Știri
Știri din categoria Externe
Un importator mic de vinuri a obținut anularea tarifelor vamale impuse de Trump după ce Curtea Supremă a SUA a decis că măsurile au fost adoptate ilegal, într-un proces în care Victor Schwartz, proprietarul VOS Selections din New York, a fost reclamant principal, relatează CNN Business. Cazul, depus pe 14 aprilie 2025 sub numele „VOS Selections, Inc. v. Trump”, a vizat folosirea unei legi de urgență pentru introducerea unor tarife ample fără aprobarea Congresului, iar verdictul a fost pronunțat vineri, 20 februarie 2026.
Schwartz spune că a acceptat să devină „fața” procesului după ce a fost pus în legătură cu Liberty Justice Center, o organizație juridică non-profit care a căutat mici afaceri dispuse să conteste tarifele. În condițiile în care multe companii mari au evitat să se expună public, el a descris rolul său ca pe „ultima linie de apărare” pentru oprirea unei politici care îi amenința afacerea de familie. Potrivit relatării, după verdict a primit amenințări și mesaje ostile și spune că și-a luat măsuri de siguranță la birou.
VOS Selections importă vinuri și băuturi spirtoase din 16 țări, iar proprietarul afirmă că tarifele îl loveau direct în costuri, fără spațiu real de manevră: „Nu putem pur și simplu să creștem prețurile și nici nu putem să plătim asta”, spune el. Schwartz estimează că, din aprilie 2025, a ajuns să plătească tarife de ordinul sutelor de mii de dolari.
Mai mult, el descrie mediul economic drept „nesănătos”, cu schimbări rapide și nevoia de a recalcula repetat prețurile, pe fondul anunțurilor și amenințărilor de majorări.
Curtea Supremă a SUA a stabilit că tarifele de urgență impuse de Trump sunt ilegale. Procesul a fost consolidat cu alte acțiuni în instanță, inclusiv unele intentate de state americane și de alte companii.
Un efect posibil, încă neclar în practică, este deschiderea drumului pentru rambursări consistente. Suma vehiculată în materialele citate ajunge la cel puțin 134 de miliarde de dolari, bani încasați din tarife până la finalul lui 2025, iar peste 300.000 de companii ar cere acum returnarea lor, notează Digi24 pe baza relatărilor din presa americană.
Materialul CNN descrie un motiv recurent: teama de represalii politice și comerciale. În același timp, verdictul nu închide complet subiectul tarifelor: administrația poate folosi și alte instrumente legale pentru taxe vamale mai înguste, cu limitări de timp sau domeniu. În paralel, unele companii mari ar fi acționat preventiv în instanță pentru a-și securiza partea din eventualele rambursări, fără să fie „vârful de lance” al disputei publice.
| Element | Ce se menționează în relatări |
|---|---|
| Reclamant principal | Victor Schwartz (VOS Selections) |
| Data depunerii procesului | 14 aprilie 2025 |
| Verdict | 20 februarie 2026, Curtea Supremă a SUA |
| Motiv central | Tarife impuse printr-o lege de urgență, contestate ca depășire de atribuții |
| Posibile rambursări | cel puțin 134 mld. $ (estimare citată), mecanismul rămâne de clarificat |
Recomandate
Volodimir Zelenski pune extinderea UE în centrul arhitecturii de securitate europene în scenariul în care SUA s-ar retrage din NATO, potrivit digi24.ro . Mesajul are o miză de reglementare și politică publică: ar muta discuția despre apărare de la NATO spre capacitatea instituțională a UE, inclusiv prin lărgirea blocului comunitar. Zelenski susține că UE, „în forma sa actuală”, nu ar fi suficientă pentru a garanta securitatea Europei fără sprijinul american și că, dacă Washingtonul ia în calcul ieșirea din alianță, securitatea europeană „se va baza exclusiv” pe Uniunea Europeană. Ce extindere propune și de ce Președintele ucrainean indică patru state europene din afara UE care, în opinia sa, ar întări semnificativ capacitatea de apărare a continentului: Marea Britanie Norvegia Turcia Ucraina El afirmă că aceste patru țări ar fi „puternice” și că, împreună, ar avea armate „mai puternice decât armata Rusiei”. În aceeași logică, Zelenski spune că fără Ucraina și Turcia Europa „nu poate face față Rusiei” și că, prin includerea celor patru, UE ar putea „prelua controlul asupra mărilor”, ar avea „un spațiu aerian sigur” și „cele mai mari forțe terestre”. Contextul: presiunea asupra NATO și prioritățile bugetare În postarea citată, Zelenski leagă urgența consolidării de apărare de perspectiva creșterii efectivelor armatei ruse la 2,5 milioane și cere ca Europa să se gândească la „modul de a-și păstra independența”. „Securitatea pe primul loc, economia pe al doilea. Nu invers.” În același timp, articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în ultimele săptămâni cu retragerea din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților Washingtonului de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din februarie. Trump a criticat frecvent NATO, acuzând statele membre că se bazează prea mult pe SUA pentru propria securitate. Ce urmează Declarațiile lui Zelenski nu reprezintă o decizie a UE, ci o poziționare politică într-un moment în care viitorul garanțiilor de securitate transatlantice este pus sub semnul întrebării. Dacă tema ar prinde tracțiune la nivel european, ar implica negocieri de aderare și recalibrarea rolului UE în apărare, însă articolul nu indică pași concreți sau un calendar. [...]
Blocada din Strâmtoarea Ormuz riscă să se prelungească , după ce Iranul nu ar putea redeschide ruta pentru navigație fiindcă nu este în măsură să localizeze și să îndepărteze toate minele pe care le-a amplasat acolo, potrivit digi24.ro . Miza este una cu impact economic direct: perturbarea continuă a aprovizionării globale cu energie. Informația este atribuită unor oficiali americani citați de The New York Times, care susțin că rutele „aparent sigure” printre minele instalate de Garda Revoluționară Islamică sunt limitate, din cauza modului „neglijent” în care ar fi fost minată strâmtoarea. De ce contează: risc operațional ridicat pe o rută critică pentru energie Potrivit aceleiași surse, problema nu este doar existența minelor, ci și imposibilitatea de a le gestiona complet după amplasare. Articolul notează că atât SUA, cât și Iranul nu ar avea capacitățile necesare pentru a îndepărta minele nautice, iar unele dintre ele ar putea pluti, ceea ce complică identificarea și neutralizarea. În plus, nu este clar dacă Iranul a documentat fiecare mină amplasată în canalul navigabil, ceea ce crește riscul ca zona să rămână periculoasă chiar și dacă se încearcă reluarea traficului. Cum s-a ajuns aici: minare „haotică” și pierderea capacității de intervenție În conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026, Gardienii Revoluției Islamice ar fi folosit zeci de ambarcațiuni mici pentru a planta mine „în mod haotic”, adesea fără înregistrarea precisă a locațiilor, mai arată materialul. O parte dintre mine s-ar fi deplasat din cauza curenților, iar altele ar fi fost amplasate în zone greu accesibile. După loviturile americane care ar fi distrus cel puțin 16 nave iraniene de minare, capacitatea Iranului de a gestiona aceste arme ar fi fost „grav afectată”. Ce urmează: presiune politică și promisiunea SUA că vor redeschide ruta SUA au susținut că strâmtoarea a fost deja deschisă miercuri, negând informațiile că Iranul bloca o mare parte din trafic și percepea o taxă de trecere. Totuși, articolul indică faptul că, în ultimele zile, președintele Donald Trump a părut să recunoască blocarea efectivă a traficului, prin postări în care a amenințat Iranul. Teheranul s-a angajat să continue blocarea traficului până când Israelul va înceta să atace Hezbollah, condiție despre care SUA spun că a rezultat dintr-o „neînțelegere legitimă” și insistă că nu au acceptat includerea Libanului în armistițiu. În acest context, Trump a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide „destul de curând”, cu sau fără ajutorul Iranului, în timp ce blocada continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. „Nu va fi ușor. Aș spune asta: îl vom deschide destul de curând.” [...]
Posibilele livrări de sisteme chinezești de apărare aeriană către Iran riscă să declanșeze noi măsuri comerciale americane , într-un moment în care Washingtonul a legat explicit tarifele de sprijinul militar pentru Teheran, potrivit jpost.com , care citează un material CNN bazat pe evaluări ale serviciilor de informații ale SUA. Informațiile invocate de CNN indică faptul că Beijingul s-ar pregăti să transfere către Iran, „în următoarele săptămâni”, sisteme antiaeriene portabile de tip MANPADS (rachete antiaeriene lansate de pe umăr). Acestea sunt descrise ca o amenințare asimetrică pentru aeronave militare americane care zboară la joasă altitudine, mai ales dacă încetarea focului s-ar prăbuși. Două dintre sursele citate de CNN susțin că există semne că livrările ar putea fi rutate prin țări terțe, pentru a ascunde originea reală a transporturilor. În același timp, evaluarea menționată în material sugerează că Iranul ar putea folosi armistițiul pentru a-și reface anumite capabilități, cu sprijinul unor parteneri externi. Tarifele, folosite ca instrument de presiune Pe acest fundal, președintele SUA Donald Trump a anunțat, la începutul săptămânii, că importurile din țările care furnizează arme Iranului vor fi taxate imediat cu tarife de 50%, „fără excepții”. Anunțul a venit la câteva ore după ce Trump a fost de acord cu un armistițiu de două săptămâni cu Teheranul. Miza economică și de reglementare este directă: dacă Washingtonul consideră credibile informațiile privind livrările, tarifele pot deveni un instrument rapid de sancționare comercială, cu efecte asupra fluxurilor de import din țările vizate. Reacția Chinei și contextul diplomatic Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că „China nu a furnizat niciodată arme vreunei părți din conflict” și că informația este „neadevărată”. Reprezentantul a cerut SUA „să se abțină de la acuzații nefondate” și de la „senzaționalism”. În același context, Beijingul a anunțat recent că ar fi avut un rol în facilitarea armistițiului care a oprit războiul dintre Iran și Statele Unite, iar Donald Trump este programat să viziteze China la începutul lunii viitoare pentru discuții cu președintele Xi Jinping. Ce urmează depinde de două elemente care, în acest moment, rămân neconfirmate public: dacă livrările descrise de serviciile de informații americane se materializează și dacă SUA vor aplica efectiv tarifele anunțate în cazul unor astfel de transferuri. [...]
Donald Trump spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă „în curând”, o declarație care țintește direct riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global , în condițiile în care navigația rămâne „sever restricționată” de Iran, potrivit agerpres.ro . Președintele SUA a afirmat că Washingtonul va „deschide” Golful „cu sau fără ei”, referindu-se la iranieni. Declarațiile au fost făcute în fața reporterilor, înainte ca Trump să se îmbarce în Air Force One pentru o deplasare în Virginia. „Vom deschide Golful cu sau fără ei – sau strâmtoarea, cum o numesc ei.” Trump a susținut că redeschiderea „se va întâmpla destul de repede” și a indicat că, dacă nu se va produce de la sine, SUA „vor putea să obțină acest lucru”. În același timp, el a argumentat că strâmtoarea „se va deschide automat” deoarece, altfel, Iranul „nu face bani”. Ce contează pentru economie și lanțurile de aprovizionare Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept o cale maritimă „vitală pentru comerțul global”. În acest context, mesajul Casei Albe are o miză economică: semnalizează intenția SUA de a reduce riscul ca restricțiile impuse de Iran să afecteze fluxurile comerciale care depind de această rută. „Alte țări vor ajuta”, fără detalii Trump a sugerat că și alte state ar urma să se implice, fără să numească vreunul. „Alte țări folosesc strâmtoarea. Așadar, avem și alte țări care vor veni, și ele vor ajuta.” Materialul nu oferă detalii despre un calendar, măsuri concrete sau un mecanism internațional prin care ar urma să fie schimbată situația din teren, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți și în ce termen. [...]
Keir Starmer leagă menținerea SUA în NATO de securitatea rutelor energetice , pe fondul tensiunilor din Golf și al blocajului din Strâmtoarea Ormuz, potrivit mediafax.ro . Mesajul premierului britanic vine în contextul în care Donald Trump a reluat amenințările privind o posibilă retragere a Washingtonului din alianță. Starmer a vorbit la finalul unei vizite cu mai multe opriri în state din Golf, unde a discutat despre armistițiul provizoriu și despre opțiuni pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca vitală din punct de vedere comercial. În Qatar, el a respins ideea ieșirii SUA din NATO și a susținut că alianța rămâne în interesul american și european. Presiune pentru cheltuieli mai mari, dar cu SUA în interiorul alianței În același timp, premierul britanic s-a declarat de acord cu solicitările lui Trump ca statele europene să aloce mai mult pentru apărare, insistând însă că soluția nu este slăbirea NATO, ci întărirea contribuției europene în cadrul ei. „Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult. Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.” Starmer a mai spus că NATO este o alianță defensivă care „timp de decenii” a crescut siguranța membrilor și a pledat pentru o coordonare strategică mai strânsă între aliați. Strâmtoarea Ormuz, în centrul discuțiilor cu Trump Potrivit informațiilor citate, Starmer și Trump au discutat joi seară, iar o parte importantă a convorbirii a vizat modul în care poate fi asigurată trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transportul de petrol și gaze, dar și pentru alte mărfuri. În material se arată că Iranul a blocat practic strâmtoarea după atacurile SUA și Israelului. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri statele europene din NATO pentru implicarea redusă în atacurile asupra Iranului și a inclus, în acest context, o amenințare privind retragerea completă a SUA din alianță. De ce contează Miza imediată este dublă: pe de o parte, coeziunea NATO într-un moment în care Washingtonul pune presiune pe aliați; pe de altă parte, securitatea unei rute comerciale esențiale pentru fluxurile globale de energie, cu efecte potențiale în lanț asupra prețurilor și aprovizionării, dacă blocajul persistă. [...]
Evaluările serviciilor americane indică o posibilă livrare de arme din China către Iran , un scenariu care ar putea complica armistițiul recent dintre Teheran și Washington și ar adăuga presiune pe relația SUA–China înaintea vizitei anunțate a președintelui Donald Trump la Beijing, potrivit news.ro . Informațiile, atribuite de CNN unor persoane familiarizate cu evaluări recente ale serviciilor de informații americane, susțin că Beijingul s-ar pregăti să livreze „în următoarele câteva săptămâni” noi sisteme de apărare aeriană către Iran. Mișcarea ar fi cu atât mai sensibilă cu cât China a afirmat că a contribuit la negocierea unui acord „fragil” de încetare a focului, care a pus pe pauză războiul dintre Iran și SUA la începutul acestei săptămâni. Ce ar urma să livreze China și de ce contează operațional Potrivit sursei citate, sistemele vizate ar fi rachete antiaeriene portabile, cunoscute ca MANPAD (sisteme de apărare antiaeriană lansate de la umăr). Acestea au reprezentat o amenințare pentru aeronavele militare americane care zburau la joasă altitudine în timpul războiului de cinci săptămâni și ar putea redeveni un risc dacă armistițiul se destramă. Din perspectiva operațională, evaluarea americană sugerează și că Iranul ar putea folosi perioada de armistițiu pentru a-și reface anumite capabilități militare, cu sprijinul unor parteneri externi. Indicii privind rute prin țări terțe Două dintre persoanele citate de CNN afirmă că ar exista indicii că Beijingul ar încerca să redirecționeze transporturile prin țări terțe, pentru a masca originea acestora. Informația rămâne, însă, la nivel de evaluare de intelligence, fără detalii publice despre rute, volume sau calendar precis. Reacția Chinei și contextul economic al relației cu Iranul Ambasada Chinei la Washington a respins acuzațiile, susținând că Beijingul nu a furnizat arme niciunei părți implicate în conflict. „China nu a furnizat niciodată arme niciunei părţi implicate în conflict; informaţiile în cauză sunt neadevărate.” În același timp, Iranul are de multă vreme relații militare și economice atât cu China, cât și cu Rusia. Teheranul a sprijinit Rusia în războiul împotriva Ucrainei prin furnizarea de drone Shahed și vinde Chinei cea mai mare parte a petrolului său aflat sub sancțiuni, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează În plan diplomatic, miza imediată este vizita președintelui Donald Trump în China, la începutul lunii viitoare, pentru discuții cu Xi Jinping. Dacă evaluările privind un transfer de armament se confirmă, subiectul ar putea deveni un punct de fricțiune major în dialogul bilateral și un factor de risc pentru menținerea armistițiului dintre Iran și SUA. [...]
