Știri
Știri din categoria Externe
Taiwanul acuză o nouă rundă de presiune militară chineză, după ce Ministerul Apărării de la Taipei a raportat detectarea a 16 avioane de luptă chineze în apropierea insulei, în intervalul în care, la Beijing, Xi Jinping s-a întâlnit cu lidera opoziției taiwaneze, potrivit digi24.ro. Episodul contează pentru mediul economic din regiune prin riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan, un coridor critic pentru comerț și lanțuri de aprovizionare.
Întâlnirea a avut loc vineri, când Xi Jinping s-a văzut la Beijing cu Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT), cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. În același timp, autoritățile taiwaneze spun că, de vineri dimineața până la mijlocul după-amiezii, cele 16 aeronave chineze au operat în apropierea insulei, conform raportului zilnic privind activitatea militară din ultimele 24 de ore.
Pe fondul discuțiilor politice, Xi a transmis că Beijingul „nu va tolera în niciun caz” independența Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu. De cealaltă parte, Cheng a prezentat vizita drept o misiune de reconciliere și a spus că așteaptă ca KMT și Partidul Comunist Chinez să promoveze „instituționalizarea” păcii în Strâmtoarea Taiwan.
Shen Yu-chung, viceministru al Consiliului pentru Afaceri Continentale din Taiwan (instituția care elaborează politica față de China), a declarat sâmbătă la Taipei că folosirea coerciției militare pentru a forța negocieri politice a fost „tactica preferată” a Chinei.
La Beijing, vicepreședintele KMT, Chang Jung-kung, a susținut că promovarea păcii ar însemna să li se ofere taiwanezilor opțiunea între „pace și reconciliere” sau război, potrivit unui comunicat al partidului.
În Taiwan, biroul președintelui Lai Ching-te a afirmat vineri seara că întâlnirea Xi–Cheng a urmărit să transmită ideea că „Taiwanul face parte din Republica Populară Chineză”. Administrația Lai a reiterat, prin purtătoarea de cuvânt Karen Kuo, că:
„Viitorul Taiwanului poate fi decis doar de poporul taiwanez.”
Materialul nu indică măsuri imediate anunțate de una dintre părți după acest episod. Rămâne de urmărit dacă raportările privind activitatea militară în jurul insulei vor continua la același nivel și dacă dialogul politic invocat de opoziția taiwaneză produce rezultate concrete sau rămâne însoțit de presiune militară.
Recomandate
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
Rusia a executat un atac aerian combinat de amploare, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacității de apărare a Ucrainei , într-un baraj concentrat pe Kiev, potrivit Antena 3 . În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete (majoritatea către capitală) și au folosit 120 de drone de atac, într-o acțiune descrisă drept cea mai mare lovitură cu rachete balistice de la începutul războiului. Forțele aeriene ucrainene au anunțat un „atac masiv combinat” cu drone și „diverse rachete” lansate de la sol sau din aer. CNN, citată în material, notează că barajul de rachete a fost „intens” și s-a desfășurat pe durata a două ore. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha , a declarat că a fost „cel mai mare număr de rachete balistice lansate de la începutul războiului”. Bilanț și eficiența apărării antiaeriene Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi „doborât sau neutralizat 126 de ținte aeriene”, dintre care: 18 rachete; 108 drone. În același timp, 23 de rachete și 10 drone au lovit 20 de ținte din Ucraina. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 16 morți și 77 de răniți. Un al doilea val de atac, în noaptea următoare În noaptea de duminică spre luni, Rusia ar fi atacat din nou cu două rachete Kh-59/68 lansate din avion și cu alte 94 de drone de atac. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 81 de drone. Într-un raport publicat luni dimineața, forțele ucrainene au precizat: „În noaptea zile de 20 iulie (începând cu ora 18:00 din seara de 19 iulie), inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate de avioane din zona Crimeea și cu 94 de drone de atac de tip Shahed (inclusiv drone cu motoare cu reacție), Gerbera, Italmaș, lansate dinspre direcțile Kursk, Milevo, Orel - ale Federației Ruse - și Donețk ș Guardiasnk/Crimeea. Forțele aeriene ale UCrainei au respins atacul inamic. Conform datelor preliminare, la 8 dimineața (luni), apărarea antiaeriană a doborât 81 de drone. O rachetă a lovit o locație, iar a doua rachetă și-a ratat ținta.” De ce contează Dimensiunea atacului și concentrarea pe Kiev indică o presiune operațională crescută asupra apărării antiaeriene ucrainene și asupra infrastructurii, cu efecte imediate în pierderi umane și lovirea unor ținte multiple. Datele privind țintele lovite și interceptările provin din raportările autorităților ucrainene, preluate de Antena 3. [...]
Un atac cu drone asupra regiunii Moscovei a provocat incendii și a rănit cel puțin 10 persoane , inclusiv după ce au fost raportate focare la o bază petrolieră din Podolsk și într-un parc industrial din Domodedovo, potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: loviturile au vizat infrastructură civilă și zone logistice/industriale din proximitatea capitalei ruse. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat că atacul a avut loc în noaptea de 20 iulie. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că „din seară” spre regiunea Moscovei au zburat peste 400 de drone, majoritatea fiind distruse „la depărtare”, iar 85 ar fi fost doborâte în apropierea Moscovei. Incendii raportate în Podolsk și Domodedovo Vorobiov a spus că în Podolsk, „în urma căderii dronelor au avut loc incendii” și au fost avariate „mai multe obiective de infrastructură civilă”, fără să precizeze care. În Odînțovo ar fi fost avariate un autoturism și o casă, iar în satul Maloie Tolbino a fost raportată avarierea unei locuințe. Publicația Astra, după analiza unor imagini video și fotografii, a scris că în Podolsk a fost atacată și arde o bază petrolieră și că arde un depozit din complexul industrial „Iujnîe Vrata” din Domodedovo. Tot Astra a relatat că o dronă a lovit și un bloc de locuințe din Domodedovo. Separat, locuitori din satul Koledino (districtul urban Podolsk) au semnalat un incendiu la un centru logistic Wildberries , însă serviciul de presă al companiei a transmis că depozitul funcționează normal. Compania a precizat că, „din motive de siguranță”, a fost făcută anterior o evacuare, iar angajații s-au întors ulterior la lucru. Bilanțul răniților și ce se știe despre victime Inițial, Vorobiov a anunțat doi răniți: o persoană în Domodedovo, în urma unui incendiu la o casă, și încă una pe autostrada M-4, unde o dronă ar fi căzut lângă un automobil. Ulterior, guvernatorul a actualizat bilanțul la 10 persoane rănite: în Domodedovo, ajutor medical a fost necesar pentru șapte persoane; șase au fost spitalizate, inclusiv trei cetățeni chinezi; în districtul Odînțovo, la o fată de 11 ani a fost diagnosticată o „reacție acută la stres”; în Podolsk au fost rănite două femei. Spitalul din Domodedovo a anunțat că a primit șase persoane cu „traumatisme de tip exploziv” de severitate diferită, dintre care trei sunt cetățeni străini, fără alte detalii. Șefa districtului urban Domodedovo, Evghenia Hrustaleva, a confirmat ulterior un incendiu pe teritoriul parcului industrial „Iujnîe Vrata” și faptul că o dronă a lovit un bloc de pe strada Kurîjova. Ea a afirmat inițial că au fost doi răniți, apoi a precizat că în spitalul din Domodedovo se află șase persoane rănite. [...]
Întâlnirile în serie ale lui Zelenski cu comandanții indică o criză de comandă în plin val de tensiuni interne și speculații privind schimbarea șefului armatei, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a avut „cel puțin 6 întâlniri separate” într-o singură zi cu lideri militari, pe fondul „emoțiilor puternice” din societate după schimbări recente la vârful puterii. Miza este una operațională: într-un război de uzură, orice semnal de instabilitate în lanțul de comandă poate afecta coeziunea decizională și capacitatea de a implementa rapid reforme sau ajustări tactice, iar discuțiile despre o posibilă demitere a comandantului-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi , amplifică presiunea publică și politică. Cine s-a văzut cu Zelenski În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit cu mai mulți lideri militari, între care: Mihailo Drapatyi, comandantul Forțelor Întrunite ale Forțelor Armate ale Ucrainei; Volodimir Horbatiuk, adjunctul șefului Statului Major General; Andrii Bilețki, general de brigadă și comandant al Corpului al Treilea de Armată; Igor Obolensky, comandant militar din cadrul Gărzii Naționale; Oleh Apostol, comandantul Forțelor de Asalt Aeriene și comandantul Brigăzii de Operațiuni Speciale; Denys „Redis” Prokopenko, general de brigadă în Garda Națională și comandant al Primului Corp „Azov”. În acest context, Kîrîlo Budanov a indicat că tensiunile sunt recunoscute la vârf și că reacția publică a fost luată în calcul. „Situația legată de ultimele schimbări interne a stârnit emoții puternice. Înțeleg oamenii. Poziția societății a fost auzită.” Demiterea lui Syrskyi: informație vehiculată, fără confirmare În paralel, presa ucraineană a relatat că, „în cadrul ședinței de securitate națională, generalul Sirski va fi demis”, însă, potrivit unor informații din Administrația Prezidențială citate în material, „nu vor exista demisii” în cadrul acelei ședințe. Cu alte cuvinte, scenariul rămâne la nivel de relatare și contra-relatare, fără o confirmare oficială prezentată în text. De unde vine ruptura: cazul Fedorov și conflictul cu Syrskyi Materialul plasează tensiunile actuale în jurul deciziei lui Zelenski de a-l demite pe popularul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, decizie care a alimentat nemulțumirea atât în rândul civililor, cât și al militarilor. Kyiv Independent relatează că în proteste a circulat sloganul: „Fedorov = mai mulți morți ruși, Syrskyi = mai mulți morți ucraineni.” Potrivit aceleiași publicații, una dintre explicațiile centrale pentru demiterea lui Fedorov ar fi conflictul său personal și profesional cu Syrskyi. Într-o conferință de presă, Fedorov l-a acuzat pe comandantul-șef că blochează reformele și că ar fi încercat să-l îndepărteze, inclusiv printr-un ultimatum transmis președintelui. Zelenski a spus ulterior, într-o conferință de presă la care a apărut alături de premierul britanic demisionar Keir Starmer , că cei doi nu au reușit să coopereze fără medierea sa și că, în această situație, „ieșirea e fie o parte, fie cealaltă”. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate rezultă două direcții imediate: pe de o parte, Zelenski încearcă să stabilizeze relația cu comandanții prin consultări directe și repetate; pe de altă parte, rămâne deschisă întrebarea dacă presiunea publică și disputele interne vor duce la schimbări în vârful armatei. În lipsa unei confirmări oficiale privind demiterea lui Syrskyi, orice concluzie despre o decizie iminentă trebuie tratată ca incertă. [...]
Atacurile guvernului grec la adresa șefei EPPO ridică miza politică a anchetelor pe fonduri UE potrivit Mediafax , pe fondul dosarului OPEKEPE, o investigație privind o schemă de fraudare a subvențiilor europene în Grecia. Disputa are o componentă de reglementare: cât de departe poate merge Parchetul European (EPPO) în anchete care ating politicieni în funcție și cum se gestionează conflictul dintre regulile europene și mecanismele naționale de imunitate și control asupra procurorilor. Ministrul Sănătății din Grecia și vicepreședinte al partidului de guvernământ Noua Democrație, Adonis Georgiadis, a pus sub semnul întrebării modul în care EPPO a funcționat sub conducerea Laurei Codruța Kövesi, numind-o „o alegere foarte greșită” și susținând că gestionarea cazului OPEKEPE a produs „tulburări politice” fără folosirea prealabilă a unor „dovezi esențiale”. „Doamna Kovesi a fost o alegere foarte greșită pentru lansarea Parchetului European. Nu a înțeles limitele acestuia, nici ce înseamnă respectul pentru independența statelor, nici ce ar trebui să investigheze exact un Parchet European.” În același timp, premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că vrea să scoată la lumină „adevărul deplin” în cazul OPEKEPE, criticând opoziția după anunțurile EPPO și depunerea acuzațiilor care vizează, potrivit materialului, parlamentari ai Noii Democrații. Ce este cazul OPEKEPE și de ce contează pentru fondurile europene Cazul OPEKEPE vizează o schemă de fraudare a fondurilor europene în Grecia, investigată de EPPO. Mediafax notează că agenția de stat OPEKEPE, responsabilă cu distribuirea subvențiilor, a fost desființată de guvernul elen după ce procurorii au descoperit deturnarea ilegală a peste 22 de milioane de euro (aprox. 110 milioane lei). Ancheta ar fi indicat o rețea care a funcționat între 2018 și 2024, cu implicarea unor oficiali guvernamentali, fermieri și manageri din centre agricole. Din perspectiva companiilor și beneficiarilor de subvenții, miza este dublă: controlul asupra fluxurilor de bani europeni și riscul ca investigațiile să ducă la blocaje instituționale sau la schimbări de proceduri în administrarea subvențiilor. Linia de conflict: imunități, procurori delegați și rolul CJUE Materialul descrie o confruntare politico-juridică între EPPO și autoritățile elene, amplificată după ce EPPO a cerut ridicarea imunității și a trimis în judecată patru deputați în funcție din partidul de guvernământ. În paralel, disputa a ajuns și în zona organizării sistemului de anchetă: Consiliul Judiciar Suprem din Grecia a prelungit mandatele a trei procurori europeni delegați greci, decizie contestată de Kövesi. În iunie 2026, șefa EPPO a pierdut recursul la Curtea Supremă din Grecia, iar ulterior le-a transmis oficialilor greci să conteste interpretările juridice la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dacă nu sunt de acord cu regulamentele europene. Un alt punct sensibil, potrivit Mediafax, îl reprezintă criticile formulate de Kövesi la adresa legislației din Grecia, inclusiv a Constituției, pe motiv că ar oferi o imunitate prea largă miniștrilor și parlamentarilor, ceea ce ar îngreuna investigațiile europene. Ce urmează Pe termen scurt, escaladarea politică din Grecia riscă să mențină presiunea asupra EPPO în dosarele care ating zona politică. Pe termen mediu, disputa privind interpretarea regulilor europene versus deciziile instanțelor și autorităților naționale poate împinge conflictul spre CJUE, cu potențiale efecte asupra modului în care sunt derulate anchetele EPPO în statele membre atunci când sunt implicate imunități și numiri/mandate ale procurorilor delegați. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
