnat marți, într-o declarație comună la ONU, amenințarea Moscovei la adresa misiunilor diplomatice din Ucraina, iar ambasadori ruși au fost convocați în mai multe state membre UE și NATO. Context: UE spune că rămâne la Kiev Ambasadoarea UE, Katarina Mathernova, a anunțat marți că va rămâne la Kiev, în pofida avertismentului Rusiei, și a numit comunicatul MAE rus o „capodoperă a ipocriziei”. Potrivit aceleiași surse, Statul-Major al Ucrainei a susținut că Rusia folosea ilegal clădirea din Starobilsk ca sediu al unei unități rusești de drone, acuzație care contrazice versiunea Moscovei privind ținta și victimele atacului. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre drona căzută la Galați complică gestionarea diplomatică a incidentului , după ce liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a cerut României să trimită „resturile” către Rusia pentru o anchetă proprie, potrivit HotNews . Putin a spus că abia aflase despre incident și a sugerat că ar fi putut fi vorba despre o dronă ucraineană. În același timp, a cerut ca fragmentele să fie predate Moscovei, pentru ca Rusia să poată desfășura „propria anchetă independentă”. „Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile.” Poziția României: „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” În România, președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT, că incidentul din Galați a avut loc după ce o dronă rusească Geran-2 a deviat de la traseu, a intrat pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, conform informațiilor prezentate. Șeful statului a afirmat că „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” și a precizat că drona a plecat din Rusia, ca parte dintr-un „roi”, din care doar una ar fi ajuns pe teritoriul României. Efecte diplomatice: închiderea consulatului și reacții așteptate de la Moscova Tot în acest context, Nicușor Dan a anunțat că „Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, după ce consulul general a fost declarat persona non-grata. Pe partea rusă, anterior declarațiilor lui Putin, Kremlinul a transmis că președintele Rusiei este la curent cu incidentul, iar Ministerul de Externe de la Moscova a spus, citat de Tass, că Rusia va lua „în curând” măsuri ca răspuns la decizia României privind consulatul. Reacția NATO: „apere fiecare centimetru” din teritoriul aliat NATO a acuzat Moscova de comportament imprudent și a transmis că va „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, poziție susținută și de aliați precum SUA, Franța și Germania, potrivit informațiilor din articol. [...]
