Știri
Știri din categoria Externe

Somaliland oferă SUA baze militare și acces la minereuri pentru a obține recunoaștere, potrivit Economica.net, care citează AFP după discuții cu un ministru de la Hargeisa. Teritoriul și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, însă guvernul de la Mogadiscio susține că Somaliland rămâne parte a Somaliei.
Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi, a declarat că autoritățile sunt „gata să acorde exclusivități (miniere) Statelor Unite” și că sunt deschise ideii de a găzdui baze militare americane. În schimb, miza explicită este recunoașterea politică din partea Washingtonului, care ar consolida statutul internațional al regiunii.

Pe partea economică, Ministerul local al energiei și minereurilor afirmă că subsolul ar conține litiu, tantal și niobiu, considerate resurse strategice pentru industriile tehnologice și de apărare, însă nu există încă studii oficiale privind cantitățile disponibile. În ultimele săptămâni, președintele Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a vorbit public și despre posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la aceste resurse.
Israel a anunțat pe 26 decembrie 2025 că recunoaște Republica Somaliland ca stat independent, devenind astfel prima țară care face acest pas. Declarația a fost semnată de premierul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Sa’ar, alături de președintele somalilandez Abdullahi, iar publicația menționează că urmează deschiderea de ambasade și numirea de ambasadori. Netanyahu a afirmat că va comunica președintelui SUA dorința Somalilandului de a se alătura Acordurilor Abraham.
Importanța strategică a regiunii este legată de poziționarea sa la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe ruta dintre Marea Roșie și Golful Aden, una dintre cele mai circulate legături comerciale dintre Oceanul Indian și Canalul Suez. Somaliland este vecin cu Djibouti, unde SUA au deja o bază militară, iar peste strâmtoare se află Yemenul, de unde rebelii houthi susținuți de Iran au lansat atacuri împotriva Israelului.
Prin oferta făcută Washingtonului, autoritățile de la Hargeisa încearcă să transforme avantajul geografic și potențialul mineral într-un argument politic decisiv pentru recunoașterea internațională. Deocamdată, Somalia continuă să considere regiunea parte integrantă a teritoriului său.
Recomandate

Benjamin Netanyahu a spus că Israelul va ataca Hezbollah „oriunde va fi necesar” , potrivit G4Media , care citează AFP preluată de Agerpres. Declarația a fost făcută joi, pe fondul continuării campaniei israeliene de bombardamente în Liban. În mesajul publicat pe platforma X, premierul israelian a afirmat că operațiunile vizează mișcarea islamistă proiraniană Hezbollah și a legat acțiunile militare de obiectivul restabilirii securității în nordul Israelului. „Mesajul nostru este clar: oricine atacă civilii israelieni va fi atacat. Vom continua să atacăm Hezbollah oriunde va fi necesar până când vom restabili complet securitatea pentru locuitorii din nordul Israelului.” Conform autorităților libaneze, campania de bombardamente s-a soldat miercuri cu peste 200 de morți. În același context, armata israeliană a anunțat joi dimineață că l-a „ucis pe Ali Yusuf Harshi, secretarul personal și nepotul liderului Hezbollah”. Într-un al doilea comunicat, armata israeliană a transmis că a atacat peste noapte „două puncte de trecere cheie” folosite de membri și comandanți Hezbollah „pentru a transfera mii de arme, rachete și lansatoare”. G4Media mai notează că, după intrarea în vigoare a armistițiului dintre Statele Unite și Iran, marți noapte, Israelul a insistat că Libanul nu este inclus în acord și, de atunci, și-a intensificat atacurile împotriva Hezbollah. [...]

Volodimir Zelenski acuză SUA că ignoră dovezi despre sprijinul Rusiei pentru Iran , potrivit News.ro , care citează un interviu acordat de președintele ucrainean pentru podcastul „The Rest is Politics”, realizat de Alastair Campbell și relatat de The Guardian. Zelenski susține că a încercat să atragă atenția Casei Albe asupra colaborării dintre Moscova și Teheran. El afirmă că sateliți militari ruși ar fi fotografiat obiective de infrastructură energetică din statele din Golf și din Israel, precum și locațiile bazelor armatei americane din regiune, iar Kremlinul ar fi transmis aceste informații Iranului pentru a facilita atacuri. „Problema este că au încredere în Putin. Și este păcat”, a declarat Zelenski, după ce a întrebat retoric dacă SUA au reacționat față de Rusia pe acest subiect. În același interviu, liderul ucrainean spune că echipa lui Donald Trump nu ar fi reușit să înțeleagă „detaliile” a ceea ce își dorește Rusia. Zelenski îi menționează pe negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că au „petrecut prea mult timp” cu Putin și oficiali de rang înalt, precizând că cei doi au mers la Moscova de cinci ori anul trecut și nu au vizitat Kievul. Pe fondul presiunilor asupra Ucrainei privind cedarea Donbasului și al ideii unui armistițiu condiționat de renunțarea la teritoriu, Zelenski afirmă că Putin nu se va opri dacă ar cuceri Donbasul și că ar încerca ulterior să preia capitale regionale precum Dnipro și Harkov. El mai spune că americanii ar percepe parțial Donbasul ca nefiind important pentru Ucraina și că ar subestima riscul ca Putin să își încalce promisiunile. Zelenski a calificat drept „inutilă” vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Budapesta, marți și miercuri, pentru a face campanie pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán. Totuși, a adăugat că nu intenționează să se amestece în alegerile de duminică, susținând că decizia aparține electoratului maghiar. În contextul în care SUA amenință că se retrag din NATO, Zelenski cere Europei să își maximizeze capacitatea de descurajare și propune formarea unui bloc militar mai larg. În viziunea sa, UE ar trebui să își unească forțele cu: Ucraina Regatul Unit Turcia Norvegia El argumentează că fără Ucraina și Turcia Europa nu ar avea o armată comparabilă cu cea a Rusiei, iar împreună cu Ucraina, Turcia, Norvegia și Regatul Unit ar putea „controla securitatea pe mări”. Zelenski spune, totodată, că este convins că Ucraina va adera la UE la un moment dat. [...]

Ministrul britanic de Externe a spus că loviturile Israelului asupra Libanului sunt „profund dăunătoare” , potrivit Reuters . Yvette Cooper a avertizat joi, 9 aprilie, că intensificarea atacurilor riscă să destabilizeze armistițiul dintre Statele Unite și Iran și să amplifice tensiunile în regiune. Cooper a declarat la Times Radio că Londra vrea ca Libanul să fie inclus în încetarea focului și ca aceasta să fie extinsă pentru a acoperi și frontul libanez, argumentând că altfel efectul ar putea fi o destabilizare regională mai largă. „Escaladarea pe care am văzut-o ieri din partea Israelului a fost profund dăunătoare și vrem să vedem un sfârșit al ostilităților.” În același timp, Marea Britanie încearcă să gestioneze presiunea venită din partea președintelui american Donald Trump, care a criticat Londra pentru sprijin insuficient acordat Washingtonului în războiul cu Iranul, notează Reuters. În paralel, Regatul Unit spune că a încercat să contribuie la apărarea aliaților săi din Golf și lucrează cu alte țări la soluții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută strategică pentru transporturile de energie. Întrebată despre tensiunile cu principalul aliat, Cooper a spus că Londra poate rămâne apropiată de Washington chiar dacă adoptă o abordare diferită în regiune, dar a criticat unele declarații ale lui Trump, inclusiv amenințarea de a „distruge civilizația” Iranului, pe care le-a descris drept periculoase din cauza riscului de escaladare. [...]

Armata israeliană a anunțat „cele mai mari lovituri coordonate” împotriva Hezbollah , iar bilanțul preliminar indică zeci de morți și sute de răniți, potrivit Adevărul . Autoritățile de la Beirut descriu situația drept o „escaladare periculoasă” și cer sprijin internațional pentru oprirea violențelor. Israelul susține că a vizat aproximativ 100 de obiective în Liban, într-o operațiune pe care o descrie ca fiind masivă și precis coordonată, notează Associated Press, citată în articol. Armata israeliană a prezentat acțiunea drept cea mai amplă de acest tip de la începutul conflictului SUA-Israel împotriva Iranului, declanșat la finalul lunii februarie. Ministerul Sănătății din Liban a comunicat un bilanț preliminar de „zeci de morți și sute de răniți” și a arătat că, de la implicarea Libanului în conflict, cel puțin 1.500 de persoane și-au pierdut viața. În dimineața de 8 aprilie, armata israeliană a emis ordine de evacuare pentru locuitorii orașului Tyre, în sudul țării, în anticiparea unor noi operațiuni militare. Atacurile au inclus bombardamente de artilerie și lovituri cu drone în sudul Libanului, inclusiv în localitățile Kana și Al-Kaleileh. Totodată, potrivit Ministerului Sănătății libanez, un atac aerian israelian asupra unei mașini din apropierea unor cafenele din Saida s-a soldat cu opt morți și 22 de răniți, cu puțin timp înainte de anunțarea armistițiului dintre SUA și Iran. „Toți prietenii Libanului sunt chemați să ne vină în ajutor pentru a opri aceste atacuri prin toate mijloacele”, a declarat premierul libanez Nawaf Salam, citat de AFP. În plan diplomatic, președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran drept „un lucru foarte bun”, dar a spus că efectele ar trebui să se resimtă și în Liban, potrivit Politico, citată de publicația românească. Franța a cerut negocieri între Israel și Liban și a acuzat armata israeliană că încearcă să „intimideze” trupele franceze de menținere a păcii sub egida ONU. Principalele elemente raportate de autorități și lideri politici, conform informațiilor din articol, sunt: Israelul afirmă că a lovit aproximativ 100 de obiective în Liban, într-o operațiune coordonată împotriva Hezbollah. Ministerul Sănătății din Liban raportează „zeci de morți și sute de răniți” și un total de cel puțin 1.500 de morți de la începutul implicării Libanului în conflict. Armata israeliană a emis ordine de evacuare pentru Tyre și au fost raportate bombardamente în sud, inclusiv în Kana și Al-Kaleileh. Netanyahu a respins ideea extinderii încetării focului la Liban, iar biroul său a susținut că acordul „nu include Libanul”, în pofida declarațiilor Iranului și Pakistanului. [...]

Statele Unite afirmă că armistițiul cu Iranul nu acoperă loviturile israeliene în Liban, contrazicând declarațiile Iranului și mediatorilor pakistanezi , potrivit Axios . Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran nu se aplică atacurilor Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Această poziție vine în contradicție cu afirmațiile Iranului și ale mediatorilor pakistanezi. Importanța acestei clarificări este majoră, deoarece atacurile Israelului în Liban reprezintă o amenințare imediată pentru stabilitatea armistițiului. Conform Apărării Civile Libaneze, cel puțin 254 de persoane au fost ucise în urma loviturilor israeliene. Iranul a cerut oprirea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, proxy-ul său în Liban, ca o condiție esențială pentru armistițiu. În lipsa acestei opriri, Iranul amenință cu reluarea ostilităților și închiderea Strâmtorii Hormuz. „Termenii armistițiului Iran-SUA sunt clari și expliciți: SUA trebuie să aleagă între armistițiu și continuarea războiului prin Israel. Nu poate avea ambele. Lumea vede masacrele din Liban. Mingea este în terenul SUA și lumea urmărește dacă își va respecta angajamentele”, a scris ministrul de externe iranian Abbas Araghchi pe X. Egiptul, care a ajutat la medierea armistițiului, a acuzat Israelul de o tentativă „premeditată” de a submina armistițiul. Hezbollah a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului după ce SUA și Israel au atacat Iranul acum cinci săptămâni, deschizând un nou front în război. Israelul a răspuns cu lovituri aeriene și o invazie terestră în Libanul de Sud. Pe fondul acestor evenimente, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat armistițiul, declarând că acesta se va aplica „peste tot, inclusiv în Liban”. Totuși, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că armistițiul nu include Libanul. Poziția SUA nu a fost clarificată până la declarația lui Leavitt. În culise, un oficial american a declarat că Netanyahu a ridicat problema Libanului într-o convorbire telefonică cu președintele Trump, convenind că luptele din Liban ar putea continua. Oficialul american a mai spus că Casa Albă nu este în prezent îngrijorată că situația din Liban ar putea duce la colapsul armistițiului cu Iranul. Forțele de Apărare ale Israelului au efectuat o serie de atacuri masive asupra țintelor Hezbollah din Beirut, Valea Beqaa și sudul Libanului. Potrivit IDF, aceasta a fost „cea mai mare serie coordonată de atacuri în Liban” de la începutul războiului cu Iranul. Aproximativ 80 de persoane au fost ucise și 200 rănite, conform Crucii Roșii Libaneze. Agenția de știri iraniană Tasnim a citat surse care au spus că Iranul se va retrage din acordul de armistițiu dacă atacurile asupra Libanului continuă. [...]

Două nave au tranzitat Strâmtoarea Ormuz după armistițiul SUA-Iran , potrivit AGERPRES , care citează date publicate miercuri de platforma de urmărire a traficului maritim MarineTraffic și transmise de AFP. Reluarea trecerilor vine după ce Iranul a acceptat să redeschidă această rută strategică, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Statele Unite. Conform contului X al MarineTraffic, vrachierul NJ Earth, deținut de un armator grec, a tranzitat strâmtoarea la ora 08:44 UTC, iar nava Daytona Beach, sub pavilion liberian, a trecut mai devreme, la 06:59 UTC, la scurt timp după plecarea din portul iranian Bandar Abbas. În noaptea de marți spre miercuri, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unei încetări a focului pentru două săptămâni. În acest interval, traversările prin Strâmtoarea Ormuz vor fi efectuate „în coordonare cu forțele armate iraniene”, a scris pe X ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. „Tranzitul Strâmtorii Ormuz de către nava NJ Earth ar putea fi un prim semn de reluare a traficului, dar este încă prea devreme pentru a spune dacă este vorba de o redeschidere mai amplă legată de armistițiu sau de o autorizație prealabilă”, a declarat pentru AFP Ana Subasic, analist la Kpler, proprietarul MarineTraffic. NJ Earth și-a ținut transponderul activat și a urmat o rută din apropierea insulei Larak, descrisă de publicația maritimă Lloyd's List drept „cabina de taxare a Teheranului”, însă AFP notează că nu a putut confirma imediat destinația navei. Potrivit Lloyd's List, peste 800 de nave sunt în prezent imobilizate în Golful Persic, deși armatorii și navlositorii au indicat că se fac pregătiri pentru reluarea curselor. Miza este ridicată pentru piețele energetice și lanțurile de aprovizionare: în mod obișnuit, aproximativ 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Accesul a fost sever restricționat de Iran după ce Statele Unite și Israelul au început bombardarea țării pe 28 februarie, iar între 1 martie și 7 aprilie au fost consemnate 307 treceri de nave de marfă, potrivit datelor Kpler, o scădere de aproximativ 95% față de perioada de pace. [...]