Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Teheranul își întărește retorica...

Teheranul își întărește retorica împotriva Washingtonului - Amenințări explicite privind infrastructura militară americană

Tineret pregătindu-se pentru antrenamente militare în contextul tensiunilor internaționale.

Iranul amenință că va ataca bazele americane din Orientul Mijlociu în caz de agresiune, potrivit unei scrisori transmise Organizației Națiunilor Unite, într-un moment de tensiune accentuată cu Washingtonul, informează AGERPRES. Documentul, trimis joi secretarului general Antonio Guterres de ambasadorul iranian la ONU, avertizează că Teheranul va răspunde „decisiv și proporțional” oricărui atac militar, invocând dreptul la legitimă apărare prevăzut de articolul 51 din Carta ONU. În acest scenariu, susține partea iraniană, toate bazele, infrastructurile și activele americane din regiune ar deveni „ținte legitime”.

Escaladarea retoricii vine în paralel cu reluarea contactelor diplomatice. Marți, în Elveția, cele două state au încheiat a doua rundă de discuții, fără semne clare de apropiere a pozițiilor. În același timp, liderul suprem iranian a avertizat într-un discurs că portavionul american aflat în Golful Persic ar putea fi scufundat, declarație care amplifică presiunea asupra dialogului fragil.

În teren, Gardienii Revoluției desfășoară manevre militare în Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul global de petrol, mișcare interpretată drept demonstrație de forță. Zona este esențială pentru piețele energetice, iar orice incident ar putea avea efecte economice imediate.

La Washington, președintele Donald Trump a anunțat joi că își acordă un termen de zece zile pentru a decide dacă un acord cu Iranul este posibil sau dacă va recurge la forță. El a avertizat că, în absența unei înțelegeri „pertinente”, se pot produce „lucruri rele”, fără a detalia opțiunile avute în vedere.

Contextul actual indică un echilibru instabil: negocieri diplomatice în desfășurare, dar și mesaje publice dure, dublate de mișcări militare într-un punct nevralgic al securității energetice mondiale.

Recomandate

Articole pe același subiect

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel . Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune. Presiune americană și calendar strâns În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică. Israel, sceptic față de negocieri Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington. La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă. De ce contează declarația Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Peisaj devastat de război, cu clădiri distruse și un soldat solitar.
Externe20 feb. 2026

Șefii serviciilor europene contestă optimismul SUA privind pacea în Ucraina – temeri că 2026 nu va aduce un acord

Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026 , în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters . Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva . Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa , care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA. De ce sunt pesimiști europenii Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate: înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski; transformarea Ucrainei într-un stat „neutru”, zonă tampon față de Occident; controlul complet asupra regiunii Donețk. Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor. Divergențe între Europa și Casa Albă Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren. La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri. Miza economică Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari. În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice. În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, fără sprijin european.
Externe19 feb. 2026

Marile puteri europene refuză prima reuniune a Board of Peace; Inițiativa lui Donald Trump pornește fără sprijinul UE și al Regatului Unit

Peste 20 de state participă joi la prima reuniune a Board of Peace , inițiativa lansată de Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, unde vor fi anunțate angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari și contribuții cu mii de militari pentru o forță internațională de stabilizare. Potrivit Reuters , întâlnirea are loc joi, 19 februarie 2026, la Washington, iar președintele SUA va conduce prima parte a discuțiilor înainte de a pleca într-o vizită în statul Georgia. Casa Albă susține că fondurile promise vor sprijini reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, în timp ce statele membre ar fi convenit să trimită mii de membri ai unei forțe internaționale de stabilizare. Inițiativa, lansată oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos în ianuarie și susținută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, a fost extinsă ulterior de Trump pentru a aborda și alte conflicte globale. Totuși, potrivit The Guardian , mai mulți aliați europeni majori – inclusiv Regatul Unit, Germania și Franța – au refuzat să participe la prima reuniune, invocând lipsa de claritate privind mandatul și finanțarea organizației. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, iar Vaticanul a anunțat că nu se va alătura, cardinalul Pietro Parolin subliniind că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea ONU. Printre participanți se regăsesc state din Orientul Mijlociu precum Israel, Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Iordania, dar și țări din alte regiuni. Deși planul de pace pentru Gaza a contribuit la un armistițiu fragil în octombrie 2025, numeroși analiști avertizează că rămân întrebări esențiale: Cine va guverna efectiv Gaza; Cine va asigura securitatea pe teren; Cum vor fi deblocate și livrate efectiv fondurile promise. În paralel, ajutorul umanitar continuă să intre cu dificultate în teritoriu, iar formarea unei forțe internaționale depinde de condiții politice și de securitate încă neclarificate. Reuniunea de joi este așteptată să se concentreze exclusiv pe Gaza, însă miza reală va fi capacitatea Board of Peace de a transforma promisiunile financiare și politice în măsuri concrete pe teren. [...]

Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu pune Israelul în alertă pentru un posibil război cu Iranul - Pregătiri în contextul unui potențial atac american

Benjamin Netanyahu a ordonat serviciilor de urgență să se pregătească pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul presupunerilor că Statele Unite ar putea lansa în curând un atac militar asupra Teheranului, potrivit Türkiye Today , care citează presa israeliană. Decizia vine într-un moment de tensiune ridicată în regiune, în paralel cu discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Conform relatărilor din presa israeliană, premierul a emis directive clare către agențiile de salvare și către Comandamentul Frontului Intern, structura militară responsabilă de protecția civililor, pentru a se pregăti de scenarii de conflict. Cotidianul Yedioth Ahronoth a indicat că instituțiile de securitate se află în stare de alertă maximă, iar ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar și în cazul în care armata israeliană nu participă direct la o eventuală operațiune americană. Șeful Comandamentului Frontului Intern, generalul-maior Shay Klapper, a declarat în Knesset, potrivit Jewish Insider , că această structură „va fi un front central în scenariile operaționale relevante” și joacă un rol esențial în reziliența societății israeliene. Autoritățile afirmă că nivelul de pregătire a fost consolidat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025. În paralel, potrivit English.news.cn , oficialii israelieni estimează că, dacă ar avea loc un atac american, confruntarea s-ar putea transforma într-o campanie de durată, posibil de câteva săptămâni. O reuniune programată a cabinetului de securitate a fost amânată pentru a evita, potrivit unor surse, riscul unei reacții pripite din partea Iranului. Tensiunile cresc și în contextul unei consolidări militare americane în regiune, relatată de presa internațională, în timp ce negocierile diplomatice continuă. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că discuțiile recente au înregistrat progrese, dar că persistă divergențe majore privind „liniile roșii” stabilite de Washington. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a descris negocierile drept „serioase și constructive”. Situația rămâne tensionată, iar autoritățile israeliene par să opereze pe baza scenariului că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evoluția dialogului dintre Statele Unite și Iran. [...]