Știri
Știri din categoria Externe
Tragedia din Novi Sad a devenit un test pentru statul sârb, după ce comemorarea a doi ani de la prăbușirea acoperișului gării – soldată cu 16 morți – are loc la doar o săptămână de la înfrângerea electorală a partidului lui Aleksandar Vučić, pe fondul protestelor anticorupție declanșate de accident, potrivit Digi24.
Pe 1 noiembrie 2024, o parte din acoperișul din beton al gării din Novi Sad, recent renovate, s-a prăbușit peste persoane aflate în apropiere. Printre victime s-au numărat și două surori, de șase și zece ani. Tragedia a alimentat întrebări despre calitatea lucrărilor de renovare, proiecte evaluate la „câteva milioane de euro”, conform sursei.
Comemorarea aduce din nou în prim-plan cererea de „anchete transparente” și identificarea responsabililor, revendicări care au stat la baza mișcării de protest conduse de studenți. Familiile victimelor spun că, la doi ani de la accident, nu există încă răspundere pentru cei decedați.
Dijana Hrka, mama unui tânăr de 27 de ani care a murit în accident, a descris pentru AFP dificultatea revenirii la locul tragediei și a insistat că nimeni nu a fost tras la răspundere:
„Este greu să te întorci la locul unde s-au petrecut toate acestea. Sprijinul oamenilor a contat enorm pentru mine.”
„Oameni care mă susţin, care doresc sincer ca noi toţi să obţinem dreptate, împreună.”
Accidentul a declanșat unele dintre cele mai ample proteste antiguvernamentale din Serbia de după anul 2000, iar mișcarea studențească a ajuns să joace un rol central în rezultatul electoral, notează Digi24, citând News.ro și AFP.
La alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026, lista susținută de studenți a obținut 140 din cele 250 de mandate, suficiente pentru o majoritate, potrivit rezultatelor preliminare. Partidul Progresist Sârb, condus de Aleksandar Vučić, și-a recunoscut înfrângerea.
După victorie, reprezentanții mișcării studențești au cerut:
Deși sunt în derulare anchete legate de tragedia de la Novi Sad, Digi24 precizează că nu a început niciun proces. În acest context, comemorarea devine și un barometru pentru noua majoritate: dacă poate transforma presiunea străzii în rezultate instituționale – investigații finalizate și răspundere – sau dacă dosarul rămâne blocat, în pofida schimbării politice.
Recomandate
Atacul cu drone asupra rafinăriei de la Kstovo ridică riscul de întreruperi în lanțul rusesc de combustibili , după ce autoritățile de la Moscova au confirmat lovirea unei „întreprinderi industriale” în regiunea Nijni Novgorod, la circa 400 km est de capitală, potrivit Digi24 . Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin , a raportat „un atac masiv cu drone” în timpul nopții și duminică dimineața, susținând că o „întreprindere industrială din districtul Kstovo a suferit pagube semnificative”. Acesta a mai afirmat că „peste o sută de drone au fost distruse” și că, „conform informațiilor preliminare”, nu au existat victime, fără să precizeze natura activităților unității lovite. În paralel, presa ucraineană a relatat că ținta ar fi fost rafinăria de petrol Kstovo, descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia și un producător important de combustibili și lubrifianți, notează Agerpres. Context: reluarea loviturilor asupra rafinăriilor Atacul vine după ce, vineri, autoritățile ruse au declarat că Ucraina și-a reluat atacurile asupra rafinăriilor rusești, după o pauză de câteva zile. Ministrul adjunct al energiei din Rusia, Alexander Novak , a spus că trei rafinării au fost lovite în cursul zilei. De ce contează: presiune pe infrastructura care susține veniturile din hidrocarburi În logica războiului, Kievul folosește atacurile cu drone asupra siturilor industriale din Rusia ca răspuns la loviturile rusești care au afectat infrastructura energetică a Ucrainei de la începutul invaziei, în februarie 2022. Potrivit informațiilor citate, obiectivul acestor atacuri este întreruperea fluxului de hidrocarburi care finanțează efortul de război al Kremlinului. [...]
Exit-poll-urile indică o posibilă consolidare a puterii politice a taberei premierului Rumen Radev în Bulgaria , după ce Iliana Iotova este creditată cu un avans consistent în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit Digi24 . Iliana Iotova a obținut 52,5% din voturi în exit-poll-ul realizat de Alpha Research, în timp ce contracandidatul său, fostul premier interimar Andrei Ghiurov, a fost creditat cu 43,4%. Rezultatele au fost publicate în timp ce votarea se apropia de final, la ora 20:00, relatează The Sofia Globe. Un alt institut, Market Links, a estimat 50,7% pentru Iotova și 44% pentru Ghiurov. Miza politică: președinția, încă un centru de putere pentru tabăra lui Radev Iotova este susținută de formațiunea premierului Rumen Radev și ar urma să obțină un mandat de cinci ani dacă rezultatele preliminare se confirmă. În campanie, tabăra lui Ghiurov a avertizat asupra riscului ca formațiunea politică a lui Radev să ajungă să controleze simultan președinția, guvernul și majoritatea parlamentară. Iotova a devenit președinta Bulgariei în ianuarie 2026, după demisia lui Radev din funcția de șef al statului pentru a intra în politica parlamentară. Potrivit informațiilor din articol, Radev a câștigat ulterior alegerile parlamentare anticipate din aprilie. Cine sunt candidații și cine îi sprijină Iliana Iotova a candidat alături de Kiril Vulchev , fiind desemnată de un comitet de inițiativă și susținută declarat de partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de premierul Radev, precum și de mai multe formațiuni de stânga. Andrei Ghiurov a candidat alături de Georgi Kandev și a fost sprijinit de grupurile parlamentare reformiste și pro-occidentale „Bulgaria Democratică” și „ Continuăm Schimbarea ”, plus formațiuni extraparlamentare. Rusia și politica externă, temă centrală în campanie Relația Bulgariei cu Rusia a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Iotova a susținut menținerea dialogului cu Moscova și s-a opus acordării de ajutor Ucrainei, pledând pentru formarea unei „coaliții pentru pace”. Ghiurov a mers pe o platformă pro-occidentală, pro-UE și pro-NATO și a criticat guvernul lui Radev pentru ceea ce a numit eșecuri în politica externă, dar și pentru incapacitatea de a ține sub control creșterea prețurilor pe plan intern. Ce urmează, dacă exit-poll-urile se confirmă Dacă rezultatele preliminare vor fi validate, Iotova ar urma să preia oficial un nou mandat în ianuarie 2027. Constituția Bulgariei prevede maximum două mandate prezidențiale, fiecare de cinci ani; articolul precizează că, în 2026, Iotova finalizează mandatul început de Radev, iar această perioadă nu este luată în calcul la limita de mandate. [...]
Escaladarea conflictului dintre președintele Karol Nawrocki și guvernul Donald Tusk pe tema Tribunalului Constituțional riscă să blocheze agenda de reforme a statului de drept și să prelungească incertitudinea instituțională , într-un moment în care disputa a produs deja efecte diplomatice, inclusiv demisia ambasadorului Poloniei la București, potrivit HotNews . Vineri seară târziu, Tribunalul Constituțional a anunțat că judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska l-a suspendat pe Bogdan Swieczkowski, președintele organismului, și că ea a preluat conducerea instanței. Mișcarea a amplificat tensiunile dintre Nawrocki, aliat al fostului guvern naționalist al Partidului Lege și Justiție (PiS), și guvernul pro-european condus de Donald Tusk. Într-un comunicat citit sâmbătă de un consilier în fața sediului instanței, Nawrocki a acuzat o intervenție în forță asupra instituției: „În această noapte, în Republica Polonă a avut loc o încălcare a ordinii publice și o preluare prin forță a unui organ constituțional”. Tensiuni pe justiție, cu poliția la sediul instanței Nawrocki se îndrepta vineri spre Senegal, dar a făcut cale-ntoarsă după ce a aflat că poliția a pătruns în sediul Tribunalului. La fața locului, forțele de poliție antirevoltă erau prezente în număr mare, în timp ce câteva sute de protestatari cereau reinstalarea lui Swieczkowski. Președintele a cerut „consultări politice urgente” cu partidele parlamentare, potrivit unei relatări HotNews despre convocarea ședinței de urgență. Poziția guvernului: „nu există altă cale” Donald Tusk a transmis pe X că guvernul urmărește restabilirea statului de drept, despre care, potrivit acuzațiilor UE, predecesorii de la PiS ar fi spus că l-au subminat. Mesajul premierului sugerează că executivul consideră inevitabile măsuri ferme în procesul de reformă: „Acest proces este dificil, uneori chiar dureros, și necesită acțiuni hotărâte. Nu există altă cale”. Contextul disputei, potrivit materialului, coboară până în 2015, când PiS a încercat să numească judecători pe locuri deja ocupate. Ulterior, nominalizații partidului au obținut majoritatea în Tribunal, iar criticii au susținut că instanța nu mai îndeplinește standardele de independență și imparțialitate. Efect imediat: demisia ambasadorului Poloniei la București Pe fondul crizei de la Varșovia, ambasadorul Poloniei în România, Pawel Soloch , a anunțat sâmbătă că demisionează. Potrivit Agerpres, el a invocat direct conflictul legat de Tribunalul Constituțional: „Dată fiind tentativa de preluare ilegală a Tribunalului Constituțional, nu mai văd nicio posibilitate de a continua să slujesc ca ambasador al Republicii Polone în România”. Demisia a venit la câteva ore după un gest similar al ambasadorului polonez din China, Jakub Kumoch. Conform textului, ambii diplomați au lucrat pentru fostul președinte Andrzej Duda (2015–2025), care a colaborat strâns cu PiS, la fel ca succesorul său, Karol Nawrocki. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă consultările politice cerute de președinte vor produce o soluție instituțională sau vor adânci blocajul dintre președinție și guvern în jurul controlului asupra instanței constituționale. [...]
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a ordonat armatei un răspuns „imediat” și „nelimitat geografic” la orice amenințare , într-un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și complică eforturile diplomatice de a preveni reluarea războiului, potrivit HotNews . Într-o declarație atribuită lui Khamenei și publicată sâmbătă pe site-ul său, liderul iranian a avertizat Statele Unite și Israelul să nu reia conflictul. El susține că, dacă vor exista noi atacuri militare sau teroriste, „forțele armate ale Republicii Islamice și națiunea iraniană” vor stabili „momentul și condițiile încheierii lor”. Ordinul către comandanți: răspuns „de impact” și extinderea listei de ținte Conform comunicatului citat, Mojtaba Khamenei le-a cerut comandanților militari să se asigure că „orice nivel sau tip de amenințare” primește un răspuns „imediat, de impact și nelimitat geografic”. Totodată, liderul suprem ar fi ordonat actualizarea listei de ținte a Iranului, astfel încât să includă „toate tipurile de active materiale și nemateriale” ale „inamicului americano-sionist”, formulare folosită în mesaj. Context: războiul și încercările de a evita o reluare a luptelor Potrivit informațiilor din articol, războiul a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, iar Teheran ul a ripostat lovind ținte din regiune. HotNews notează că Mojtaba Khamenei nu a fost văzut în spațiul public de când a devenit lider suprem, după ce l-a înlocuit pe tatăl său, ucis în atacurile de la începutul războiului. Mesajul vine în paralel cu noi demersuri diplomatice: o delegație din Qatar a ajuns vineri la Teheran pentru discuții cu oficiali iranieni, după ce Iranul a primit o scrisoare de la vicepreședintele american JD Vance. Presa iraniană, citată de HotNews, susține că autoritățile iraniene nu răspunseseră încă scrisorii. [...]
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Ucraina spune că a evacuat civili din Oleșki printr-un armistițiu local în Herson , într-o operațiune umanitară care a inclus deminarea rutelor de acces și livrarea de ajutoare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski afirmă că medierea a fost sprijinită de „partea americană” și de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , un detaliu care indică o implicare diplomatică punctuală într-un sector sensibil al frontului. Ce s-a întâmplat în Oleșki și de ce contează operațional Zelenski a transmis pe rețeaua X că, în sectorul Herson, a fost instituit un armistițiu în timpul căruia drumurile către Oleșki au fost deminate și a fost livrat ajutor umanitar. În același interval, persoanele care aveau nevoie de evacuare au fost scoase din oraș și din comunitatea învecinată. Potrivit mesajului citat, cetățenii evacuați au trecut granița Ucrainei în regiunea Cernihiv, urmând să primească sprijin din partea autorităților. Liderul ucrainean a subliniat nevoia ca instituțiile guvernamentale și autoritățile regionale și locale implicate să acționeze eficient pentru integrarea celor evacuați. Rolul medierii și actorii menționați de Zelenski Președintele ucrainean a mulțumit explicit: „părții americane” și Primei Doamne a SUA, Melania Trump, pentru medierea operațiunii; Forțelor de Apărare ale Ucrainei, pentru asigurarea condițiilor de securitate; Avocatului Poporului din Ucraina, Dmitro Lubinets, și echipei sale, pentru îndeplinirea misiunii. Zelenski a mai afirmat că atenția internațională asupra situației din Oleșki a contribuit la salvarea oamenilor și a cerut pași suplimentari pentru detensionare și progrese către pace. Context: penurii în orașul ocupat Oleșki, oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, se confruntă de mai multe săptămâni cu penurii grave de alimente și medicamente, conform aceleiași surse. Zelenski spune că speră ca accesul umanitar în Oleșki să rămână deschis, însă articolul nu oferă detalii despre durata armistițiului sau despre un mecanism permanent de acces. [...]
