Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Cum s-a ajuns la declararea tarifelor lui...

Cum s-a ajuns la declararea tarifelor lui Trump ca fiind ilegale; De la un mic importator de vinuri, la o decizie cu impact național

Proprietarul VOS Selections discutând despre impactul tarifelor vamale asupra afacerii sale.

Un importator mic de vinuri a obținut anularea tarifelor vamale impuse de Trump după ce Curtea Supremă a SUA a decis că măsurile au fost adoptate ilegal, într-un proces în care Victor Schwartz, proprietarul VOS Selections din New York, a fost reclamant principal, relatează CNN Business. Cazul, depus pe 14 aprilie 2025 sub numele „VOS Selections, Inc. v. Trump”, a vizat folosirea unei legi de urgență pentru introducerea unor tarife ample fără aprobarea Congresului, iar verdictul a fost pronunțat vineri, 20 februarie 2026.

Schwartz spune că a acceptat să devină „fața” procesului după ce a fost pus în legătură cu Liberty Justice Center, o organizație juridică non-profit care a căutat mici afaceri dispuse să conteste tarifele. În condițiile în care multe companii mari au evitat să se expună public, el a descris rolul său ca pe „ultima linie de apărare” pentru oprirea unei politici care îi amenința afacerea de familie. Potrivit relatării, după verdict a primit amenințări și mesaje ostile și spune că și-a luat măsuri de siguranță la birou.

De ce conta verdictul pentru o firmă mică

VOS Selections importă vinuri și băuturi spirtoase din 16 țări, iar proprietarul afirmă că tarifele îl loveau direct în costuri, fără spațiu real de manevră: „Nu putem pur și simplu să creștem prețurile și nici nu putem să plătim asta”, spune el. Schwartz estimează că, din aprilie 2025, a ajuns să plătească tarife de ordinul sutelor de mii de dolari.

Mai mult, el descrie mediul economic drept „nesănătos”, cu schimbări rapide și nevoia de a recalcula repetat prețurile, pe fondul anunțurilor și amenințărilor de majorări.

Ce a decis Curtea Supremă și ce urmează

Curtea Supremă a SUA a stabilit că tarifele de urgență impuse de Trump sunt ilegale. Procesul a fost consolidat cu alte acțiuni în instanță, inclusiv unele intentate de state americane și de alte companii.

Un efect posibil, încă neclar în practică, este deschiderea drumului pentru rambursări consistente. Suma vehiculată în materialele citate ajunge la cel puțin 134 de miliarde de dolari, bani încasați din tarife până la finalul lui 2025, iar peste 300.000 de companii ar cere acum returnarea lor, notează Digi24 pe baza relatărilor din presa americană.

De ce n-au ieșit în față companiile mari

Materialul CNN descrie un motiv recurent: teama de represalii politice și comerciale. În același timp, verdictul nu închide complet subiectul tarifelor: administrația poate folosi și alte instrumente legale pentru taxe vamale mai înguste, cu limitări de timp sau domeniu. În paralel, unele companii mari ar fi acționat preventiv în instanță pentru a-și securiza partea din eventualele rambursări, fără să fie „vârful de lance” al disputei publice.

Reperele-cheie din caz

ElementCe se menționează în relatări
Reclamant principalVictor Schwartz (VOS Selections)
Data depunerii procesului14 aprilie 2025
Verdict20 februarie 2026, Curtea Supremă a SUA
Motiv centralTarife impuse printr-o lege de urgență, contestate ca depășire de atribuții
Posibile rambursăricel puțin 134 mld. $ (estimare citată), mecanismul rămâne de clarificat

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump anunțând majorarea tarifelor vamale globale.
Externe21 feb. 2026

După ce a anunțat un tarif global de 10%, Trump îl majorează la 15% în mai puțin de 24 de ore; Casa Albă invocă Secțiunea 122 după verdictul Curții Supreme

Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale globale de la 10% la 15%, imediat după ce Curtea Supremă i-a anulat programul anterior de tarife , potrivit Reuters . Noua cotă reprezintă nivelul maxim permis de legea invocată de administrația americană. Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA anunțase o taxă generală de 10% pentru importurile din toate țările, în urma unei hotărâri a Curții Supreme care a stabilit că Trump a depășit limitele legale atunci când a impus tarife mai ridicate în baza unei legi privind urgențele economice. Noua măsură se bazează pe așa-numita Secțiune 122, o prevedere rar folosită, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile. Pentru prelungirea lor este necesară aprobarea Congresului. Experții în comerț sunt sceptici că legislativul, chiar cu majoritate republicană, va susține extinderea măsurii, pe fondul nemulțumirilor publice legate de creșterea prețurilor. Trump a transmis că va folosi intervalul de 150 de zile pentru a identifica alte instrumente legale prin care să continue politica tarifară, inclusiv prin invocarea unor legi ce permit impunerea de taxe pe motive de securitate națională sau practici comerciale incorecte. Unele produse, precum mineralele critice, metalele și energia, sunt exceptate de la noile tarife, potrivit Casei Albe. În paralel, oficiali americani au precizat că acordurile comerciale deja negociate, cu tarife de 19% pentru state precum Malaezia sau Cambodgia, rămân în vigoare. Hotărârea Curții Supreme , redactată de președintele instanței, John Roberts, a fost susținută atât de judecători conservatori, cât și liberali. Trump a criticat dur decizia, însă a promis continuarea „războiului comercial”. Pe fondul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului, sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a aprobării pentru modul în care președintele gestionează economia, doar 34% dintre respondenți declarându-se mulțumiți. [...]

Friedrich Merz discutând despre comerțul dintre Germania și China.
Externe22 feb. 2026

China depășește SUA și devine principalul partener comercial al Germaniei în 2025

China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025 , depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian . Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului. Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane. Dezechilibru major în relația cu China Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro , în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro , ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului. În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping . Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale. Industria auto, dependentă de piața chineză Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară. Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”. Presiunea UE pentru „derisking” Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară. UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim. În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării. [...]

Steve Witkoff discutând despre o posibilă întâlnire între liderii mondiali.
Externe22 feb. 2026

Posibilă întâlnire în trei? Emisarul american Steve Witkoff evocă un summit cu Trump, Putin și Zelenski

Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, afirmă că în următoarele trei săptămâni ar putea avea loc o întâlnire Putin–Zelenski , în urma eforturilor de mediere ale Washingtonului, potrivit Meduza , care citează un interviu acordat postului Fox News . Witkoff a declarat că inițiativele propuse de partea americană ar putea „aduce cele două părți mai aproape” și ar putea conduce chiar la un summit între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin. El a adăugat că există și posibilitatea unei întâlniri în trei, cu participarea lui Donald Trump, însă decizia îi aparține acestuia. „Nu cred că va dori să participe decât dacă este sigur că poate obține cel mai bun rezultat posibil”, a spus Witkoff , exprimându-și speranța că „în următoarele săptămâni” vor exista vești pozitive. Întâlnirile cu Putin și „liniile roșii” Întrebat despre discuțiile sale cu liderul de la Kremlin, Witkoff a afirmat că Putin a fost „mereu brutal de onest” în conversațiile purtate. El a precizat că a fost criticat pentru faptul că s-a întâlnit de opt ori cu președintele rus, însă a susținut că nu se poate ajunge la un acord fără a înțelege poziția celeilalte părți și „liniile roșii” invocate de Moscova. Declarațiile vin în contextul reluării negocierilor dintre delegațiile rusă și ucraineană, inclusiv runda de discuții desfășurată la Geneva pe 17–18 februarie. După acea rundă, Zelenski a anunțat că le-a cerut reprezentanților ucraineni să „ridice problema” unei întâlniri directe cu Putin, pe care o consideră esențială pentru un eventual progres privind dosarul teritorial. Disputa privind locul întâlnirii Zelenski a afirmat în repetate rânduri că este pregătit pentru o întâlnire față în față într-o locație neutră. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar putea avea loc doar la Moscova, oferind garanții de securitate pentru liderul ucrainean. Zelenski a respins varianta și a sugerat, la rândul său, Kievul drept posibil loc al întâlnirii. Unul dintre principalele puncte de blocaj rămâne statutul Donbasului, controlul asupra regiunii fiind în continuare o temă majoră în negocieri. [...]

Studenți protestând cu steaguri și pancarte în Teheran.
Externe22 feb. 2026

Proteste reluate la Teheran – studenții contestă regimul în pline tensiuni cu SUA

Studenții iranieni au reluat protestele antiguvernamentale la Teheran , pe fondul tensiunilor legate de negocierile nucleare cu SUA și al unei consolidări a prezenței militare americane în regiune, potrivit Euronews , care citează agenția Associated Press. Imagini geolocalizate la universități din capitală, inclusiv la Universitatea Sharif de Tehnologie, arată studenți scandând „bi sharaf” – „rușinos” în limba persană – și confruntări între manifestanți și susținători ai guvernului. Potrivit relatărilor din presa locală și din diaspora, protestele marchează 40 de zile de la moartea a mii de persoane în timpul represiunii din ianuarie, respectând tradiția șiită de comemorare. Agenția Fars a relatat că un miting planificat drept „tăcut și pașnic” a degenerat după ce unii participanți au început să scandeze „moarte dictatorului”, o referire la liderul suprem Ali Khamenei . Înregistrări video arată două grupuri separate de forțe de ordine, ambele afișând fotografii comemorative. Autoritățile iraniene recunosc peste 3.000 de morți în timpul reprimării protestelor izbucnite în decembrie, pe fondul dificultăților economice, însă organizația Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, susține că numărul victimelor ar depăși 7.000. Președintele american Donald Trump a avansat vineri cifra de 32.000 de morți, fără a prezenta dovezi. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat într-un discurs televizat că Iranul „nu va pleca capul” în fața presiunilor internaționale, în timp ce negocierile cu Washingtonul privind programul nuclear sunt în desfășurare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut public prezentarea de dovezi pentru cifrele contestate. Tensiunile sunt amplificate de desfășurări militare americane în regiune. Reuters a relatat despre prezența unor aeronave militare americane în apropierea Iranului, iar portavionul USS Gerald R. Ford a fost observat tranzitând Strâmtoarea Gibraltar. Mai multe state, printre care Suedia, Serbia și Australia, și-au sfătuit cetățenii să părăsească Iranul. Reluarea protestelor și consolidarea militară americană conturează un context volatil, în care evoluția negocierilor nucleare ar putea influența decisiv stabilitatea internă și [...]

Peisaj din Groenlanda cu case colorate și munți acoperiți de zăpadă.
Externe22 feb. 2026

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda - misiunea este în curs și poate crește tensiunile regionale

Statele Unite vor desfășura o navă-spital în Groenlanda , potrivit Știrile ProTV , după un anunț făcut sâmbătă de președintele Donald Trump pe rețeaua Truth Social . Decizia este prezentată ca un răspuns la nevoi medicale locale , însă vine într-un context politic sensibil, care poate afecta relația cu Danemarca. „Este pe drum!”, a scris Trump, adăugând că vasul „îi va îngriji pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt îngrijiți acolo”. Din perspectiva capacității sistemului de sănătate din Groenlanda, informațiile din articol indică o infrastructură medicală existentă, chiar dacă limitată de geografie și populație. Teritoriul are circa 57.000 de locuitori, iar pentru cazurile complexe funcționează spitalul Regina Ingrid din Nuuk , completat de o rețea de clinici; în anumite situații, pacienții sunt transportați în Danemarca. În acest cadru, articolul notează că Groenlanda „nu a raportat recent necesități medicale” care să justifice prezența unei nave-spital, ceea ce ridică întrebări despre utilitatea operațională a misiunii raportat la nevoile curente ale sistemului local. Totodată, rămâne neprecizat dacă desfășurarea a fost coordonată cu autoritățile daneze sau cu administrația autonomă groenlandeză și nici care este calendarul exact. Capacitatea navei-spital, așa cum este descrisă, ar depăși cu mult un rol de sprijin punctual: Marina SUA are două astfel de nave, fiecare cu 100 de paturi și 80 de locuri pentru terapie intensivă, folosite de regulă după dezastre naturale sau în pandemii. Articolul menționează însă și o limitare practică importantă: mobilizarea completă a echipajelor nu se face imediat, navele având efective minimale când staționează la ancoră. Miza depășește sănătatea publică și intră în zona de politică externă: anunțul vine pe fondul amenințărilor repetate ale lui Trump privind anexarea Groenlandei, declarații care au tensionat relațiile transatlantice. În acest context, o intervenție medicală fără mandat public și fără coordonare explicită poate fi interpretată ca un gest cu încărcătură politică, chiar dacă este prezentată drept sprijin pentru capacitatea sanitară locală. [...]

Donald Trump discutând despre situația din Iran și posibile acțiuni militare.
Externe22 feb. 2026

Trump ia în calcul un atac, Europa reacționează – apeluri urgente de evacuare din Iran

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]