Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea Spaniei din inițiativa UE de înăsprire a măsurilor comerciale față de China riscă să slăbească frontul comun european într-un moment în care Bruxelles-ul pregătește decizii cu impact direct asupra industriilor expuse importurilor chinezești, potrivit Mediafax.
Ministrul spaniol al economiei și comerțului, Carlos Cuerpo, a declarat la Berlin că, în acest moment, „nu a existat un sprijin politic concret pentru niciun document informal”, referindu-se la propunerea susținută recent de Franța și alte state europene. Schimbarea de poziție vine după ce Spania semnase, cu o săptămână înainte, documentul transmis Comisiei Europene care cerea întărirea instrumentelor de protecție comercială împotriva practicilor considerate neloiale din partea Chinei.
Retragerea sprijinului Madridului are loc înaintea unei dezbateri importante între comisarii europeni privind relația economică dintre UE și China. În paralel, Bruxelles-ul analizează noi măsuri pentru protejarea industriilor europene afectate de valul de produse chinezești competitive, în special în auto și tehnologii verzi.
În acest context, poziția Spaniei indică dificultatea UE de a menține o linie coerentă atunci când statele membre au expuneri economice diferite față de China și priorități divergente între protecția pieței interne și evitarea escaladării comerciale.
Carlos Cuerpo a susținut că Spania preferă o abordare bazată pe cooperare economică și reducerea dezechilibrelor comerciale prin dialog cu autoritățile chineze.
„Trebuie să colaborăm cu autoritățile chineze și să reducem dezechilibrele comerciale prin dialog.”
Spania este descrisă ca una dintre economiile europene mai deschise investițiilor chineze. În ultimii ani, premierul Pedro Sanchez a făcut mai multe vizite oficiale la Beijing, iar companii chineze au investit în sectoare considerate strategice, precum energia solară și industria auto.
Potrivit informațiilor prezentate, Franța, Belgia, Țările de Jos și Lituania susțin o poziție mai dură față de China, în timp ce Germania, Slovacia și Republica Cehă ar prefera menținerea relațiilor economice și evitarea unor tensiuni comerciale majore.
În perioada următoare, liderii europeni ar urma să caute un echilibru între protejarea pieței interne și păstrarea unor relații comerciale stabile cu Beijingul, într-un context economic și geopolitic complicat.
Recomandate
Sprijinul public al președintelui Cehiei pentru apelul lui Nicușor Dan ridică presiunea pentru un răspuns coordonat în NATO și UE după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Mediafax . Președintele ceh Petr Pavel a calificat atacul drept „complet inacceptabil” și a transmis că simpla condamnare nu este suficientă. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul în care incidentul a rănit două persoane, după ce drona a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire rezidențială din Galați. „Atacul nocturn fără precedent al unei drone rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a rănit două persoane, este complet inacceptabil.” Ce cere, de fapt, mesajul de la Praga Pavel a susținut explicit apelul președintelui României pentru o reacție internațională mai dură la incidente care afectează securitatea unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. „Nu ar trebui să ne oprim doar la a condamna împreună acest atac.” „Susțin fără echivoc apelul președintelui român Dan pentru un răspuns internațional ferm.” În același mesaj, liderul ceh a transmis și un avertisment direct către Moscova, afirmând că astfel de atacuri „nu vor fi tolerate”. Contextul imediat: incidentul de la Galați și reacția instituțională din România Declarațiile vin după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și a lovit un bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia două persoane au fost rănite. În paralel, după incident a fost convocată o ședință a CSAT , care s-a încheiat, iar Nicușor Dan urma să facă declarații, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Zelenski cere sancțiuni UE mai dure după incidentul cu drona din Galați și oferă sprijin României , pe fondul riscului ca atacurile Rusiei din proximitatea graniței să aibă efecte directe pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei a reacționat după ce o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați , provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane. În mesajul său, Zelenski a legat incidentul de atacurile rusești asupra regiunii Odesa, care se învecinează cu România. Mesajul lui Zelenski: sprijin pentru România și presiune sporită asupra Rusiei Zelenski a răspuns pe platforma X unei postări a șefei executivului european, care a afirmat că, prin acest incident, Rusia a încălcat „o altă linie roșie”. Liderul ucrainean a transmis că Ucraina este gata să sprijine România „în orice mod”. În același mesaj, Zelenski a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a preveni prelungirea sau extinderea războiului și a susținut că atacul din noaptea precedentă a vizat în mod deliberat regiunea sudică Odesa, inclusiv infrastructură civilă și nave civile de transport. Ce spune despre drona ajunsă în România În declarația citată de Euronews, Zelenski afirmă că una dintre drone, „practic un echivalent al modelului «Shahed»”, a lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România” și le-a urat răniților „însănătoșire rapidă”. Totodată, el spune că mizează pe noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care „să fie cu adevărat puternice” și să genereze „pierderi semnificative” pentru Moscova, astfel încât atacurile să aibă costuri mai mari pentru agresor. [...]
UE ar urma să accelereze pregătirea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei după incidentul de la Galați , unde o dronă militară rusă s-a prăbușit pe o clădire, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) după o convorbire telefonică între ministrul interimar Oana Țoiu și Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. MAE spune că discuția a avut loc „ca urmare a incidentului grav” de la Galați, pe care îl descrie drept o încălcare a spațiului aerian al unui stat membru UE, cu implicații pentru cetățeni. În același context, Kaja Kallas ar fi exprimat „solidaritatea fermă” a Uniunii în fața a ceea ce ministerul numește o „escaladare iresponsabilă” din partea Federației Ruse. De ce contează: semnal de înăsprire a regimului de sancțiuni Dincolo de dimensiunea de securitate, accelerarea unui nou pachet de sancțiuni ar însemna o posibilă extindere a constrângerilor economice și financiare asupra Rusiei, într-un moment în care UE folosește sancțiunile ca instrument principal pentru a reduce resursele disponibile pentru războiul din Ucraina. „România și partenerii europeni vor accelera procesul privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”, a arătat MAE. Context: 20 de pachete adoptate, discuții pentru al 21-lea Uniunea Europeană a adoptat până acum 20 de pachete de sancțiuni ca răspuns la invazia Ucrainei, potrivit informațiilor publicate de Consiliul UE pe pagina sa despre măsurile restrictive împotriva Rusiei, disponibilă aici . Cel mai recent set de măsuri a fost aprobat în aprilie 2026, iar la nivelul instituțiilor europene sunt deja în desfășurare discuții pentru pregătirea celui de-al 21-lea pachet. Ce includ, în linii mari, sancțiunile UE Conform aceleiași prezentări, sancțiunile UE vizează atât persoane și entități, cât și sectoare economice, prin: restricții individuale (înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE) pentru mii de persoane și entități; embargouri și restricții comerciale pentru produse-cheie; limitarea accesului la tehnologii avansate și servicii financiare; excluderea mai multor bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT; sancțiuni sectoriale pentru domenii considerate strategice, inclusiv energia, transporturile, industria minieră și comerțul. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre conținutul viitorului pachet și nici un calendar de adoptare, ci doar intenția de accelerare a procesului. [...]
Rusia amenință cu represalii diplomatice după ce România a decis expulzarea consulului general Andrei Kostilin și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța, potrivit Libertatea . Mesajul Moscovei vine pe fondul incidentului din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe. Decizia României a fost anunțată de președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după incidentul de la Galați. Consulul a fost declarat „persona non grata” (diplomat indezirabil), iar consulatul urmează să fie închis. În reacția Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că „măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”. Incidentul din Galați, declanșatorul măsurilor Drona rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că l-a convocat din nou la MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Valentin Lipaev, precizând că Ministerul Apărării Naționale a confirmat originea rusească a dronei. Mesajele Kremlinului și poziția NATO Întrebat dacă Vladimir Putin a fost informat despre incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic: „Dar voi ce credeți? Că am ascuns asta?” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat vineri dimineață cu președintele Nicușor Dan despre situația de la Galați și l-a asigurat de „solidaritatea absolută a NATO”, exprimându-și compasiunea pentru răniți. În același context, articolul notează că Moscova a intensificat recent atacurile aeriene împotriva Ucrainei și că au existat incidente cu drone și în țările baltice, iar acum și în România. [...]
România expulzează consulul rus de la Constanța în 72 de ore , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar autoritățile tratează cazul ca pe un răspuns diplomatic de urgență, potrivit Adevărul . Decizia vine după convocarea, vineri, 29 mai, a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a calificat incidentul drept „de o gravitate fără precedent” și a spus că ambasadorului îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic. „Incidentul este de o gravitate fără precedent. Am convocat ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe astăzi după-amiază. Îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic, ca răspuns la acest incident.” Ce a transmis MAE și ce măsură concretă a anunțat Potrivit ministrului, există „claritate” din partea echipelor din teren privind apartenența dronei: ar fi fost o dronă a Federației Ruse și ar fi avut explozibil. Țoiu a afirmat că ambasadorul nu a confirmat acest lucru, dar a susținut că negarea responsabilității nu poate avea succes, invocând reacții similare în trecut, inclusiv în țările baltice și în alte state de pe flancul estic. Măsura anunțată explicit este expulzarea consulului rus de la Constanța, care are 72 de ore să părăsească teritoriul României. Context operațional: informarea NATO și UE și deciziile care urmează Șefa diplomației a precizat că România și-a informat încă din timpul nopții partenerii din NATO și Uniunea Europeană despre situația de la Galați și că au venit rapid reacții de solidaritate. Totodată, a spus că autoritățile discută „în permanență” cu președintele și premierul despre pașii următori, iar președintele urmează să anunțe deciziile privind măsurile ce vor fi luate. Incidentul de la Galați: ce spun autoritățile Conform autorităților, drona cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că întreaga încărcătură explozivă a unei drone de tip Geran-2, de proveniență rusească, a detonat la impact. În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a descris cazul drept „cel mai grav incident” care a afectat teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
