Știri
Știri din categoria Externe

Premierul ucrainean Iulia Sviridenko spune că discuțiile de la Washington au întărit perspectiva sprijinului financiar și investițional pentru Ucraina, într-un moment în care Kievul încearcă să mențină presiunea sancțiunilor asupra Rusiei și să accelereze proiectele de reconstrucție. Într-un interviu acordat Reuters, Sviridenko a afirmat că pleacă din SUA „mai încrezătoare” după întâlniri cu oficiali de rang înalt, inclusiv cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
Miza imediată pentru Ucraina este dublă: păstrarea regimului de sancțiuni ca instrument de slăbire a capacității economice a Rusiei și asigurarea unui flux predictibil de finanțare externă, inclusiv prin mecanisme dedicate reconstrucției. Sviridenko a spus că i-a transmis lui Bessent că sancțiunile impuse după invazia la scară largă, începută în urmă cu patru ani, nu ar trebui „slăbite, anulate sau amânate”.
Washingtonul a ridicat temporar unele sancțiuni asupra petrolului rusesc pentru a gestiona un deficit de aprovizionare generat de războiul din Iran, însă acestea au fost reintroduse ulterior, potrivit aceleiași surse. În interviu, premierul a descris discuția cu Bessent drept „foarte prietenoasă” și a susținut că oficialii americani înțeleg importanța prevenirii eludării sancțiunilor și a înăspririi lor.
Un element central al discuțiilor a fost Fondul de Investiții pentru Reconstrucție SUA–Ucraina, prin care relațiile bilaterale „s-au adâncit” în ultimul an, potrivit premierului. Fondul a aprobat luna trecută primul proiect și este așteptat să aprobe un al doilea proiect, în sectorul energetic, în această vară.
Sviridenko a mai spus că ar vrea ca fondul să fie extins astfel încât să depășească ținta inițială de trei proiecte aprobate în acest an, menționând că au fost primite până acum peste 200 de aplicații.
Pe partea de finanțare multilaterală, premierul a indicat progrese în relația cu Fondul Monetar Internațional privind un împrumut de 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei), aprobat în februarie. Potrivit ei, FMI va trimite o misiune de experți la Kiev în luna mai și ar fi arătat „flexibilitate” în unele cazuri, în contextul deteriorării condițiilor din cauza atacurilor rusești care au afectat infrastructura energetică în această iarnă.
Sviridenko a afirmat că, după două zile de întâlniri la Washington, a perceput o atmosferă „mai constructivă” decât la contacte anterioare și un „sprijin reînnoit”. Un impuls suplimentar ar fi venit și dintr-o declarație a miniștrilor de finanțe din G7, care au promis continuarea ajutorului pentru Ucraina, inclusiv pentru pregătirea iernii următoare.
În plan european, premierul a spus că Ucraina speră ca alegerile din Ungaria, care l-au înlăturat de la putere pe Viktor Orban, să ajute la deblocarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și a unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) blocat anterior de Budapesta. Ea a legat această schimbare și de perspectiva accelerării parcursului de aderare la UE, pe care l-a descris drept „ireversibil”.
În paralel, discuțiile SUA–Ucraina privind încheierea războiului, purtate luna trecută în Florida, nu au dus la o apropiere de un acord rapid, iar Kievul insistă că are nevoie de garanții de securitate înaintea oricărui aranjament de pace, potrivit Reuters.
Recomandate

Reluarea relațiilor FMI–Venezuela poate debloca accesul la miliarde de dolari și reporni evaluarea economiei , după o pauză începută în 2019, potrivit Reuters . Mișcarea deschide calea pentru o evaluare completă a economiei venezuelene de către FMI – prima în aproximativ 20 de ani – și ar putea permite, în timp, accesarea unor finanțări prin drepturi speciale de tragere (DST), active ale FMI înghețate până acum. FMI a transmis că, „ghidat de opiniile majorității membrilor”, a reluat relațiile cu guvernul Venezuelei sub administrația președintelui interimar Delcy Rodriguez. Și Grupul Băncii Mondiale a anunțat reluarea relațiilor cu guvernul sub Rodriguez, precizând că ultimul său împrumut către Venezuela a fost acordat în 2005. Context politic și miza financiară Reluarea relației formale vine după ce administrația președintelui american Donald Trump l-a înlăturat în ianuarie pe președintele Nicolas Maduro, într-o operațiune la Caracas, iar Washingtonul a început să lucreze cu Rodriguez. În paralel, SUA urmăresc să își extindă prezența în sectoarele petrolier și minier din Venezuela, notează Reuters. Într-un discurs televizat, Rodriguez a numit reluarea relațiilor cu FMI „un pas foarte important pentru economia venezueleană” și le-a mulțumit lui Trump și secretarului de stat Marco Rubio, între alții, pentru sprijinul acordat în normalizarea relației cu FMI. Legătura cu restructurarea datoriei JPMorgan a estimat că drepturile speciale de tragere ale Venezuelei – active disponibile țărilor care au o relație de angajament cu FMI – valorează 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). În același timp, investitorii au pariat pe obligațiunile Venezuelei, mizând că schimbarea de guvern poate permite o restructurare a datoriei. Analiștii citați de Reuters estimează că Venezuela are circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în obligațiuni aflate în neplată, iar datoria externă totală este evaluată la aproximativ 150–170 de miliarde de dolari (aprox. 690–782 miliarde lei). FMI a spus luna trecută că începe să se reangajeze cu Venezuela prin colectarea de date de bază și evaluarea economiei, după ani de lipsuri în raportare. O restructurare suverană completă este, de regulă, susținută de un nou program de finanțare al FMI, care include și datele necesare pentru a stabili ce nivel al datoriei este sustenabil pentru țară. [...]

Ucraina susține că are pârghii reale în negocierile de pace și mizează pe o fereastră politică pentru a accelera parcursul european , inclusiv prin deblocarea unor decizii cu miză financiară și de sancțiuni, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha , făcute la Antalya Diplomacy Forum. Sybiha a spus că reculul guvernului premierului ungar Viktor Orbán în alegeri ar putea crea o oportunitate pentru Kiev de a avansa pe drumul aderării la UE. În această logică, el a indicat drept obiective deschiderea a șase „clustere” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), deblocarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (103 miliarde dolari, aprox. 464 miliarde lei) și întărirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii împotriva Rusiei. „Avem cărți”: mesaj către Washington și condiția sprijinului SUA Ministrul a respins afirmațiile repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Ucraina „nu are cărți” în discuțiile de pace cu Rusia, insistând că Kievul are pârghii. În același timp, Sybiha a evaluat că perioada cea mai dificilă a relației diplomatice cu Statele Unite ar fi depășită și a subliniat că implicarea americană rămâne esențială pentru un acord. „Evaluarea mea personală este că fără Statele Unite, fără sprijinul președintelui Trump, este nerealist să obținem o pace justă și cuprinzătoare.” Linii roșii în negocieri și propunerea de încetare a focului Sybiha a mai declarat că Ucraina nu va accepta cererea Rusiei de retragere a trupelor ucrainene din Donbas , pe care a numit-o un ultimatum imposibil de aplicat. El a adăugat că Moscova ar cere și recunoașterea jurisdicției ruse asupra teritoriilor ocupate, inclusiv folosirea monedei și simbolurilor rusești. Potrivit ministrului, Ucraina este pregătită pentru o încetare necondiționată a focului, cu monitorizare, și are un plan în acest sens, însă „unele chestiuni-cheie” rămân nerezolvate. Context militar: obiectivul Rusiei în Donbas În același material, Kyiv Post notează că Vadym Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), a declarat pentru Financial Times că Rusia își intensifică ofensivele și urmărește să captureze integral regiunea Donbas până în septembrie. [...]

Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]

Eliberarea a 46 de angajați din petrol arată cum presiunea SUA începe să rescrie regulile în Venezuela , dar efectul rămâne limitat cât timp aproximativ 500 de persoane considerate de apropiați drept deținuți politici sunt încă în închisoare, potrivit Digi24 . Venezuela a eliberat 46 de deținuți politici din închisoarea Yare, situată la sud de Caracas, în dosarul „ PDVSA Obrero”. Conform relatărilor familiilor, eliberările au avut loc în grupuri și îi vizează în principal muncitori din sectorul petrolier. Mișcarea se înscrie într-un nou val de excarcerări, pe fondul presiunilor internaționale asupra autorităților de la Caracas. Informațiile sunt transmise de AFP, preluate de News.ro, conform materialului Digi24. Miza: sectorul petrolier, între anchete și semnale politice Majoritatea celor eliberați se aflau printre cei 173 de angajați ai companiei petroliere de stat PDVSA arestați în 2025, acuzați de infracțiuni precum contrabandă, sabotaj și corupție. În fața închisorii Yare, aproximativ 50 de familii s-au adunat în seara de 16 aprilie, pe măsură ce prizonierii ieșeau pe rând. O rudă a unuia dintre deținuți a descris așteptarea eliberărilor ca fiind încă deschisă pentru mai mulți angajați PDVSA. „Așteptăm eliberarea multor angajați ai PDVSA. Fratele meu este unul dintre ei.” Context: amnistie și presiune externă, dar sute rămân în detenție Digi24 notează că Venezuela a eliberat sute de prizonieri politici după ce forțele americane l-au capturat pe Nicolas Maduro într-un raid la Caracas, pe 3 ianuarie. Totodată, o lege de amnistie adoptată în februarie este prezentată drept una dintre cele mai importante reforme ale succesoarei lui Maduro, Delcy Rodriguez , în contextul presiunii Washingtonului. Chiar și așa, aproximativ 500 de deținuți politici rămân în spatele gratiilor, ceea ce indică faptul că relaxarea este, deocamdată, parțială și reversibilă. [...]

Telegramele diplomatice ale SUA avertizează că războiul cu Iranul începe să erodeze influența Washingtonului în state-cheie, pe fondul unei competiții tot mai dure în spațiul informațional online , potrivit Adevărul . Documente ale Departamentului de Stat , obținute de Politico și datate miercuri, 15 aprilie, descriu cum mesajele pro-iraniene câștigă teren, în special în mediul digital, iar percepția publică despre SUA se deteriorează. Telegramele indică efecte asupra poziției SUA în trei țări din regiuni diferite — Bahrain, Azerbaidjan și Indonezia — unde diplomații americani descriu presiuni crescânde asupra imaginii Washingtonului, mai ales în rândul populațiilor musulmane. Unele notează efecte imediate, precum creșterea sentimentului antiamerican, iar altele avertizează asupra unor consecințe pe termen lung asupra relațiilor bilaterale dacă conflictul continuă. Războiul se mută și în online: ambasadele cer mai multă flexibilitate Un fir comun al documentelor este dificultatea misiunilor americane de a reacționa rapid în spațiul digital. Telegramele includ apeluri indirecte către administrația SUA pentru a permite ambasadelor să comunice mai „rapid și proactiv” pe rețelele sociale, în condițiile în care, în prezent, acestea ar fi limitate în principal la redistribuirea mesajelor oficiale aprobate de Casa Albă sau de Departamentul de Stat. Trimiterea acestor telegrame este prezentată ca un semnal de alarmă și în contextul în care, potrivit unor diplomați citați, ar exista reticență în a formula astfel de îngrijorări în climatul politic actual. În paralel, Iranul ar folosi intens instrumente digitale — de la rețele sociale și meme-uri până la rețele de influență în mediul religios și cultural — pentru a-și promova mesajele și a submina imaginea SUA. Trei cazuri punctuale: Bahrain, Azerbaidjan, Indonezia Bahrain. Diplomații americani notează că, în percepția publică, Washingtonul ar fi prioritizat protejarea Israelului în detrimentul securității regatului. Mesaje distribuite pe rețelele sociale sugerează că prezența militară americană ar transforma Bahrainul într-o țintă și cer retragerea trupelor SUA. În plus, presa locală ar fi pus accent pe acțiunile armatei din Bahrain în interceptarea atacurilor, fără a evidenția sprijinul american, ceea ce ar fi redus vizibilitatea rolului SUA. Azerbaidjan. Telegramele arată că relațiile care păreau să se îmbunătățească au stagnat sau chiar se deteriorează, iar conflictul riscă să submineze progresele obținute după summitul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia din 2025. După o perioadă inițială de neutralitate, presa locală ar fi devenit mai critică față de SUA și Israel, acuzându-le de declanșarea conflictului și de lipsa unei strategii clare. Deși un armistițiu recent a temperat parțial tonul, opinia publică ar rămâne predominant critică, pe fondul creșterii prețurilor și al perturbărilor regionale, fără ca această critică să se fi transformat, totuși, într-o creștere semnificativă a simpatiei față de Iran. Indonezia. În cea mai mare democrație cu majoritate musulmană, telegramele semnalează o campanie de influență amplă a Iranului, care ar miza pe solidaritatea musulmană și teme anti-coloniale, prezentând SUA și Israelul drept puteri imperialiste. Activitatea ambasadei iraniene ar fi crescut semnificativ, inclusiv prin interacțiuni directe cu elite politice și religioase. Diplomații americani avertizează că, dacă tendințele continuă, cooperarea de securitate dintre Washington și Jakarta ar putea fi afectată, prin îngustarea marjei de manevră politice a liderilor indonezieni pe fondul amplificării sentimentului antiamerican. De ce contează: costul de influență și riscul de „blocaj” diplomatic Din perspectiva documentelor, miza nu este doar imaginea SUA, ci capacitatea Washingtonului de a menține cooperări de securitate și relații funcționale în regiuni unde opinia publică poate împinge guvernele spre distanțare. Telegramele conturează o competiție intensă în spațiul informațional global, în care SUA ar pierde teren în fața unei strategii iraniene mai agile, iar evoluția conflictului și adaptarea comunicării americane sunt prezentate drept esențiale pentru menținerea influenței în aceste zone. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe transportul maritim , dar riscul operațional rămâne ridicat din cauza armistițiului fragil și a semnalelor contradictorii venite din SUA, potrivit Adevărul . Teheranul spune că permite din nou navigația comercială prin ruta strategică, însă Washingtonul menține restricții maritime asupra Iranului până la implementarea completă a unui eventual acord. Ce a anunțat Iranul și în ce condiții se reia traficul Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că, în baza acordului de încetare a focului, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este reluat „pe durata armistițiului”. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj pe rețeaua X. Oficialul iranian a precizat că navele comerciale pot tranzita strâmtoarea pe un traseu stabilit în prealabil, decizia fiind coordonată cu autoritățile maritime ale Republicii Islamice. Misiune europeană pentru protejarea navigației și reacția lui Trump În paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie și Franța vor conduce o misiune multinațională pentru libertatea de navigație în zonă, cu rol „strict pașnic și defensiv”, inclusiv sprijin pentru operațiuni de deminare. Inițiativa a fost discutată la Paris, într-o reuniune cu reprezentanți din 49 de state, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan. Starmer a mai spus că o conferință de planificare militară va avea loc la Londra săptămâna viitoare și că peste o duzină de țări s-au oferit deja să contribuie cu resurse, conform presei britanice . Donald Trump a criticat implicarea NATO și a cerut Alianței să „stea departe” de Strâmtoarea Ormuz, susținând că nu a fost eficientă „când a fost nevoie”. „LE-AM SPUS SĂ STEA DEPARTE, cu excepția CAZULUI ÎN CARE NU VOR DECÂT SĂ-ȘI ÎNCARCE NAVELE CU PETROL. Au fost inutili când a fost nevoie, un tigru de hârtie!” De ce nu dispare riscul: SUA mențin restricțiile, iar tensiunile rămân Deși Trump a salutat redeschiderea strâmtorii, SUA au anunțat că vor continua restricțiile maritime impuse Iranului, chiar dacă rutele de transport ar fi fost redeschise complet. Potrivit lui Trump, aceste măsuri rămân în vigoare până la finalizarea și implementarea acordurilor, iar negocierile ar fi în „faza finală”, cu „majoritatea punctelor cheie” deja convenite. Pe fondul discuțiilor, agenția iraniană de stat Mizan a dezmințit existența unui acord cu SUA privind uraniul, după ce Trump a afirmat că Iranul ar fi acceptat „să ne predea praful nuclear”. Armistițiu de 10 zile, dar semnale de escaladare Contextul redeschiderii este armistițiul de zece zile dintre Israel și Liban, anunțat de Trump și intrat în vigoare pe 16 aprilie. Acesta este prezentat ca o fereastră pentru reducerea tensiunilor și relansarea dialogului diplomatic între Washington și Teheran, inclusiv posibilitatea unei noi runde de negocieri „chiar în acest weekend”. În același timp, Hezbollah a transmis că își menține forțele în alertă și va reacționa la o eventuală încălcare a armistițiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” la orice agresiune din partea SUA sau a Israelului. Israelul, la rândul său, spune că nu intenționează să renunțe la pozițiile militare câștigate în sudul Libanului și nu exclude reluarea operațiunilor după expirarea armistițiului, dacă diplomația nu produce rezultate. În acest cadru, redeschiderea Strâmtorii Ormuz funcționează mai degrabă ca o măsură condiționată de armistițiu decât ca o normalizare durabilă a riscurilor pentru navigația comercială. [...]