Știri
Știri din categoria Externe

Un proiect de memorandum SUA–Iran ar putea debloca rapid fluxurile de petrol și transport prin Ormuz, prin ridicarea blocadei navale și emiterea de derogări de sancțiuni pentru exporturile iraniene, potrivit Digi24. Documentul, în 14 puncte, ar urma să fie semnat pe 19 iunie, în Elveția, și ar deschide o fereastră de 60 de zile pentru negocieri către un acord final.
Textul proiectului a fost consultat și publicat de Bloomberg, însă nu este clar dacă varianta aparține SUA sau provine de la un terț, notează Digi24.
Proiectul prevede ca, imediat după semnare, SUA să ridice blocada navală și să prevină interferențe împotriva Iranului, cu obiectivul de a restabili traficul „la capacitate maximă” în cel mult 30 de zile. În paralel, Iranul ar urma să ia măsuri pentru reluarea deplasării navelor comerciale între Golful Persic și Marea Oman, tot într-un orizont de 30 de zile, inclusiv prin eliminarea obstacolelor tehnice și neutralizarea minelor.
Pe partea de sancțiuni, proiectul include două elemente cu efect direct asupra pieței:
Digi24 mai notează că există îngrijorări legate de „taxe de servicii maritime” pe care Iranul le-ar putea percepe după 60 de zile pentru navele comerciale care tranzitează strâmtoarea, iar incertitudinea privind guvernanța Ormuz ar putea descuraja unele nave să intre pe ruta maritimă.
Un punct central al proiectului este un plan de „reabilitare și dezvoltare economică” pentru Iran, cu o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei). Mecanismul de implementare ar urma să fie formulat în 60 de zile, ca parte a acordului final.
Potrivit Digi24, planul ar presupune un angajament financiar major din partea statelor din Golf, afectate de războiul de trei luni, inclusiv de atacuri iraniene asupra unor instalații energetice. Fondul este prezentat ca alternativă la cererea Iranului de compensații din partea SUA și Israelului.
Documentul prevede încetarea imediată și permanentă a războiului „pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, angajamente de respectare a suveranității și un termen de maximum 60 de zile pentru a ajunge la un acord final (cu posibilitate de prelungire prin acord reciproc). Acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU.
În context, Digi24 relatează că șeful diplomației iraniene, Abbas Araghci, a spus că un acord de pace cu SUA ar impune retragerea Israelului din Liban. Publicația amintește și o analiză din The Guardian, potrivit căreia unii experți europeni se tem că Iranul ar putea fi mai înclinat să caute o armă nucleară după atacuri americane succesive, chiar dacă închiderea Strâmtorii Ormuz s-a dovedit o formă eficientă de descurajare.
Digi24 mai menționează că au existat semne că blocada americană asupra porturilor iraniene ar fi fost ridicată, „un număr tot mai mare de nave” începând să se deplaseze, în linie cu informațiile dintr-un material anterior al publicației despre tranzitul unor petroliere iraniene prin zonă (link în articolul sursă).
Recomandate

Acordul SUA–Iran intră în faza de negociere cu „garanții” cerute la Teheran , după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis că a aprobat memorandumul de înțelegere semnat cu Washingtonul, deși inițial s-a opus, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat de presa de stat iraniană și citat de BBC, indică faptul că acceptarea acordului este condiționată de protejarea intereselor Iranului și ale „Axei Rezistenței”, într-un moment în care miza economică a discuțiilor rămâne ridicarea sancțiunilor. Memorandumul deschide o perioadă de 60 de zile de negocieri între Statele Unite și Iran pentru un acord final privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și viitorul relațiilor bilaterale. În paralel, documentul prevede redeschiderea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz și ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene — elemente cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și energetice din regiune. Ce a spus Khamenei și de ce contează pentru negocieri În mesajul său, Khamenei susține că nu și-a schimbat „poziția de principiu” față de negocieri, dar că a acceptat demersul după ce președintele Masoud Pezeshkian i-ar fi oferit garanții privind apărarea intereselor naționale și a promis că Iranul nu va accepta cereri „excesive” din partea Washingtonului. „Eu, din principiu, aveam o opinie diferită; totuși (...) mi-am dat acordul.” „El [Pezeshkian] a declarat, de asemenea, în mod explicit că, dacă partea americană va încerca să formuleze cereri excesive, nu li se va supune.” Khamenei mai afirmă că negocierile directe care urmează „nu vor însemna acceptarea poziției inamicului”, sugerând că Teheranul încearcă să limiteze costul politic intern al dialogului cu SUA, în timp ce urmărește beneficii concrete, inclusiv pe zona sancțiunilor. Ce se schimbă pe mare: ridicarea blocadei și monitorizarea militară Tot joi, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat ridicarea blocadei navale asupra traficului maritim către și dinspre porturile iraniene. Potrivit autorităților americane, operațiunile de aplicare a blocadei au încetat, însă navele militare americane vor rămâne în regiune pentru a monitoriza respectarea prevederilor acordului. Context politic la Teheran: reacții împărțite În timp ce președintele Masoud Pezeshkian a salutat memorandumul și l-a descris drept un „document istoric”, reacțiile din Iran rămân divizate. O parte a oficialilor, presa de stat și personalități apropiate establishmentului îl prezintă drept o victorie diplomatică, în timp ce reprezentanții aripii dure a regimului și o parte a opoziției iraniene din diaspora rămân critici față de acord. În perioada de 60 de zile anunțată pentru negocieri, principalul test va fi dacă discuțiile pot avansa spre un acord final fără ca una dintre părți să invoce „cereri excesive” sau încălcări ale memorandumului, într-un dosar în care sancțiunile și securitatea regională sunt strâns legate de fluxurile comerciale și energetice. [...]

Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]

Redeschiderea „instantanee” a Strâmtorii Ormuz și ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene ar debloca rapid un coridor-cheie pentru transportul maritim și energie , după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a afirmat că protocolul „va intra în vigoare cu efect imediat” și că, „într-o primă etapă”, Iranul va redeschide fără întârziere Strâmtoarea Ormuz , iar Statele Unite vor ridica imediat blocada navală, conform aceleiași surse, care îl citează pe Sharif via AFP. Ce se schimbă operațional pentru transportul maritim Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul transmis de Sharif indică două măsuri cu efect direct asupra rutelor și porturilor din regiune: redeschiderea Strâmtorii Ormuz „fără întârziere”; ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Agerpres nu oferă detalii tehnice despre calendarul exact de implementare sau despre condiții suplimentare, dincolo de formulările „instantaneu/imediat” atribuite premierului pakistanez. Ce urmează: ceremonie și „discuții tehnice” în Elveția Sharif a mai anunțat că vineri va avea loc în Elveția o ceremonie „pentru a comemora acest eveniment marcant și pentru a da startul discuțiilor tehnice”. În acest stadiu, informațiile disponibile nu precizează cine participă la ceremonie și nici agenda sau durata discuțiilor. [...]

Iranul își înăsprește linia de negociere cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis că Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului în eventuale discuții viitoare, potrivit The Jerusalem Post . Într-o serie de postări pe X (fostul Twitter), Khamenei a susținut că a aprobat Memorandumul de Înțelegere (MoU) doar în baza unor promisiuni făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian și de echipa de negociere. MoU este un document-cadru care consemnează principii și angajamente între părți, fără a fi neapărat un tratat final. Aprobarea MoU, condiționată de garanții interne Khamenei afirmă că, „din principiu”, a avut o poziție diferită, dar a acceptat documentul după ce Pezeshkian – în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională – și-ar fi asumat explicit responsabilitatea pentru „protejarea drepturilor națiunii iraniene” și a „Frontului Rezistenței”. „Eu, din principiu, am avut o altă opinie; însă, din angajamentul pe care președintele [...] l-a luat față de mine [...] privind protejarea drepturilor națiunii iraniene și a Frontului Rezistenței [...] mi-am dat permisiunea.” Mesaj către Washington: negocierile nu înseamnă acceptare În aceeași serie de mesaje, liderul suprem iranian a susținut că președintele american Donald Trump ar fi împins pentru MoU „din disperare”, folosind „tot felul de pârghii” pentru a ajunge la acest rezultat. Khamenei a mai spus că Iranul va aștepta să vadă efectele înțelegerii, dar a insistat că simplul fapt al negocierilor față în față nu echivalează cu acceptarea poziției americane. Publicația notează că informația este în curs de actualizare. [...]

SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]

Iranul anunță că va introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile fără taxe , ceea ce poate ridica costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Mediafax . Teheranul susține că „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și că va percepe taxe pentru tranzitarea căii navigabile după intervalul de 60 de zile prevăzut într-un memorandum de înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că dosarul Strâmtorii Ormuz va fi în responsabilitatea Iranului și a Omanului, potrivit The Guardian. Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus la televiziunea de stat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a invocat „dreptul la suveranitate” asupra zonei, afirmând că Iranul va încasa „un comision pentru servicii”. De ce contează pentru piețele de energie și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută energetică vitală, pe unde circulă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL (gaz natural lichefiat). Introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru armatori și, indirect, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor energiei, în funcție de nivelul taxelor și de modul de aplicare (detalii care nu sunt precizate în material). Reacția SUA, pe fondul acordului cu Teheranul Donald Trump a declarat anterior că nu va accepta impunerea de taxe pentru traversarea rutei, însă, apărând acordul dintre SUA și Teheran, a susținut că, dacă strâmtoarea nu ar fi fost lovită, aceasta „nu ar fi fost niciodată deschisă”, iar consecința ar fi fost o „depresiune mondială”. În acest moment, informațiile disponibile nu includ nivelul taxelor, categoriile de nave vizate sau mecanismul de colectare, ci doar intenția Iranului de a trece la taxare după perioada de grație de 60 de zile. [...]