Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile SUA asupra unor ținte din Iran au continuat pentru a 13-a noapte la rând, iar exploziile raportate în apropierea Strâmtorii Ormuz mențin presiunea asupra unui coridor-cheie pentru transportul maritim comercial, potrivit Agerpres.
Presa iraniană a semnalat vineri dimineață mai multe explozii după ce forțele americane au anunțat un nou val de lovituri. Printre zonele vizate s-ar fi aflat împrejurimi ale orașelor Ahvaz, Andimeshk și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest), a relatat agenția iraniană Fars, citând autorități de la Teheran.
Explozii au fost raportate și în apropierea insulei Qeshm din Strâmtoarea Ormuz, precum și în jurul orașului portuar Bandar Abbas, indicând o extindere a incidentelor în proximitatea rutelor de navigație.
Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că ultimul val de atacuri a durat puțin peste două ore și s-a încheiat la ora locală 04:30 (01:00 GMT).
Într-o postare pe X, Centcom a precizat că a vizat:
cu obiectivul declarat de a diminua amenințarea asupra marinarilor și navelor comerciale civile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Centcom a reiterat poziția SUA potrivit căreia Strâmtoarea Ormuz a rămas deschisă navigației, în pofida atacurilor recente lansate de Gardienii Revoluției din Iran, și că navele comerciale ar putea tranzita zona cu sprijin militar american.
Potrivit informațiilor citate, conflictul a escaladat din nou la începutul acestei luni, după ce forțele iraniene au tras asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
Parlamentul Bulgariei a aprobat folosirea unei baze aeriene de către SUA , o decizie care ridică miza de securitate pentru Sofia și complică echilibrul regional, în condițiile în care Iranul a avertizat explicit împotriva sprijinirii operațiunilor americane, potrivit Antena 3 . Votul permite staționarea a maximum opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer , la aproximativ 260 de kilometri sud-est de Sofia. Avioanele-cisternă sunt folosite pentru realimentarea în zbor a altor aeronave, ceea ce extinde autonomia și raza de acțiune a operațiunilor aeriene. Decizia vine la o zi după ce Iranul a transmis Bulgariei să nu permită folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. În același timp, hotărârea este luată pe fondul rezervelor exprimate de unele state din Uniunea Europeană față de utilizarea bazelor aeriene pentru sprijinirea operațiunilor americane legate de războiul cu Iranul, notează The Washington Post. Avertismentul Teheranului și riscul de escaladare Cu o zi înaintea votului, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a spus că orice activitate care facilitează atacurile americane împotriva Iranului echivalează cu o complicitate la „agresiune şi crime de război” și a cerut Bulgariei să nu devină „complice a agresorilor şi a celor care încalcă legea”. În Bulgaria, decizia a alimentat îngrijorări privind riscul ca țara să fie atrasă în conflictul cu Iranul. Ce spune Sofia: „nu înseamnă implicare în război” Președinta Bulgariei, Iliana Iotova , citată de agenția BTA, a declarat înaintea votului că prezența avioanelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani la baza Bezmer nu echivalează cu implicarea Bulgariei în război. Ea a mai spus că aprobarea Parlamentului este obligatorie și că guvernul respectă procedurile legale. BTA amintește că Bulgaria a mai găzduit aeronave americane de realimentare în zbor, staționate pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii mai, cu o prelungire ulterioară până la finalul lunii iunie, iar avioanele au plecat în termenul stabilit. [...]
Donald Trump spune că este „aproape” de o decizie privind reluarea unor operațiuni militare majore în Iran , inclusiv lovituri „mai mari decât” cele din cadrul Operațiunii Epic Fury, potrivit unui interviu acordat Axios . Miza imediată este riscul unei escaladări care ar putea amplifica șocul deja vizibil în energie, în condițiile în care tensiunile au împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei). Trump a spus că ia în calcul „un atac masiv” și că este „aproape” de a lua o decizie, dar a insistat că nu a stabilit încă o determinare finală și nu a indicat un termen-limită. Doi oficiali americani citați de publicație au confirmat că nu a fost luată nicio decizie și că armata nu a primit ordine noi. De ce contează: energie și rute maritime sub presiune Escaladarea din ultimele 12 zile are ca obiectiv, potrivit relatării, oprirea atacurilor iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz , un coridor critic pentru transporturile de petrol. În paralel, rebelii Houthi susținuți de Iran din Yemen au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă presiune pe o altă rută majoră de transport energetic și alimentează instabilitatea pe piața globală. În acest context, revenirea la un război deschis ar avea implicații economice directe prin prețurile la energie, dar și prin riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare care depind de aceste rute maritime. Ce spune Trump despre o posibilă implicare a Israelului Președintele american a afirmat că Israelul „ar intra în două minute dacă îi cer”, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. Totodată, a avertizat că ar exista „consecințe” dacă Israelul s-ar alătura loviturilor, sugerând riscul unei riposte iraniene împotriva Israelului. Negocieri: „vor să negocieze”, dar fără acord Trump a declarat că iranienii „vor să negocieze”, însă „nu sunt pregătiți să facă o înțelegere” în acest moment, adăugând că „nu au primit încă suficientă durere”. Două surse regionale familiarizate cu eforturile de mediere au spus că liderii iranieni nu au acceptat cea mai recentă propunere înaintată. Ce urmează Pe termen scurt, elementul-cheie rămâne dacă Trump va ordona sau nu o nouă rundă de lovituri, în condițiile în care, potrivit oficialilor citați, nu există încă ordine noi către armată. Separat, Trump a spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar vrea să participe săptămâna viitoare, la Washington, la priveghiul senatorului Lindsey Graham și că ar fi dispus să se întâlnească cu el dacă va fi în oraș. [...]
Relatarea ministrului de Externe Abbas Araghchi sugerează breșe grave în securitatea internă a Iranului , după ce acesta a descris cum a scăpat la limită dintr-o lovitură israeliană în primele ore ale războiului Israel–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Într-un interviu de peste 90 de minute acordat jurnalistului iranian Javad Moghouei, Araghchi a spus că se afla într-un complex asociat cu liderul suprem de atunci, ayatollahul Ali Khamenei, când a avut loc atacul, în jurul orei 9:30 dimineața. El a descris haosul de după explozie și a vorbit despre ceea ce a numit „eșecuri severe” de securitate în Republica Islamică. „Apa picura din tavan și totul era într-o stare de ruină.” Indiciul central: informații „din interior”, nu doar supraveghere tehnologică Din relatarea lui Araghchi, elementul cu cea mai mare încărcătură operațională este suspiciunea că Israelul ar fi avut informații extrem de precise despre mișcările conducerii iraniene, dincolo de mijloace tehnice. „Nu mai atribui asta tehnologiei sau factorilor artificiali. Chiar nu știu ce să cred.” Ministrul a spus că autoritățile iraniene investighează posibilitatea unei infiltrări umane în aparatul de securitate și a mers mai departe, afirmând că vulnerabilitățile nu se limitează la furt de date, ci pot influența inclusiv „orientarea deciziilor” și „mediul psihologic”. Evacuare improvizată și lipsa unui „loc sigur” Araghchi a afirmat că a fost evacuat imediat de personalul de securitate, care i-ar fi spus că atacurile ar putea continua. A descris apoi o plecare grăbită într-o mașină civilă obișnuită, condusă de un tânăr agent, către Ministerul de Externe. Totodată, el a spus că, după atacuri, conducerea nu a mai lucrat din birourile obișnuite și că au fost pregătite locații alternative în apropierea ministerului, dar a adăugat că, în esență, „nu exista niciun loc sigur”, cu excepția tunelurilor. Chiar și acestea ar fi avut limitări: odată intrat, ar fi trebuit să rămână acolo câteva zile, ceea ce ar fi făcut dificilă continuarea activității în exterior. Măsuri de urgență și discuții sensibile despre succesiune Araghchi a mai spus că existau proceduri de urgență stabilite din timp, inclusiv un cod de activare – „Cod 110” – sugerând că scenarii de continuitate a conducerii sau aranjamente de criză fuseseră luate în calcul, dar erau atât de sensibile încât erau rareori discutate deschis. Eforturi diplomatice pentru a evita deschiderea altor fronturi În timpul conflictului, Araghchi a descris apeluri către lideri regionali pentru a preveni folosirea teritoriilor kurde din Irak ca platformă pentru atacuri împotriva Iranului. El a menționat discuții cu: Nechirvan Barzani (președintele Regiunii Kurdistan din Irak ); Bafel Talabani (lider al Uniunii Patriotice din Kurdistan); Hakan Fidan (ministrul de Externe al Turciei); Mohammed Shia al-Sudani (prim-ministrul Irakului). Araghchi a spus că a primit asigurări că nu va fi permis un astfel de scenariu și a indicat că Turcia „a jucat un rol semnificativ”. Dezvăluiri despre cercul de putere și o critică rară privind armistițiul Într-o altă afirmație notabilă, Araghchi a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, despre care spune că este considerat pe scară largă ca având un rol central în conducerea Iranului după război. El a oferit și o evaluare neobișnuit de directă despre armistițiu, sugerând că, dacă ar fi fost implementat cu 10 zile mai devreme, „realizările” Iranului ar fi rămas valabile. În final, Araghchi a susținut că „realizările strategice” ale Iranului s-au produs în primele două săptămâni și că Israelul „nu și-a atins obiectivele”. În ansamblu, interviul conturează o imagine a unui aparat de securitate sub presiune, în care conducerea iraniană ar fi fost forțată să opereze în condiții de vulnerabilitate și improvizație, în timp ce investighează posibilitatea unor breșe interne. [...]
Administrația SUA semnalează că nu va folosi pârghia politică pentru a opri extrădarea fraților Tate , ceea ce lasă procedura să curgă strict pe traseul juridic prevăzut de tratatul SUA–Regatul Unit, potrivit G4Media . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că autoritățile americane „nu au un rol” în acest moment în privința extrădării lui Andrew și Tristan Tate în Marea Britanie și că nu va comenta un proces aflat în derulare. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite în Filipine. De ce contează: tratatul de extrădare, nu decizia politică, rămâne cadrul de lucru Dosarul are și o dimensiune de reglementare: documente depuse la dosar arată că, potrivit legislației americane, secretarul de stat are competența de a împiedica extrădarea. Totuși, poziția exprimată de Rubio indică faptul că administrația nu intenționează să recurgă la această prerogativă. În același sens, publicația The Independent este citată cu declarația unui oficial de rang înalt al administrației Trump, sub protecția anonimatului, potrivit căruia SUA intenționează să respecte tratatul de extrădare cu Regatul Unit și în cazul fraților Tate. „Nu există niciun rol pentru noi în acest moment, sau poate niciodată, în această privință. Nu voi comenta un proces care își urmează cursul legal.” Situația juridică și acuzațiile din Marea Britanie Andrew și Tristan Tate sunt reținuți la Miami, după ce au fost arestați la sfârșitul săptămânii trecute, notează G4Media, citând Mediafax. Conform documentelor judiciare desecretizate, autoritățile britanice îi acuză pe cei doi de infracțiuni precum viol, agresiune și trafic de persoane, fapte care ar fi fost comise în perioada 2010–2017. În articol sunt menționate acuzații distincte: o femeie îl acuză pe Tristan Tate de viol și agresiune în contextul unei relații începute în 2012, iar două femei îl acuză pe Andrew Tate de viol și agresiune, fapte care ar fi avut loc în 2014 și 2015. Sunt menționate și alte acuzații, inclusiv pentru trafic de persoane, vătămare corporală și controlarea prostituției în scopul obținerii de beneficii materiale, în dosare care vizează alte presupuse victime. Ce urmează în procedură Îndeplinirea condițiilor legale pentru extrădare urmează să fie analizată de un judecător federal american, iar următoarea audiere este programată pentru 27 iulie. În cazul unor apeluri, procedura de extrădare ar putea dura mai mulți ani. Avocatul celor doi, Joseph McBride, susține că dosarul are motivații politice și afirmă că acuzațiile sunt nefondate, în timp ce Andrew și Tristan Tate au respins în mod constant acuzațiile, potrivit articolului. [...]
Atacurile Rusiei au oprit complet traficul pe coridorul maritim de export al Ucrainei , iar efectul imediat se vede în lanțul logistic regional: Maersk și-a întrerupt operațiunile într-un port ucrainean și a redirecționat încărcăturile către Constanța, potrivit G4Media . Miercuri, pentru prima dată de la înființarea coridorului în 2023, nicio navă nu a intrat în cele trei porturi ucrainene din regiunea Odesa. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, acuză Moscova că folosește presiunea militară pentru a bloca exporturile și a afecta piețele alimentare, într-un moment sensibil, „în plin sezon de recoltare”. „Rusia ține ostatică securitatea alimentară globală. Astăzi, nicio navă nu a trecut prin coridorul maritim al Ucrainei de la Marea Neagră — chiar în plin sezon de recoltare. Este vorba de un act deliberat de terorism economic și umanitar.” Efect operațional: rutele se mută, riscul crește Atacurile asupra navelor civile de marfă care se îndreptau spre porturile ucrainene „sufocă” coridorul, iar armatorii au decis să oprească traficul din cauza amenințărilor crescute la adresa securității, deși Ucraina spune că va continua să asigure securitatea. În acest context, compania de transport maritim Maersk a întrerupt operațiunile în portul pescăresc Chornomorsk (regiunea Odesa) și a redirecționat încărcăturile către portul Constanța , conform informațiilor citate în articol. Andrii Klymenko, șeful Grupului de monitorizare și cercetare strategică pentru Marea Neagră și Marea Baltică, spune că proprietarii navelor au suspendat operațiunile pentru a vedea cum evoluează situația și ce soluție poate găsi Ucraina. Miza economică: exporturi agricole și presiune pe prețurile alimentelor Articolul amintește că blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene în 2022 a strangulat exporturile agricole și a contribuit la creșterea prețurilor globale la alimente cu peste 60% până în luna martie (fără a preciza anul în fragmentul redat). După stabilirea coridorului maritim protejat în Marea Neagră, Ucraina a exportat prin acesta peste 168,9 milioane de tone de mărfuri, inclusiv peste 100 de milioane de tone de cereale, o parte importantă fiind destinată țărilor din „Sudul Global”, în pofida atacurilor repetate asupra porturilor din Odesa. Ce urmează: Ucraina cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU Ucraina a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU pentru 27 iulie, cerând statelor să solicite Moscovei să înceteze atacurile asupra libertății de navigație în Marea Neagră. Purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmytro Pletenchuk, susține că Rusia lovește nave care operează „în deplină legalitate”, în timp ce Ucraina ar viza nave care încalcă legislația maritimă prin transport ilegal de petrol supus sancțiunilor sau prin intrarea în porturi din teritoriile ocupate. În același timp, el admite că presiunea a crescut și că firmele de transport maritim își reduc operațiunile, dar afirmă că Ucraina va continua să lucreze pentru restabilirea capacității maxime a coridorului. [...]
Statele Unite vor aplica tarife de 10%–12,5% la importuri din 60 de țări , o măsură care acoperă 99% din importurile americane și care riscă să se traducă în costuri mai mari pentru companiile importatoare și, ulterior, pentru consumatori, potrivit NPR . Noile tarife intră în vigoare chiar când expiră, vineri, taxele temporare de 10% impuse la nivel global. Administrația Trump justifică decizia prin faptul că statele vizate „nu au aplicat suficient” interdicții privind bunurile produse prin muncă forțată. Reprezentantul SUA pentru Comerț, Jamieson Greer , a susținut că măsura urmărește să corecteze atât un abuz de drepturi ale omului, cât și o practică comercială care distorsionează piața. De la tarife temporare la un instrument mai „durabil” Noile tarife sunt introduse în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974 , care permite președintelui să impună taxe la import și alte sancțiuni împotriva țărilor considerate angajate în practici comerciale „nejustificabile”, „nerezonabile” sau „discriminatorii”. NPR amintește că Trump a folosit Secțiunea 301 și în primul mandat pentru tarifele mari aplicate Chinei, care au rezistat contestărilor în instanță. Măsura vine după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, cele mai ample tarife ale administrației, stabilind că Legea din 1977 privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA) nu autorizează tarife. Decizia a obligat administrația să ramburseze importatorilor sumele plătite. Ca răspuns, Trump a anunțat tarife globale de 10% în baza Secțiunii 122 din aceeași lege din 1974, dar acestea pot fi folosite doar 150 de zile — termen care expiră vineri, la 12:01 a.m. (ora SUA, conform NPR). Ce este exceptat și ce efecte sunt anticipate Unele categorii de produse sunt exceptate de la noile tarife, inclusiv petrol și gaze, precum și îngrășăminte. De asemenea, sunt exceptate produsele care se califică pentru regim fără taxe vamale în cadrul acordului SUA–Mexic–Canada (USMCA). NPR subliniază un mecanism esențial: tarifele sunt plătite de companiile din SUA care importă bunuri, iar acestea încearcă de regulă să transfere costurile către consumatori prin prețuri mai mari. În contextul în care americanii sunt deja nemulțumiți de costul ridicat al vieții, administrația își asumă un risc politic prin introducerea tarifelor înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Posibile noi tarife: investigație pentru 16 țări Potrivit materialului, ar putea urma și alte tarife în baza Secțiunii 301. Biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț a lansat o investigație privind 16 țări care ar reprezenta 70% din importurile SUA, pentru a evalua dacă „supraproducția” de bunuri a coborât prețurile și a dezavantajat companiile americane pe piețele globale. Administrația nu a finalizat încă această investigație. În paralel, un oficial al administrației citat de NPR, sub protecția anonimatului, a spus că unele țări și-au întărit aplicarea regulilor privind munca forțată și au obținut tarife mai mici; exemplul dat este India, pentru care nivelul ar fi fost redus de la 12,5% la 10%. [...]
