Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Înțelegerea SUA–Argentina complică...

Înțelegerea SUA–Argentina complică ratificarea acordului UE–Mercosur – miza denumirilor protejate

Donald Trump și Javier Milei discutând despre acorduri comerciale internaționale.

Acordul SUA-Argentina pune în pericol protecția produselor europene în Mercosur, iar Bruxellesul riscă să piardă avantajul obținut după ani de negocieri, potrivit unei analize publicate de Politico. Înțelegerea bilaterală dintre președintele american Donald Trump și omologul său argentinian Javier Milei permite comercializarea în Argentina a unor produse americane sub denumiri similare unor mărci tradiționale europene, precum Gorgonzola, Fontina sau Roquefort, punând sub semnul întrebării sistemul european al indicațiilor geografice.

Acordul UE–Mercosur, semnat la începutul acestui an de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede protejarea a peste 300 de produse agroalimentare europene în Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Printre acestea se numără brânzeturi, mezeluri și băuturi cu denumiri consacrate, care ar urma să fie ferite de imitații pe piețele sud-americane.

Noua înțelegere Washington–Buenos Aires complică însă situația. Dacă acordul SUA–Argentina este ratificat înaintea celui european, produsele americane ar putea intra pe piața argentiniană sub aceleași denumiri, diminuând avantajul competitiv al producătorilor din UE. „Dacă Europa vrea să fie un actor geopolitic major, trebuie să decidă fără să piardă timp”, a avertizat eurodeputatul italian Stefano Bonaccini.

Disputa are și o miză juridică. Potrivit specialiștilor citați de Politico, Argentina ar putea avea dificultăți în a respecta simultan obligațiile din două acorduri comerciale diferite, dacă acestea conțin prevederi contradictorii privind protecția denumirilor. Ordinea ratificării poate oferi un avantaj decisiv uneia dintre părți.

În interiorul UE, acordul cu Mercosur este blocat de diviziuni politice. Deși statele membre și-au exprimat sprijinul, Parlamentul European a cerut o analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, procedură care ar putea întârzia aplicarea finală cu până la doi ani. Comisia ia în calcul aplicarea provizorie a tratatului imediat ce unul dintre statele Mercosur îl ratifică, iar Argentina și Uruguay sunt așteptate să voteze în următoarele săptămâni.

Între timp, Comisia Europeană a transmis că protecția indicațiilor geografice trebuie „respectată pe deplin” și analizează impactul acordului americano-argentinian asupra intereselor comerciale ale Uniunii. Și în interiorul Mercosur apar semne de întrebare, Brazilia evaluând dacă înțelegerea încheiată de Milei respectă regulile blocului regional.

Pentru susținătorii acordului european, situația este un semnal de alarmă: întârzierea ratificării poate costa influența UE în America Latină, într-un moment în care China își consolidează poziția în regiune. Pentru oponenți, episodul confirmă fragilitatea unui acord considerat insuficient de protector pentru fermierii europeni.

Tag-uri:acord comercialmercosurargentinauniunea europeanadonald trumpjavier mileiindicatii geografice
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăpolitico.eu
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Giorgia Meloni și Donald Trump zâmbind într-un cadru oficial, cu decor elegant în fundal.
Externe14 feb. 2026

Giorgia Meloni refuză aderarea deplină la Consiliul pentru Pace al lui Trump - Italia va fi observator

Italia va participa doar ca observator la Consiliul pentru Pace lansat de Donald Trump , a anunțat premierul Giorgia Meloni , invocând limite constituționale care împiedică aderarea deplină. Potrivit Știrile ProTV , Meloni a precizat că invitația transmisă de Washington pentru statutul de observator reprezintă „o soluție bună”. Deși este percepută drept una dintre liderii europeni cu relații apropiate de Trump, Meloni a declarat anterior că Italia nu poate deveni membră a Consiliului pentru Pace din motive constituționale. Noul format a fost lansat oficial de președintele american la Forumul Economic Mondial de la Davos. Un format contestat în Europa Consiliul pentru Pace a fost conceput inițial pentru a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, însă ambițiile sale s-ar putea extinde la gestionarea altor conflicte globale. Mai multe state europene privesc inițiativa ca pe o posibilă încercare de a submina rolul ONU și au refuzat participarea. Până în prezent, doar Bulgaria și Ungaria sunt state membre ale Uniunii Europene care au confirmat aderarea la acest organism, alături de alte țări din afara UE. Meloni a subliniat că, în contextul eforturilor de stabilizare a Orientului Mijlociu, este importantă o prezență italiană și europeană, chiar și într-un rol limitat. Decizia Italiei reflectă echilibrul delicat dintre relația bilaterală cu Washingtonul și poziționarea comună a Uniunii Europene față de noua inițiativă americană. [...]

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]

Vladimir Medinski discutând despre negocierile de pace la Geneva.
Externe14 feb. 2026

Consilierul lui Putin, Vladimir Medinski, conduce delegația rusă la Geneva - Schimbare față de runda anterioară de negocieri de la Abu Dhabi

Volodimir Zelenski spune că SUA cer prea des concesii Ucrainei , în contextul negocierilor de pace mediate de Washington, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 14 februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen, cu câteva zile înaintea unor discuții programate la Geneva. Zelenski a spus că speră ca întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare să fie „serioase” și „substanțiale”, dar a indicat o problemă de fond în modul în care se conturează agenda: în percepția sa, se discută prea mult despre concesii din partea Kievului și insuficient despre concesii din partea Moscovei. În același discurs, el a descris situația ca pe o conversație în care părțile par să vorbească „despre lucruri complet diferite”. Pe linia presiunii americane, liderul ucrainean a afirmat că simte „puțină” presiune din partea președintelui SUA, Donald Trump , după ce acesta declarase vineri că Zelenski nu ar trebui să rateze „oportunitatea” de a face pace în curând. În lectura Kievului, această insistență riscă să se traducă într-o așteptare repetată ca Ucraina să accepte compromisuri, fără o cerință comparabilă adresată Rusiei, ceea ce ar putea afecta echilibrul negocierilor și, implicit, rezultatul lor. În pofida criticilor, Zelenski a subliniat că își dorește ca SUA să rămână implicate în proces și a reluat ideea că Europa este în prezent marginalizată, dar ar trebui să aibă un rol mai important. El a amintit și o preocupare mai veche: apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congresul SUA ar putea împinge administrația americană spre teme interne după vara acestui an, cu efecte asupra continuității efortului diplomatic. Negocierile vin după două runde recente de convorbiri mediate de SUA la Abu Dhabi, descrise de ambele părți drept constructive, însă fără progrese majore. Pentru reuniunea de la Geneva, Rusia a anunțat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin , în locul șefului informațiilor militare Igor Kostiukov, care a condus echipa rusă la Abu Dhabi; surse ucrainene l-au criticat anterior pe Medinski, acuzându-l că evită discuțiile de substanță. [...]

Donald Trump susține un discurs despre politica America First la un eveniment.
Externe14 feb. 2026

Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump

Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]