Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul public al lui Alexander Soros după alegerile din Ungaria reia tema „interferențelor străine” și a corupției, într-un moment în care această narațiune a fost folosită ani la rând în politica internă de la Budapesta, potrivit Mediafax. Fiul miliardarului George Soros a descris votul drept o respingere a „corupției înrădăcinate” și a influențelor externe.
În postarea citată de publicație, Alexander Soros a scris:
„Poporul ungar a vorbit și și-a luat înapoi țara! O respingere vehementă a corupției înrădăcinate și a interferențelor străine”.
Mesajul vine într-un context pe care Mediafax îl descrie drept „extrem de sensibil” pentru scena politică ungară, în condițiile în care numele Soros a fost, ani la rând, un element central în discursul promovat de premierul Viktor Orbán și partidul Fidesz.
În această narațiune, George Soros a fost prezentat în repetate rânduri în campaniile din Ungaria ca simbol al unei presupuse ingerințe externe, asociată cu influența Bruxelles-ului și cu „rețele globaliste” invocate de puterea de la Budapesta.
Mediafax amintește că, în 2023, guvernul ungar a lansat panouri în care Alexander Soros apărea alături de Ursula von der Leyen, într-o campanie personalizată împotriva unor figuri prezentate publicului drept reprezentanți ai presiunii externe asupra Budapestei. Potrivit aceleiași surse, a fost pentru prima dată când Alexander Soros a devenit o țintă vizibilă a propagandei politice de stat, după ani în care rolul central îl avusese George Soros.
În material este menționat și cadrul electoral: Mediafax indică rezultate parțiale în care opoziția ar fi obținut 68,84%, iar Viktor Orbán 27,64%, și notează că Orbán și-a recunoscut înfrângerea, în timp ce Péter Magyar a transmis un mesaj pro-european.
Recomandate
Tragedia din Novi Sad a devenit un test pentru statul sârb , după ce comemorarea a doi ani de la prăbușirea acoperișului gării – soldată cu 16 morți – are loc la doar o săptămână de la înfrângerea electorală a partidului lui Aleksandar Vučić , pe fondul protestelor anticorupție declanșate de accident, potrivit Digi24 . Pe 1 noiembrie 2024, o parte din acoperișul din beton al gării din Novi Sad, recent renovate, s-a prăbușit peste persoane aflate în apropiere. Printre victime s-au numărat și două surori, de șase și zece ani. Tragedia a alimentat întrebări despre calitatea lucrărilor de renovare, proiecte evaluate la „câteva milioane de euro”, conform sursei. Presiune publică pentru anchete și răspundere, la doi ani de la accident Comemorarea aduce din nou în prim-plan cererea de „anchete transparente” și identificarea responsabililor, revendicări care au stat la baza mișcării de protest conduse de studenți. Familiile victimelor spun că, la doi ani de la accident, nu există încă răspundere pentru cei decedați. Dijana Hrka, mama unui tânăr de 27 de ani care a murit în accident, a descris pentru AFP dificultatea revenirii la locul tragediei și a insistat că nimeni nu a fost tras la răspundere: „Este greu să te întorci la locul unde s-au petrecut toate acestea. Sprijinul oamenilor a contat enorm pentru mine.” „Oameni care mă susţin, care doresc sincer ca noi toţi să obţinem dreptate, împreună.” Schimbare politică, dar agenda rămâne: demisii și dosare de corupție Accidentul a declanșat unele dintre cele mai ample proteste antiguvernamentale din Serbia de după anul 2000, iar mișcarea studențească a ajuns să joace un rol central în rezultatul electoral, notează Digi24, citând News.ro și AFP. La alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026, lista susținută de studenți a obținut 140 din cele 250 de mandate, suficiente pentru o majoritate, potrivit rezultatelor preliminare. Partidul Progresist Sârb, condus de Aleksandar Vučić, și-a recunoscut înfrângerea. După victorie, reprezentanții mișcării studențești au cerut: demisia unor oficiali de rang înalt din poliție, serviciile de informații și alte instituții; progrese în cazuri de corupție și în dosare de omoruri mediatizate; noi anchete privind proiecte lansate de guvernul ieșit din funcție. „Anchetele continuă, dar niciun proces nu a început” Deși sunt în derulare anchete legate de tragedia de la Novi Sad, Digi24 precizează că nu a început niciun proces. În acest context, comemorarea devine și un barometru pentru noua majoritate: dacă poate transforma presiunea străzii în rezultate instituționale – investigații finalizate și răspundere – sau dacă dosarul rămâne blocat, în pofida schimbării politice. [...]
Escaladarea conflictului dintre președintele Karol Nawrocki și guvernul Donald Tusk pe tema Tribunalului Constituțional riscă să blocheze agenda de reforme a statului de drept și să prelungească incertitudinea instituțională , într-un moment în care disputa a produs deja efecte diplomatice, inclusiv demisia ambasadorului Poloniei la București, potrivit HotNews . Vineri seară târziu, Tribunalul Constituțional a anunțat că judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska l-a suspendat pe Bogdan Swieczkowski, președintele organismului, și că ea a preluat conducerea instanței. Mișcarea a amplificat tensiunile dintre Nawrocki, aliat al fostului guvern naționalist al Partidului Lege și Justiție (PiS), și guvernul pro-european condus de Donald Tusk. Într-un comunicat citit sâmbătă de un consilier în fața sediului instanței, Nawrocki a acuzat o intervenție în forță asupra instituției: „În această noapte, în Republica Polonă a avut loc o încălcare a ordinii publice și o preluare prin forță a unui organ constituțional”. Tensiuni pe justiție, cu poliția la sediul instanței Nawrocki se îndrepta vineri spre Senegal, dar a făcut cale-ntoarsă după ce a aflat că poliția a pătruns în sediul Tribunalului. La fața locului, forțele de poliție antirevoltă erau prezente în număr mare, în timp ce câteva sute de protestatari cereau reinstalarea lui Swieczkowski. Președintele a cerut „consultări politice urgente” cu partidele parlamentare, potrivit unei relatări HotNews despre convocarea ședinței de urgență. Poziția guvernului: „nu există altă cale” Donald Tusk a transmis pe X că guvernul urmărește restabilirea statului de drept, despre care, potrivit acuzațiilor UE, predecesorii de la PiS ar fi spus că l-au subminat. Mesajul premierului sugerează că executivul consideră inevitabile măsuri ferme în procesul de reformă: „Acest proces este dificil, uneori chiar dureros, și necesită acțiuni hotărâte. Nu există altă cale”. Contextul disputei, potrivit materialului, coboară până în 2015, când PiS a încercat să numească judecători pe locuri deja ocupate. Ulterior, nominalizații partidului au obținut majoritatea în Tribunal, iar criticii au susținut că instanța nu mai îndeplinește standardele de independență și imparțialitate. Efect imediat: demisia ambasadorului Poloniei la București Pe fondul crizei de la Varșovia, ambasadorul Poloniei în România, Pawel Soloch , a anunțat sâmbătă că demisionează. Potrivit Agerpres, el a invocat direct conflictul legat de Tribunalul Constituțional: „Dată fiind tentativa de preluare ilegală a Tribunalului Constituțional, nu mai văd nicio posibilitate de a continua să slujesc ca ambasador al Republicii Polone în România”. Demisia a venit la câteva ore după un gest similar al ambasadorului polonez din China, Jakub Kumoch. Conform textului, ambii diplomați au lucrat pentru fostul președinte Andrzej Duda (2015–2025), care a colaborat strâns cu PiS, la fel ca succesorul său, Karol Nawrocki. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă consultările politice cerute de președinte vor produce o soluție instituțională sau vor adânci blocajul dintre președinție și guvern în jurul controlului asupra instanței constituționale. [...]
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a ordonat armatei un răspuns „imediat” și „nelimitat geografic” la orice amenințare , într-un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și complică eforturile diplomatice de a preveni reluarea războiului, potrivit HotNews . Într-o declarație atribuită lui Khamenei și publicată sâmbătă pe site-ul său, liderul iranian a avertizat Statele Unite și Israelul să nu reia conflictul. El susține că, dacă vor exista noi atacuri militare sau teroriste, „forțele armate ale Republicii Islamice și națiunea iraniană” vor stabili „momentul și condițiile încheierii lor”. Ordinul către comandanți: răspuns „de impact” și extinderea listei de ținte Conform comunicatului citat, Mojtaba Khamenei le-a cerut comandanților militari să se asigure că „orice nivel sau tip de amenințare” primește un răspuns „imediat, de impact și nelimitat geografic”. Totodată, liderul suprem ar fi ordonat actualizarea listei de ținte a Iranului, astfel încât să includă „toate tipurile de active materiale și nemateriale” ale „inamicului americano-sionist”, formulare folosită în mesaj. Context: războiul și încercările de a evita o reluare a luptelor Potrivit informațiilor din articol, războiul a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, iar Teheran ul a ripostat lovind ținte din regiune. HotNews notează că Mojtaba Khamenei nu a fost văzut în spațiul public de când a devenit lider suprem, după ce l-a înlocuit pe tatăl său, ucis în atacurile de la începutul războiului. Mesajul vine în paralel cu noi demersuri diplomatice: o delegație din Qatar a ajuns vineri la Teheran pentru discuții cu oficiali iranieni, după ce Iranul a primit o scrisoare de la vicepreședintele american JD Vance. Presa iraniană, citată de HotNews, susține că autoritățile iraniene nu răspunseseră încă scrisorii. [...]
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Ucraina spune că a evacuat civili din Oleșki printr-un armistițiu local în Herson , într-o operațiune umanitară care a inclus deminarea rutelor de acces și livrarea de ajutoare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski afirmă că medierea a fost sprijinită de „partea americană” și de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , un detaliu care indică o implicare diplomatică punctuală într-un sector sensibil al frontului. Ce s-a întâmplat în Oleșki și de ce contează operațional Zelenski a transmis pe rețeaua X că, în sectorul Herson, a fost instituit un armistițiu în timpul căruia drumurile către Oleșki au fost deminate și a fost livrat ajutor umanitar. În același interval, persoanele care aveau nevoie de evacuare au fost scoase din oraș și din comunitatea învecinată. Potrivit mesajului citat, cetățenii evacuați au trecut granița Ucrainei în regiunea Cernihiv, urmând să primească sprijin din partea autorităților. Liderul ucrainean a subliniat nevoia ca instituțiile guvernamentale și autoritățile regionale și locale implicate să acționeze eficient pentru integrarea celor evacuați. Rolul medierii și actorii menționați de Zelenski Președintele ucrainean a mulțumit explicit: „părții americane” și Primei Doamne a SUA, Melania Trump, pentru medierea operațiunii; Forțelor de Apărare ale Ucrainei, pentru asigurarea condițiilor de securitate; Avocatului Poporului din Ucraina, Dmitro Lubinets, și echipei sale, pentru îndeplinirea misiunii. Zelenski a mai afirmat că atenția internațională asupra situației din Oleșki a contribuit la salvarea oamenilor și a cerut pași suplimentari pentru detensionare și progrese către pace. Context: penurii în orașul ocupat Oleșki, oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, se confruntă de mai multe săptămâni cu penurii grave de alimente și medicamente, conform aceleiași surse. Zelenski spune că speră ca accesul umanitar în Oleșki să rămână deschis, însă articolul nu oferă detalii despre durata armistițiului sau despre un mecanism permanent de acces. [...]
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
