Știri
Știri din categoria Externe
Iranul amenință cu „zero restricții” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou, într-un context de escaladare rapidă a conflictului cu Statele Unite și Israel, ajuns în a treia săptămână. Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Teheranul a folosit până acum doar „o fracțiune” din capacitatea sa militară.
Avertismentul vine după lovituri asupra unor obiective energetice majore, inclusiv câmpul de gaze South Pars, unul dintre cele mai mari din lume. Conform Associated Press, atacurile au dus la oprirea unor instalații importante și au declanșat reacții în lanț pe piețele energetice globale.
În paralel, Iranul a lansat atacuri extinse în regiunea Golfului, vizând infrastructură energetică și obiective din mai multe state. Potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv Wall Street Journal, loviturile au afectat inclusiv facilități de gaz natural lichefiat din Qatar, reducând capacitatea de export și amplificând criza energetică.
Conflictul are deja un impact major: peste 1.300 de persoane au fost ucise în Iran, iar tensiunile au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a depășit 115 dolari pe baril. În același timp, Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct critic de risc.
Mesajul Teheranului indică o posibilă escaladare majoră, în condițiile în care atât SUA, cât și Israelul continuă operațiunile militare, iar infrastructura energetică devine o țintă centrală în conflict.
Recomandate
Iranul spune că a obținut deblocarea „imediată” a 12 miliarde de dolari și o licență temporară pentru exporturi de petrol , după încheierea negocierilor tehnice cu SUA din Elveția, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: accesul la lichidități și la vânzări de țiței, într-un context în care sancțiunile rămân, în principal, în vigoare. Viceministrul iranian de Externe, Kazem Gharibabadi , a declarat că discuțiile tehnice s-au încheiat cu formarea a patru grupuri de lucru și că următoarea etapă va fi gestionată de un comitet de nivel înalt. El a spus că s-a convenit eliberarea „imediată” a 12 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate și că SUA au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran. Licență pe 60 de zile și sancțiuni încă active Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență valabilă 60 de zile, până la 21 august, care autorizează producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, notează publicația, citând EFE via Agerpres. În același timp, principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare, ceea ce limitează predictibilitatea pe termen mai lung pentru fluxurile comerciale. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a scris pe X că, în cadrul discuțiilor din Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit „liber și deschis” în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său. Ce urmează în negocieri: comitet de nivel înalt și patru grupuri de lucru Gharibabadi a afirmat că viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu participarea unor oficiali din Iran și SUA, dar și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului. Reprezentantul iranian nu a indicat o dată pentru următoarea rundă. Cele patru grupuri de lucru create vizează, potrivit declarațiilor sale: ridicarea sancțiunilor; programul nuclear; reconstrucție și dezvoltare economică; monitorizare și implementare. Context: exporturile de petrol, lovite de blocada din aprilie După un acord-cadru încheiat săptămâna trecută, SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie, menționează Antena 3, într-un context în care economia Iranului depinde de petrol. Înainte de blocadă, Iranul încărca peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export, iar în luna mai volumul ar fi scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC citate în material. Aceste date sugerează de ce o licență, chiar temporară, și deblocarea unor fonduri pot avea efecte rapide asupra veniturilor externe ale Teheranului, dacă măsurile se aplică efectiv. [...]
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
SUA și Iran au agreat o foaie de parcurs pentru un acord în 60 de zile , un pas care poate reduce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz – rută critică pentru transportul global de energie – dacă înțelegerea se traduce rapid în măsuri operaționale, potrivit Libertatea . Delegațiile celor două țări au încheiat prima rundă de negocieri din Elveția cu „progrese încurajatoare”, mediatorii din Pakistan și Qatar anunțând că părțile au convenit asupra unui calendar care vizează un acord final în termen de 60 de zile. Înțelegerea ar urma să permită „începerea imediată” a unor discuții tehnice suplimentare, care continuă în această săptămână, tot în Elveția. Miza imediată: siguranța tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz Mediatorii au comunicat și stabilirea unei „linii de comunicare” între părți, menită să prevină incidentele și erorile de coordonare care ar putea afecta tranzitul maritim. „A fost stabilită o linie de comunicare între părți (…) pentru a evita incidentele și întreruperile de comunicare, cu scopul de a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoarea Hormuz.” Pentru piețele energetice și lanțurile logistice, orice mecanism care reduce riscul de escaladare în zonă contează, însă materialul nu oferă detalii despre modul concret de funcționare al acestei linii sau despre garanții de implementare. Componenta regională: o celulă pentru respectarea încetării operațiunilor în Liban În paralel, părțile au convenit înființarea unei „celule de gestionare a conflictelor” legată de respectarea încetării operațiunilor militare în Liban, structură care ar urma să reunească părțile, Republica Libaneză și mediatorii. „Părțile au convenit să înființeze o celulă de gestionare a conflictelor, care să reunească părțile și Republica Libaneză și să fie condusă de mediatori, pentru a asigura respectarea încetării operațiunilor militare din Liban.” Ce urmează și ce rămâne incert Foaia de parcurs anunțată de mediatorii Pakistan și Qatar fixează ținta unui acord final în 60 de zile și mută discuția în zona tehnică, considerată esențială pentru finalizarea înțelegerii. În acest stadiu, rămâne neclar ce puncte concrete sunt deja agreate și ce condiții ar putea bloca negocierea, dincolo de faptul că dialogul continuă în Elveția. [...]
Discuțiile SUA–Iran din Elveția vizează implementarea unui memorandum de încetare a focului, dar disputa privind Strâmtoarea Hormuz menține riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Teheranul susține că a închis din nou ruta maritimă, iar armata americană contestă acest lucru, potrivit Global Times . Negociatorii s-au reunit duminică la resortul Burgenstock (Elveția) pentru discuții de urmărire privind aplicarea unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe fondul tensiunilor legate de operațiunile militare israeliene în Liban. Iranul a anunțat că a închis „calea navigabilă-cheie” după ce a acuzat Washingtonul că nu își respectă angajamentele din memorandum, în special în privința „restrângerii” Israelului și prevenirii unor noi atacuri în Liban. În contrapondere, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis pe platforma X că navele comerciale continuă să tranziteze Strâmtoarea Hormuz și a indicat că ar fi fost 55 de nave comerciale în tranzit, transportând „cantități mari de marfă” și peste 17 milioane de barili de petrol către piețele globale. Ce se negociază și cine participă Discuțiile de la Burgenstock sunt prezentate ca o etapă de implementare a memorandumului semnat miercuri, care urmărește să pună capăt la aproape patru luni de conflict. Potrivit textului citat în articol, prima clauză a MOU prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar documentul include și angajamente privind „integritatea teritorială și suveranitatea Libanului”. În formatul întâlnirii apare și o componentă de mediere: Pakistan și Qatar. Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a vorbit despre așteptări pentru discuții „productive”, iar premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a mulțumit delegațiilor pentru eforturile de pace în Orientul Mijlociu. Din delegația americană ar face parte, potrivit relatării, emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar Iranul a trimis o delegație de rang înalt, inclusiv pe președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de Externe, Abbas Araghchi. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmaeil Baghaei, a spus că delegația iraniană va insista pe „implementarea” angajamentelor SUA din MOU și va cere „claritate” asupra modului în care cealaltă parte intenționează să le aplice. Hormuz și Liban: presiune în paralel cu negocierile Vicepreședintele SUA, JD Vance, a pus vina pe Iran, numindu-l „motor al instabilității regionale”, dar a susținut că s-au înregistrat progrese „mari” în ultimele ore, conform Al Jazeera (citată de Global Times). În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului să oprească „proxy-urile” din Liban „de la a crea probleme”, într-o postare pe Truth Social. Pe teren, încetarea focului rămâne fragilă. Deși Israelul ar fi acceptat vineri o reînnoire a armistițiului cu Hezbollah, atacurile au continuat până sâmbătă și ar fi ucis cel puțin 32 de persoane, potrivit apărării civile și presei de stat din Liban, conform Al Jazeera (citată în articol). În acest context, forțele armate iraniene au anunțat sâmbătă închiderea Strâmtorii Hormuz, la trei zile după redeschidere, invocând faptul că SUA nu ar fi „ținut în frâu” atacurile israeliene, ceea ce ar încălca noul acord de încetare a focului. Miza economică: o rută critică, un acord încă „cadru” Din perspectiva riscului economic, disputa privind Hormuz este relevantă prin potențialul de a perturba fluxurile de petrol către piețele globale. Chiar dacă SUA afirmă că tranzitul comercial continuă, simpla escaladare a retoricii și a măsurilor anunțate de Iran amplifică incertitudinea într-un punct de trecere strategic. Un expert citat, Zhu Yongbiao (Universitatea Lanzhou), consideră că decizia Iranului de a continua procesul diplomatic, deși a anunțat închiderea strâmtorii, indică un calcul pragmatic: Teheranul ar încerca să preseze Washingtonul să limiteze cât mai mult acțiunile Israelului, fără a se aștepta la un control total al SUA asupra acestuia. În același timp, analiza din articol indică un obstacol major pentru un acord durabil: memorandum-ul ar fi un „cadru politic” larg, iar aproape toate prevederile substanțiale pot genera dispute odată ce negocierile intră în detalii tehnice, inclusiv ordinea pașilor reciproci, relaxarea sancțiunilor, gestionarea uraniului îmbogățit, mecanismele de verificare și dimensiunea prezenței militare americane în regiune. Separat, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, se află la Burgenstock și a anunțat pe X că s-a întâlnit cu ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, pentru a discuta „evoluții recente privind Iranul”, potrivit Xinhua (citată de Global Times). China, prin purtătorul de cuvânt al MAE Lin Jian, a transmis că salută memorandum-ul și speră ca părțile relevante, inclusiv SUA și Iranul, să îl implementeze „cu bună-credință”, conform relatării. [...]
Iranul spune că va administra Strâmtoarea Ormuz , o rută-cheie pentru transportul de petrol , iar mesajul ridică miza pentru companiile de shipping și pentru piețele energetice, într-un moment în care regiunea încearcă să iasă dintr-un război. Declarațiile apar în Economica , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de AFP. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat luni că „condițiile din Strâmtoarea Ormuz nu vor reveni la nivelurile de dinainte de război” și că această cale navigabilă „va fi administrată” de Iran. Potrivit articolului, Ghalibaf conduce negocierile cu Statele Unite pentru a „pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu”. „Toată lumea trebuie să știe că administrarea Strâmtorii Ormuz nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de război.” „Desigur, regulile internaționale vor fi respectate, dar Iranul va administra Strâmtoarea Ormuz.” De ce contează economic: risc mai mare pentru transport și energie Chiar dacă oficialul iranian invocă respectarea „regulilor internaționale”, ideea de „administrare” a unei rute maritime strategice introduce un element suplimentar de incertitudine pentru operatorii care tranzitează zona. În practică, astfel de semnale pot influența percepția de risc, cu efecte potențiale asupra costurilor de transport (inclusiv asigurări) și asupra volatilității din piața petrolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, declarația este legată direct de negocierile Iran–SUA menționate de Ghalibaf. Nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau un calendar, astfel că rămâne neclar cum ar urma să se traducă „administrarea” în reguli operaționale pentru navele comerciale. [...]
Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]
