Știri din categoria Externe

După recunoașterea Israelului, Somaliland curtează Washingtonul cu baze și resurse strategice

22 februarie 2026, 17:19

Oficiali din Somaliland discutând despre cooperarea cu SUA și Israel.

Somaliland oferă SUA baze militare și acces la minereuri pentru a obține recunoaștere, potrivit Economica.net, care citează AFP după discuții cu un ministru de la Hargeisa. Teritoriul și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, însă guvernul de la Mogadiscio susține că Somaliland rămâne parte a Somaliei.

Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi, a declarat că autoritățile sunt „gata să acorde exclusivități (miniere) Statelor Unite” și că sunt deschise ideii de a găzdui baze militare americane. În schimb, miza explicită este recunoașterea politică din partea Washingtonului, care ar consolida statutul internațional al regiunii.

Femeie din Somaliland sărbătorind independența cu steagul național.

Pe partea economică, Ministerul local al energiei și minereurilor afirmă că subsolul ar conține litiu, tantal și niobiu, considerate resurse strategice pentru industriile tehnologice și de apărare, însă nu există încă studii oficiale privind cantitățile disponibile. În ultimele săptămâni, președintele Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a vorbit public și despre posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la aceste resurse.

Israel a anunțat pe 26 decembrie 2025 că recunoaște Republica Somaliland ca stat independent, devenind astfel prima țară care face acest pas. Declarația a fost semnată de premierul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Sa’ar, alături de președintele somalilandez Abdullahi, iar publicația menționează că urmează deschiderea de ambasade și numirea de ambasadori. Netanyahu a afirmat că va comunica președintelui SUA dorința Somalilandului de a se alătura Acordurilor Abraham.

Importanța strategică a regiunii este legată de poziționarea sa la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe ruta dintre Marea Roșie și Golful Aden, una dintre cele mai circulate legături comerciale dintre Oceanul Indian și Canalul Suez. Somaliland este vecin cu Djibouti, unde SUA au deja o bază militară, iar peste strâmtoare se află Yemenul, de unde rebelii houthi susținuți de Iran au lansat atacuri împotriva Israelului.

Prin oferta făcută Washingtonului, autoritățile de la Hargeisa încearcă să transforme avantajul geografic și potențialul mineral într-un argument politic decisiv pentru recunoașterea internațională. Deocamdată, Somalia continuă să considere regiunea parte integrantă a teritoriului său.

Tag-uri:bab-el-mandeb minereuri strategice recunoastere diplomatica israel sua somaliland baze militare

Mărfuri:LC

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăeconomica.net

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Liderul iranian Ali Khamenei discutând despre programul nuclear al Iranului.

Externe22 feb. 2026

Negocieri tensionate cu Teheranul – lui Trump i-au fost prezentate inclusiv planuri de eliminare a lui Khamenei

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]

Benjamin Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.

Externe22 feb. 2026

„Alertă maximă” în Israel - Benjamin Netanyahu cere pregătiri pentru un posibil război cu Iranul pe fondul tensiunilor cu SUA

Benjamin Netanyahu a ordonat intrarea în „alertă maximă” și pregătirea pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul evaluărilor potrivit cărora o ofensivă americană ar putea fi iminentă. Informațiile au fost publicate de Anadolu Agency , care citează presa israeliană. Potrivit cotidianului Yedioth Ahronoth , premierul israelian a dispus ca Comandamentul Frontului Intern și agențiile de intervenție să se pregătească pentru un eventual conflict, iar mai multe structuri de securitate au fost plasate în stare de alertă maximă. În paralel, postul public KAN a relatat că ședința Cabinetului de Securitate programată pentru joi, dedicată evoluțiilor din Iran, a fost amânată pentru duminică. Evaluările din Israel indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar fi înclinată să lanseze un atac militar de amploare asupra Iranului, după ce Teheranul ar fi respins cererile Washingtonului în cadrul negocierilor. Potrivit acelorași surse, în consultările de securitate conduse de Netanyahu s-a discutat ipoteza că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar dacă armata israeliană nu ar participa direct la o eventuală operațiune americană. Fostul șef al Direcției de Informații Militare din Israel, Amos Yadlin , a declarat că „suntem mult mai aproape de un atac decât eram înainte”, în timp ce publicația Israel Hayom a citat surse potrivit cărora probabilitatea unui răspuns iranian cu rachete cu rază lungă ar fi „foarte ridicată” în cazul unui atac american. Tensiunile cresc și în plan militar: Statele Unite au desfășurat în regiune grupul de lovire al portavionului USS Abraham Lincoln , iar portavionul USS Gerald R. Ford este, de asemenea, în drum spre zonă, alături de avioane de luptă suplimentare. În acest context, armata israeliană și-a intensificat pregătirile, pe fondul percepției că „ora zero” s-ar apropia, iar termenele estimate pentru o eventuală escaladare s-ar fi redus la doar [...]

Analiza militară a SUA privind Iranul și posibilele atacuri asupra liderilor.

Externe21 feb. 2026

SUA analizează lovituri împotriva liderilor iranieni - planuri militare avansate înaintea deciziei lui Trump

SUA iau în calcul lovituri care ar putea viza lideri iranieni , în cadrul unor planuri militare avansate pregătite înaintea unei decizii a președintelui Donald Trump privind un posibil atac asupra Iranului. Potrivit Reuters , două surse americane au declarat că opțiunile analizate includ țintirea unor persoane-cheie și chiar scenarii de schimbare a regimului de la Teheran. Planificarea militară ar fi ajuns într-un stadiu detaliat, incluzând atacuri asupra infrastructurii nucleare și a facilităților de securitate iraniene, în cazul în care eforturile diplomatice eșuează. Sursele citate susțin că se discută inclusiv despre operațiuni îndreptate împotriva unor lideri implicați în comanda și controlul Gărzilor Revoluționare. Contextul este tensionat. Donald Trump a afirmat recent că „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat un termen de 10-15 zile pentru o eventuală acțiune. În paralel, a evocat public ideea schimbării regimului iranian, fără a oferi detalii despre un posibil succesor. Potrivit oficialilor citați, un eventual atac ar putea conta pe forțe deja desfășurate în regiune: nave de război, avioane de luptă și bombardiere cu bază în SUA . Totuși, aceștia avertizează că Iranul ar riposta aproape sigur, crescând riscul unui conflict regional extins și al unor victime americane. Teheranul a transmis într-o scrisoare către secretarul general al ONU că nu va iniția un război, dar va răspunde „decisiv și proporțional” în caz de agresiune. Iranul a amenințat anterior că ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe fondul escaladării retoricii, prețurile petrolului au crescut, iar exercițiile navale iraniene din Golful Oman au inclus și participarea unei nave rusești. În paralel, negocierile continuă. Oficialii iranieni au anunțat că lucrează la o propunere scrisă pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului privind programul nuclear. Statele Unite și Israelul acuză Teheranul că urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă de autoritățile iraniene, care susțin că programul are scopuri pașnice. Evoluția situației depinde de decizia politică de la Washington, însă nivelul actual al pregătirilor indică o posibilă escaladare rapidă, cu implicații majore pentru securitatea regională și piețele energetice globale. [...]

Ambasadorul SUA discută despre drepturile Israelului în Orientul Mijlociu.

Externe21 feb. 2026

Ambasadorul SUA în Israel invocă un „drept biblic” asupra teritoriului dintre Egipt și Eufrat - declarațiile din podcastul cu Tucker Carlson provoacă reacții în SUA și Israel

Ambasadorul SUA în Israel afirmă că Israelul ar avea un „drept biblic” asupra regiunii , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de Mike Huckabee jurnalistului Tucker Carlson . Declarațiile, făcute în cadrul unui podcast realizat în Israel, au stârnit reacții în spațiul public american și israelian. În dialogul cu Carlson, Huckabee a susținut că Israelul ar avea un temei biblic pentru a controla o zonă extinsă din Orientul Mijlociu, făcând referire la un pasaj din Vechiul Testament care evocă un teritoriu „de la râul Egiptului până la fluviul Eufrat”. Întrebat explicit dacă Israelul ar avea dreptul să preia întregul teritoriu, ambasadorul a răspuns: „Ar fi în regulă dacă l-ar lua pe tot” . Zona evocată în discuție ar include, în interpretarea geografică actuală menționată în podcast, state precum: Israel Iordania Siria Liban părți din Arabia Saudită și Irak Huckabee , fost guvernator al statului Arkansas și numit ambasador de administrația Trump, este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pro-Israel. Interviul vine într-un moment tensionat în regiune, pe fondul dezbaterilor privind sprijinul SUA pentru Israel și al criticilor venite din interiorul curentului politic conservator american. Vizita lui Tucker Carlson în Israel a generat, la rândul ei, controverse. Acesta a susținut că ar fi fost supus unui tratament „bizar” pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, afirmație respinsă de autoritățile israeliene. Autoritatea Aeroportuară din Israel a precizat că jurnalistul „nu a fost reținut, întârziat sau interogat”, iar fostul premier Naftali Bennett l-a criticat public pe Carlson pentru declarațiile sale. Declarațiile ambasadorului american au reaprins dezbaterea privind raportarea la argumente religioase în politica externă și la granițele recunoscute internațional în Orientul Mijlociu . [...]

Peter Szijjarto discutând despre sancțiunile UE și tranzitul de petrol rusesc.

Externe22 feb. 2026

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei; Peter Szijjarto leagă votul de reluarea tranzitului prin Drujba

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei , invocând oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba , într-o dispută care a escaladat rapid între Budapesta, Bratislava și Kiev. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat duminic ă faptul că Ungaria va bloca luni, în Consiliul miniștrilor de externe ai UE, noul pachet de sancțiuni. „Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a transmis Szijjarto pe Facebook. De unde a pornit criza Disputa are la bază întreruperea tranzitului petrolului rusesc prin oleoductul Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost suspendate pe 27 ianuarie, după ce Kievul a anunțat că o dronă rusească a lovit infrastructura conductei în vestul Ucrainei. Atât Ungaria, cât și Slovacia – singurele state din UE care mai depind semnificativ de petrol rusesc transportat prin Drujba – susțin însă că Ucraina este responsabilă pentru prelungirea blocajului. Premierul slovac Robert Fico a anunțat sâmbătă că va opri în termen de două zile furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina dacă tranzitul petrolului nu este reluat. O amenințare similară fusese transmisă anterior și de premierul ungar Viktor Orban. Energia, instrument de presiune Ungaria și Slovacia asigură împreună aproximativ jumătate din exporturile europene de electricitate de urgență către Ucraina, de care Kievul depinde tot mai mult după ce infrastructura energetică a fost grav afectată de atacurile rusești. Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur, calificând poziția celor două guverne drept „ultimatumuri și șantaj”. „Ucraina respinge și condamnă ultimatumurile și șantajul guvernelor Ungariei și Republicii Slovace. Ultimatumurile ar trebui trimise Kremlinului, nu Kievului”, a transmis diplomația ucraineană. Kievul a precizat că a propus rute alternative de livrare a petrolului către Europa pe durata reparațiilor la conductă, inclusiv utilizarea propriului sistem de transport sau o rută maritimă prin Odesa–Brody. Impact asupra sancțiunilor UE Blocajul anunțat de Budapesta vine într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană, care pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mulți diplomați europeni avertizaseră deja că nu există încă un consens deplin asupra conținutului noilor măsuri. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, declara recent că sancțiunile „funcționează” și afectează sever economia Rusiei, iar fiecare nouă măsură limitează capacitatea Moscovei de a continua războiul. Disputa actuală marchează unul dintre cele mai tensionate momente dintre Ucraina și cele două state membre UE și NATO, conduse de lideri care au avut frecvent poziții divergente față de consensul european pro-Ucraina și au menținut relații mai apropiate cu Moscova. În contextul în care războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă, conflictul dintre Kiev și Budapesta riscă să complice suplimentar atât frontul energetic, cât și unitatea politică a Uniunii Europene. [...]

Intervenție a pompierilor în urma unui atac cu drone în Moscova.

Externe22 feb. 2026

Șapte drone ar fi fost interceptate deasupra Moscovei – traficul aerian suspendat temporar

Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar după un presupus atac cu drone , iar autoritățile ruse susțin că șapte aparate de zbor au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit RBC-Ukraine , care citează declarații ale primarului capitalei, Serghei Sobianin , și ale agenției ruse Rosaviația. Conform autorităților ruse, pe 22 februarie au fost impuse restricții la decolări și aterizări pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo. Pasagerii au fost avertizați că sunt posibile întârzieri „din cauza măsurilor de siguranță”. Primarul Moscovei a afirmat că forțele de apărare aeriană ar fi interceptat șapte drone care se îndreptau spre capitală. Nu au fost furnizate detalii despre eventuale pagube sau victime, iar informațiile provin exclusiv din surse oficiale ruse. Moscova, vizată repetat în ultimele luni Potrivit RBC-Ukraine, capitala rusă a mai fost ținta unor atacuri similare în ultimele luni: pe 15 februarie, când aeroporturile au fost închise temporar și au fost raportate căderi de resturi în oraș; în noaptea de Anul Nou (31 decembrie – 1 ianuarie), când au fost raportate drone în timpul discursului televizat al lui Vladimir Putin; pe 15 decembrie 2025, când Domodedovo și Jukovski au fost închise temporar. Autoritățile ruse dau vina, de regulă, pe „resturi de drone” pentru eventualele incidente la sol, în timp ce Kievul nu revendică oficial majoritatea acestor atacuri asupra Moscovei. Evenimentele au loc pe fondul continuării războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cu drone asupra unor ținte aflate în adâncimea teritoriului rus. [...]