Știri
Știri din categoria Externe
Keith Kellogg spune că NATO „se dovedește a fi lașă” și sugerează că Statele Unite ar putea avea nevoie de o nouă structură de apărare, care să includă inclusiv Ucraina, potrivit Știrile ProTV.
Generalul-locotenent în rezervă, fost trimis special al lui Donald Trump pentru Ucraina, afirmă că alianța nord-atlantică s-a dovedit „ineficientă” în contextul conflictului cu Iranul, critică formulată anterior și de Trump. Într-o apariție la Fox News, Kellogg a susținut că Washingtonul ar putea avea nevoie de „parteneri diferiți” în materie de apărare.
„NATO se dovedește a fi lașă. Poate că avem nevoie de un nou NATO, de o nouă structură de apărare”, a spus Kellogg.
Kellogg a invocat articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord, care permite oricărui stat membru să părăsească NATO la un an după notificarea denunțării tratatului. În acest cadru, el a avansat ideea redesenării alianțelor, inclusiv printr-o formulă care să reunească Japonia și Australia, alături de unele state europene „dispuse să intre în luptă”, precum Germania sau Polonia, și „chiar și Ucraina”, pe care o descrie drept „un bun aliat”.
Criticile la adresa NATO au fost reluate, în același context, și de Victoria Coates, fostă consilieră adjunctă pentru securitate națională, care a caracterizat alianța drept „irelevantă” și a argumentat că nu a reușit să facă față „celui mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace”. Coates a mai spus că operațiunile SUA alături de Israel ar arăta ce poate face Washingtonul cu „un aliat cu adevărat motivat”.
La rândul său, fostul secretar de stat Mike Pompeo a descris starea alianței ca fiind „sfâșietoare” și a vorbit despre necesitatea unei „regândiri fundamentale” a modului în care Statele Unite își definesc aliații și gradul de încredere pe care se pot baza.
Recomandate
Rusia a lovit Ucraina într-un atac diurn rar cu drone și rachete , unul dintre cele mai mari din 2026, relatează Kyiv Post . Mai multe regiuni au raportat „sute de drone și rachete” care au survolat zone populate timp de ore, potrivit publicației. Corespondentul special al Kyiv Post la Harkiv a semnalat intensificarea loviturilor în ultimele două zile și a transmis fotografii cu un spital avariat în apropierea centrului orașului. Într-un briefing cu ușile închise susținut „ieri” de președintele Volodîmîr Zelenski, la care a participat și Kyiv Post, liderul ucrainean a oferit detalii despre discuții privind achiziții de armament și negocieri de pace. Ucraina analizează posibilitatea de a cumpăra sisteme THAAD (un sistem american de apărare antirachetă) pentru a contracara bombele aeriene ghidate, iar Zelenski a spus că Kievul ar prefera ca războiul din Iran să se încheie rapid, invocând riscul redirecționării armelor către alte teatre. Zelenski a criticat ceea ce a numit „nepregătirea” Moscovei. Potrivit relatării, propunerea unui armistițiu de Paște „rămâne pe masă” dacă Rusia acceptă. În același timp, Zelenski a abordat și exporturile de drone, plângându-se din nou că producători locali ar încheia acorduri externe fără coordonare cu autoritățile de la Kiev, ceea ce, în evaluarea sa, ar putea afecta efortul de război; el a adăugat că Ucraina își securizează acorduri pe 10 ani cu state din Golf. În plan geopolitic, Kyiv Post notează că o posibilă ieșire a președintelui american Donald Trump din NATO este tratată ca un scenariu tot mai discutat, iar Europa ia în calcul o clauză de apărare mutuală similară Articolului 5 din NATO. Fostul emisar american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit alianța „lași” și a propus o nouă alianță care să includă Ucraina, mai scrie publicația. Pe fundalul extinderii conflictului dincolo de regiune, articolul menționează și informații potrivit cărora Kievul ar fi înființat baze în Libia, care ar fi putut fi deja folosite pentru a viza petroliere rusești în Marea Mediterană. Elementele-cheie reținute din relatarea Kyiv Post: atac diurn rar al Rusiei cu drone și rachete, descris drept unul dintre cele mai mari din 2026; intensificarea loviturilor în zona Harkiv, inclusiv avarierea unui spital lângă centrul orașului; Ucraina analizează achiziția de sisteme THAAD pentru apărarea împotriva bombelor aeriene ghidate; armistițiul de Paște rămâne o opțiune condiționată de acceptul Rusiei; discuții în Europa despre o clauză de apărare mutuală, pe fondul speculațiilor privind viitorul SUA în NATO. [...]
Dmitri Medvedev susține că UE ar putea deveni o alianță militară ostilă Rusiei , potrivit Euronews , într-o declarație care leagă evoluțiile din interiorul Uniunii de tensiunile mai largi din NATO și de poziționarea Moscovei față de vecinii săi. Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova și fost președinte al Federației Ruse, a afirmat că Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic și că ar putea căpăta rapid o dimensiune militară. „Totul trebuie să se schimbe – acum UE nu mai este o uniune economică. Se poate transforma rapid într-o alianță militară pe deplin funcțională și extrem de ostilă față de Rusia, sub anumite aspecte mai ostilă decât NATO.” În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că războiul din Iran ar fi amplificat tensiunile din interiorul NATO și că liderii de la Bruxelles ar lua „în calcul serios” dimensiunea militară. Pe acest fond, Medvedev a spus că Moscova nu ar trebui să tolereze încercările statelor vecine de a se apropia de Uniunea Europeană. Declarațiile vin în contextul unei întâlniri la Kremlin între Vladimir Putin și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, descrisă ca tensionată. Putin a spus că Armenia trebuie să aleagă între dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Rusia și a susținut că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, deoarece Armenia este deja parte a unei uniuni vamale cu Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres, menționează Euronews. Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, iar în ultimii doi ani relațiile cu Rusia s-au deteriorat, pe fondul acuzațiilor de la Erevan că Moscova nu a oferit sprijin suficient în disputele cu Azerbaidjanul. Criticile au vizat în special conflictele din Nagorno-Karabah din 2020 și 2023, în timp ce Armenia s-a apropiat treptat de Uniunea Europeană. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, merge la Washington între 8 și 12 aprilie , pentru întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, și cu principalii responsabili ai administrației americane, potrivit Agerpres , care citează AFP. Alianța a anunțat că Rutte va avea miercuri o întrevedere cu Donald Trump, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. Vizita are loc pe fondul tensiunilor din relația Washingtonului cu aliații europeni, după ce Trump a lansat în ultimele zile critici dure la adresa acestora. Conform informațiilor transmise, liderul de la Casa Albă a amenințat că SUA ar putea părăsi NATO, acuzând statele europene din Alianță că s-au ținut departe de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Marco Rubio a sugerat, la rândul său, că Washingtonul își reexaminează relațiile cu NATO, deși SUA rămân unul dintre membrii importanți ai organizației. AFP comentează că Mark Rutte încearcă de luni de zile să mențină un echilibru între atacurile verbale ale președintelui american la adresa aliaților europeni și nevoia de a-i apăra pe aceștia fără a escalada disputa cu Donald Trump. Situația s-a complicat după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, în contextul nemulțumirii exprimate de Trump față de ceea ce el consideră a fi o eschivare a europenilor. În acest cadru, Trump le-a cerut aliaților sprijin pentru securizarea strâmtorii Ormuz, blocată de la începutul războiului de Iran, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. Pe 9 aprilie, Rutte urmează să susțină un discurs și să participe la o dezbatere organizată de Institutul Fundației Ronald Reagan, iar între 10 și 12 aprilie va lua parte la reuniunea grupului Bilderberg, forum care reunește responsabili americani și europeni. [...]
Armata rusă nu a câștigat teritoriu în Ucraina în martie , intrând practic în defensivă pentru prima dată după doi ani și jumătate, potrivit HotNews.ro , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), transmisă de News.ro. Conform acestor date, martie 2026 este prima lună fără câștig teritorial rusesc din septembrie 2023, iar în unele puncte trupele Moscovei s-au retras în fața forțelor ucrainene. Înaintarea Rusiei încetinise deja de la finalul anului 2025, pe fondul contraofensivelor ucrainene din sud-est, iar în februarie Rusia a cucerit 123 km², cel mai mic avans lunar din aprilie 2024. Pe întregul front, în martie, Ucraina ar fi recucerit net 9 km². Cifra nu include operațiuni de infiltrare dincolo de linia frontului și nici înaintări revendicate de Rusia care nu au fost confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project, o ramură a American Enterprise Institute (AEI). ISW pune încetinirea din ultimele luni pe seama contraofensivelor ucrainene, dar și a unor factori de comunicații și coordonare: „interdicției impuse Rusiei de a utiliza terminalele Starlink în Ucraina” și „eforturilor Kremlinului de a restricționa accesul la Telegram”. HotNews.ro notează că Telegram, foarte folosită în Rusia inclusiv pe front, a devenit aproape inutilizabilă în ultimele luni din cauza blocajelor autorităților, în timp ce Moscova promovează platforma Max drept „mesagerie națională”. Din punct de vedere geografic, Rusia a cedat teren în sud, între regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, unde zona de control s-a redus de la peste 400 km² la final de ianuarie la 144 km² în martie, după ce pătrunsese acolo pentru prima dată în iunie 2025. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația rămâne nefavorabilă Kievului: la est de Sloviansk, trupele ruse ar fi avansat cu aproximativ 50 km² într-o lună, în direcția orașelor Kramatorsk și Sloviansk. În ansamblu, dinamica din 2026 indică o temperare a câștigurilor rusești: în primele trei luni ale anului, acestea sunt de două ori mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, deși în 2025 armata rusă avansase mai mult decât în precedentele 24 de luni. La patru ani de la începutul invaziei, Moscova ocupă puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind cucerită în primele săptămâni ale conflictului; aproximativ 7% (inclusiv Crimeea și zone din Donbas) se aflau deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. [...]
Armata rusă nu a obținut în martie niciun câștig teritorial net în Ucraina , o premieră din septembrie 2023, potrivit AGERPRES , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. „Armata rusă nu a obținut în luna martie pe ansamblu niciun câștig teritorial în Ucraina, o premieră din septembrie 2023, și chiar a pierdut teren pe frontul de sud-est, pierderi compensate de câștiguri pe frontul de est.” Încetinirea vine după ce, la finalul lui 2025, avansul rus a început să se reducă pe fondul contraofensivelor ucrainene în unele sectoare din sud-est. În februarie, Rusia ar fi ocupat doar 123 de kilometri pătrați suplimentari, cel mai mic avans lunar din aprilie 2024, conform aceleiași analize. În ansamblu, în al patrulea an al războiului declanșat de invazia din 24 februarie 2022, unitățile ruse ar fi ocupat 4.524 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea și al treilea an la un loc. Totuși, în primele trei luni din 2026, câștigurile teritoriale rusești ar fi fost la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, indicând o schimbare de dinamică în defavoarea Moscovei. Diferențele între sectoarele frontului rămân semnificative. În sud-est, în special în provincia Dnipropetrovsk, trupele ruse ar fi pierdut teren în martie, la fel ca în februarie; după ce au intrat acolo pentru prima dată în iunie 2025 și au ocupat peste 400 de kilometri pătrați, suprafața controlată s-ar fi redus la circa 144 de kilometri pătrați după contraofensivele ucrainene. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația este descrisă ca nefavorabilă armatei ucrainene, Rusia avansând aproximativ 50 de kilometri pătrați într-o lună la est de Sloviansk, în direcția redutelor Kramatorsk și Sloviansk. Per total, armata rusă controlează puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind ocupată în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și părți din Donbas, se afla deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de invazia din 24 februarie 2022, mai notează analiza citată. [...]
Emisarul lui Vladimir Putin a salutat pe X ideea retragerii SUA din NATO , potrivit HotNews.ro . Kirill Dmitriev, directorul Fondului rus de investiții directe și negociator principal al Kremlinului în relația cu Washingtonul, a reacționat la atacurile lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice. Dmitriev a publicat miercuri pe platforma X mesajul „Adio, NATO”, alături de un link către un articol din Daily Mail, în care Trump ar fi urmat să critice dur NATO și să spună că este gata să scoată Statele Unite din alianță. Trump nu a reluat însă acest subiect în discursul la care făcea trimitere articolul, deși i-a îndemnat pe aliați să se implice în deblocarea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran. În schimb, potrivit sursei, președintele SUA a lăsat anterior să se înțeleagă că se apropie de o ruptură majoră cu partenerii din NATO. Într-un interviu acordat cotidianului britanic Daily Telegraph, Trump i-a criticat pe aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. El a spus că ia în considerare serios retragerea SUA din alianță, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. „Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel”, a spus el. Declarațiile pentru Daily Telegraph sunt prezentate ca cel mai puternic semn de până acum că administrația de la Casa Albă ia în calcul o ieșire din NATO. Consemnează, de asemenea, Reuters că o eventuală retragere ar putea necesita aprobarea Congresului, iar orice semnal că Washingtonul ar putea să nu-și apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav alianța. [...]
