Știri
Știri din categoria Externe
Armistițiul de Paște de 32 de ore rămâne, deocamdată, un gest fără garanții, iar scepticismul de pe străzile din Kiev și Moscova indică un risc ridicat ca pauza de foc să nu se transforme într-un proces de pace cu efecte stabile, potrivit Digi24.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi un armistițiu de 32 de ore, care începe sâmbătă după-amiază și se întinde pe durata Paștelui ortodox, până duminică la miezul nopții, notează Reuters. În paralel, autoritățile ucrainene au cerut vineri Rusiei să prelungească armistițiul și să reia negocierile pentru încetarea războiului, însă reacțiile din cele două capitale rămân rezervate.
Volodimir Zelenski, care a propus în repetate rânduri un armistițiu de Paște, a spus că Ucraina va respecta măsura, pe care Moscova o respinsese anterior drept o „manevră de PR”. Într-o postare de vineri dimineața, liderul ucrainean a susținut că Rusia are „șansa să nu reia atacurile nici după Paște”.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că Ucraina propune ca atacurile să nu fie reluate după Paște și a comparat situația cu armistițiul de două săptămâni din conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, anunțat marți. În același timp, Kremlinul a prezentat armistițiul ca pe o măsură umanitară temporară și a transmis că își dorește un acord de pace permanent, nu un armistițiu — poziție pe care Ucraina a descris-o drept o tactică de amânare, în contextul în care armistițiile anterioare au fost marcate de încălcări.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că vizita trimisului special al lui Putin pentru investiții în Statele Unite a avut un caracter economic și nu ar indica reluarea negocierilor de pace mediate de SUA. Tot el a menționat că derogările de la sancțiunile SUA privind petrolul rusesc expiră pe 11 aprilie.
În plan politic, Putin a spus că Rusia ar fi dispusă să oprească ostilitățile dacă Ucraina ar ceda restul regiunii industrializate Donbas — aproximativ 6.000 km² — pe care Rusia nu a reușit să o cucerească în cei peste patru ani de la invazia pe scară largă. Zelenski a respins această condiție, afirmând că ar însemna o trădare a apărătorilor Ucrainei și că un agresor nu ar trebui să dicteze astfel de termeni.
În Kiev, pe fondul unei ninsori ușoare și al unei temperaturi de 2°C, localnicii intervievați s-au arătat neîncrezători că armistițiul va îmbunătăți situația și au invocat încălcări ale unor pauze de foc anterioare, inclusiv un armistițiu de 30 de ore ordonat de Putin de Paște anul trecut.
În Moscova, reacțiile au fost mai degrabă de optimism prudent, dar și acolo au apărut îndoieli că armistițiul va duce la o pace durabilă, unii locuitori spunând că nu există încă „o senzație reală” că lucrurile se vor îmbunătăți curând.
Recomandate
Cheltuielile de război ale Rusiei au ajuns la niveluri record, iar Ucraina susține că resursele Kremlinului se apropie de limită , pe fondul unor semnale publice de la Moscova privind o posibilă „soluție politică și diplomatică” și al unui armistițiu de Paște de 32 de ore, potrivit Adevărul . În centrul mesajului Kievului este presiunea bugetară: negociatorul-șef ucrainean, general-locotenentul Kirilo Budanov , afirmă că „sumele uriașe” investite de Rusia în război „încep să-și arate efectele”, sugerând că Moscova își schimbă abordarea și că deznodământul ar putea veni mai repede decât se crede. În același timp, Budanov nu oferă detalii despre cum ar putea arăta un compromis teritorial. Costul războiului și „punctul critic” invocat de Kiev Invazia începută în februarie 2022 a împins cheltuielile de apărare ale Rusiei la maxime, ajungând la 15,5 mii de miliarde de ruble (aproximativ 144 de miliarde de dolari, aprox. 662 miliarde lei) în 2025, conform informațiilor citate. În contextul prelungirii conflictului în al cincilea an, articolul notează evaluarea că economia rusă se apropie de un „punct critic”, în timp ce Kremlinul continuă să aloce resurse masive pentru front. Semnale de negociere, dar blocaj pe teritorii Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a admis că finalul conflictului ar putea fi în apropiere, afirmând că „perspectiva unei soluții politice și diplomatice este la orizont”. Totuși, negocierile au fost blocate de pretențiile lui Vladimir Putin privind controlul integral asupra Donbasului, în condițiile în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii. Budanov susține că nu există „o decizie finală”, dar că ar exista un progres în definirea „limitelor a ceea ce este acceptabil”. Armistițiul de Paște : încetarea focului, în paralel cu atacuri cu drone Armistițiul anunțat de Vladimir Putin vizează încetarea luptelor „pe toate direcțiile” de la ora 16:00, 11 aprilie, până la finalul zilei de 12 aprilie 2026. Cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, Rusia a lansat un atac cu 160 de drone asupra Ucrainei, dintre care 133 ar fi fost doborâte; atacurile au ucis cel puțin două persoane în Odesa și au rănit alte două, potrivit textului. În oglindă, Ministerul rus al Apărării a anunțat interceptarea a 99 de drone ucrainene deasupra Rusiei și în Crimeea ocupată. Zelenski a spus că va respecta armistițiul, dar a avertizat că orice încălcare va primi un răspuns. De ce contează Mesajul central este unul economic: dacă presiunea bugetară descrisă de partea ucraineană se confirmă, costul tot mai mare al războiului poate deveni un factor care să împingă Rusia spre negocieri sau, alternativ, spre măsuri de escaladare și mobilizare, așa cum avertizează Zelenski. „Poate fi sfârșitul războiului într-o formă sau alta. Sau, dimpotrivă, o intensificare a conflictului, ceea ce ar însemna o mobilizare și mai amplă.” [...]
Beijingul pune pe masă un pachet de măsuri cu miză economică și de mobilitate peste Strâmtoarea Taiwan , care ar putea relansa fluxurile comerciale și de călătorii cu Taipeiul, dar a cărui aplicare depinde de cooperarea politică dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) și opoziția taiwaneză Kuomintang (KMT), potrivit economica.net . Planul a fost prezentat de Biroul pentru afaceri taiwaneze al Comitetului Central al PCC și include zece măsuri care vizează extinderea schimburilor economice, sociale și culturale, precum și consolidarea mecanismelor de comunicare între PCC și KMT. Contextul imediat este întâlnirea de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și lidera opoziției taiwaneze Cheng Li-wun, președinta KMT. Ce se schimbă în practică: zboruri, turism și acces pe piață Printre inițiativele cu impact direct asupra mobilității și schimburilor se află reluarea zborurilor directe regulate peste Strâmtoarea Taiwan, inclusiv către orașe noi din China continentală. Pachetul include și măsuri de stimulare a călătoriilor, precum permiterea reluării călătoriilor individuale în Taiwan pentru locuitorii din Shanghai și din provincia Fujian. Pe zona de comerț și acces pe piață, planul prevede facilitarea intrării produselor agricole și piscicole taiwaneze pe piața continentală, simplificarea procesului de înregistrare pentru întreprinderile alimentare taiwaneze și promovarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii taiwaneze în China. Integrare economică și infrastructură în proximitatea strâmtorii În domeniul economic, măsurile propuse includ crearea de noi piețe comerciale la scară mică, sprijinirea pescuitului taiwanez și dezvoltarea infrastructurii portuare. Un element cu potențial operațional semnificativ este intenția de a promova o integrare mai mare în zonele din apropierea strâmtorii, inclusiv aprovizionare comună cu apă, electricitate și gaze pentru insulele Kinmen și Matsu, precum și posibile conexiuni maritime cu Fujian. Pe componenta culturală, planul prevede extinderea distribuției producțiilor taiwaneze pe continent și încurajarea participării profesioniștilor taiwanezi în industria audiovizuală, inclusiv în formate digitale precum micro-dramele. De ce contează și care sunt limitele Autoritățile chineze susțin că măsurile urmăresc „promovarea dezvoltării pașnice a relațiilor” și îmbunătățirea bunăstării locuitorilor de pe ambele maluri ale strâmtorii. Totuși, implementarea depinde parțial de cooperarea dintre PCC și KMT, ceea ce introduce un grad de incertitudine asupra calendarului și amplitudinii efectelor economice. Anunțul vine după întâlnirea de vineri dintre liderii PCC și KMT, prima în aproape un deceniu, pe fondul creșterii presiunii militare chineze asupra insulei și al unei posibile vizite la Beijing a președintelui american Donald Trump în următoarele săptămâni. În plus, după venirea la putere a Partidului Democrat Progresist (DPP) în 2016, China a suspendat contactele oficiale cu guvernul de la Taipei și și-a intensificat presiunea politică, diplomatică și militară asupra Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său. [...]
Guvernul britanic pune 1 milion de lire pe masă pentru a pregăti reintroducerea vulturului auriu în Anglia , după ce un studiu de fezabilitate a concluzionat că există din nou habitat suficient pentru susținerea speciei, potrivit G4Media . Miza este una operațională și de politică publică: finanțarea ar urma să acopere pașii necesari unui program care poate începe chiar de anul viitor, dar cu rezultate vizibile abia pe termen lung. Vulturul auriu a dispărut practic din Anglia, iar în ultimii 150 de ani au fost observate doar câteva perechi. În material se arată că ultimul vultur auriu autohton ar fi murit în 2015, după ce a trăit singur în Lake District , iar declinul a fost pus în principal pe seama persecuției istorice din partea paznicilor de vânătoare și a fermierilor, care îl considerau o amenințare pentru miei și păsările de vânătoare. Ce spune studiul și cât ar putea dura Un studiu realizat de Forestry England a identificat opt potențiale „zone de recuperare”, considerate cele mai potrivite pentru revenirea speciei, în special în nordul Angliei. Documentul avertizează însă că ar putea trece mai mult de un deceniu până când populațiile reproducătoare se vor stabili. În paralel, vulturii aurii sunt observați ocazional în zone precum Northumberland, venind din sudul Scoției, unde există o populație în creștere. Cum ar arăta programul: eliberări de pui, din 2027 „cel mai devreme” Ca răspuns la concluziile studiului, secretarul pentru mediu, Emma Reynolds, a aprobat o finanțare suplimentară de 1 milion de lire sterline (aprox. 5,8 milioane lei) pentru recuperarea speciilor, cu scopul de a pregăti un program care ar putea include eliberarea unor pui de vultur auriu cu vârsta între șase și opt săptămâni „încă de anul viitor”. Reynolds a declarat: „Acest guvern se angajează să protejeze și să refacă fauna sălbatică autohtonă cea mai amenințată – iar asta include readucerea unor specii emblematice precum vulturul auriu. Susținuți de o finanțare guvernamentală de 1 milion de lire sterline, vom colabora cu partenerii și comunitățile pentru a face din vulturul auriu o prezență a peisajelor engleze din nou.” Context: fond mai larg și ținte legale până în 2030 și 2042 Finanțarea de 1 milion de lire face parte dintr-un fond de 60 de milioane de lire sterline (aprox. 348 milioane lei) pentru recuperarea speciilor, anunțat de Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale (Defra) cu o săptămână înainte, potrivit articolului. În același cadru, Regatul Unit urmărește să îndeplinească obiective obligatorii din punct de vedere legal: stoparea declinului abundenței speciilor până în 2030 și reducerea riscului de dispariție a speciilor până în 2042, raportat la nivelurile din 2022. Mike Seddon, director executiv al Forestry England, spune că studiul de fezabilitate va ghida pașii următori împreună cu partenerii din Restoring Upland Nature și că finanțarea permite continuarea proiectului cu accent pe construirea sprijinului local și colaborarea cu comunitățile și administratorii de terenuri. În sudul Scoției, populațiile au ajuns la un nivel record în urma unui proiect de refacere, iar monitorizarea prin satelit ar indica faptul că unele păsări relocate au început deja să traverseze granița și să exploreze nordul Angliei; chiar și așa, stabilirea unor populații reproducătoare în Anglia rămâne un obiectiv de durată, nu un rezultat imediat. [...]
Armistițiul de Paște dintre Rusia și Ucraina pare să fi rămas, în practică, fără efect operațional , după ce armata ucraineană a raportat sute de încălcări la doar câteva ore de la intrarea lui în vigoare, inclusiv un atac cu dronă asupra unei ambulanțe, potrivit Antena 3 . În regiunea Sumî , o dronă rusească a lovit o ambulanță în noaptea de 12 aprilie, iar trei medici au fost răniți, au anunțat autoritățile locale citate de Kyiv Independent . Incidentul a avut loc în intervalul în care armistițiul de Paște ar fi trebuit să fie respectat. Ce spune armata ucraineană: 469 de încălcări după ora 16:00 Statul Major General al Ucrainei a transmis, într-un comunicat citat de Antena 3, că după ora 16:00 (momentul de la care armistițiul ar fi intrat în vigoare) au fost înregistrate 469 de încălcări. Acestea ar include: 22 de acțiuni de atac inamice; 153 de cazuri de bombardament; 19 atacuri cu drone kamikaze; 275 de atacuri cu drone. Tot potrivit Statului Major General, de la începutul zilei au fost raportate și 101 confruntări de-a lungul frontului. Acuzații reciproce și un armistițiu cu fereastră scurtă Armistițiul de Paște trebuia să fie în vigoare de la ora 16:00, pe 11 aprilie, până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. Și autoritățile ruse au acuzat Ucraina de încălcarea armistițiului, susținând că atacuri cu drone ucrainene au vizat locații din regiunile Kursk și Belgorod și că cinci persoane au fost rănite. Contextul atacurilor asupra civililor În materialul citat, se menționează că Rusia atacă constant infrastructura civilă a Ucrainei, inclusiv clădiri rezidențiale și obiective energetice, în timp ce războiul continuă. Autoritățile locale au raportat, de asemenea, că cel puțin patru persoane au fost ucise și 38 rănite în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei din 10 aprilie, iar în Odesa trei persoane (inclusiv un copil) au fost ucise și 16 au fost rănite într-un atac din noaptea de 6 aprilie. [...]
Distrugerea deliberată a locuințelor din satele de frontieră din sudul Libanului riscă să transforme strămutarea într-un fenomen de durată , pe fondul unei tactici descrise de ONG-uri și academicieni drept „domicid”, potrivit Digi24 . Miza depășește distrugerile punctuale: dacă localități întregi devin nelocuibile, revenirea populației poate fi blocată pe termen lung, cu efecte directe asupra economiei locale și a coeziunii comunităților. O analiză publicată de The Guardian , citată în material, arată că armata israeliană ar fi distrus sate întregi în cadrul invaziei din sudul Libanului, minând locuințe cu explozibili și dărâmându-le prin detonări masive declanșate de la distanță. Sunt menționate trei localități de-a lungul frontierei Israel–Liban — Taybeh, Naqoura și Deir Seryan — iar presa libaneză ar fi raportat detonări masive și în alte sate de frontieră. De ce contează: revenirea acasă devine incertă Demolările ar fi avut loc după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a cerut distrugerea „tuturor caselor” din satele de frontieră, „în conformitate cu modelul folosit în Rafah și Beit Hanoun din Gaza”, pentru a opri amenințările la adresa comunităților din nordul Israelului. În același context, articolul notează că armata israeliană a distrus 90% din locuințele din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Israelul a declarat că va ocupa „vaste zone” din sudul Libanului, printr-o „zonă de securitate” până la râul Litani, și că persoanelor strămutate nu li se va permite să se întoarcă până când nu va fi garantată siguranța orașelor din nordul Israelului. Aceste poziții au alimentat îngrijorarea privind o strămutare pe termen lung. Acuzații de „domicid” și riscuri de încălcare a legilor războiului Tactica de distrugere în masă a locuințelor a fost descrisă de academicieni drept „domicid” — o strategie de distrugere sistematică a locuințelor civile pentru a face zone întregi nelocuibile, potrivit materialului. Armata israeliană susține că demolările vizează infrastructura Hezbollahului (tuneluri și instalații militare) pe care acuză gruparea că ar fi ascuns-o în locuințe civile. Grupuri pentru drepturile omului afirmă însă că detonările în masă de la distanță ar putea reprezenta o distrugere gratuită, adică o crimă de război, în condițiile în care legile războiului interzic distrugerea deliberată a locuințelor civile, cu excepția cazurilor justificate de necesitate militară legitimă. „Posibilitatea ca Hezbollah să utilizeze unele structuri civile din satele de frontieră ale Libanului în scopuri militare nu justifică distrugerea pe scară largă a satelor întregi de-a lungul frontierei”, a declarat Ramzi Kaiss, cercetător pentru Liban la Human Rights Watch . Impact local: afaceri și comunități „șterse” Materialul descrie și efectul economic imediat asupra comunităților: locuitori care își văd distruse magazinele și proprietăți construite în ani de muncă. Un exemplu este motelul Luna din Naqoura, ridicat în 2012, despre care proprietarul spune că ajungea vara la grad de ocupare de 100% și găzduia turiști străini, libanezi în vacanță și membri ai forțelor ONU aflați în permisie. În paralel, articolul subliniază rolul diasporei: familii împrăștiate în Australia, Africa și Europa, pentru care satele de frontieră rămăseseră un punct de întoarcere sezonieră. Dacă locuințele sunt rase, această „ancoră” dispare, iar revenirea devine, practic, imposibilă. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de evoluția situației de securitate și de modul în care vor fi evaluate demolările în raport cu dreptul internațional umanitar. În plan practic, dacă accesul persoanelor strămutate rămâne restricționat și localitățile sunt lăsate nelocuibile, sudul Libanului riscă o depopulare prelungită, cu pierderi economice locale și cu efecte sociale greu de reversat. [...]
ONU avertizează că taxarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar încălca dreptul internațional , ceea ce ar putea complica operarea transportului maritim pe una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global, potrivit Economedia . Mesajul vizează direct solicitarea Iranului de a introduce taxe pentru navele care trec prin strâmtoare, inclusiv după încheierea războiului. Arsenio Dominguez, șeful ONU pentru afaceri maritime și conducătorul Organizației Maritime Internaționale, a spus într-un interviu pentru Al Jazeera că statele „nu au dreptul” să impună plăți sau taxe pe astfel de strâmtori și a cerut ca aceste inițiative să nu fie urmate, invocând riscul unui precedent „foarte dăunător” pentru transportul maritim global. „Țările nu au dreptul de a introduce instrumente, plăți sau taxe pe aceste strâmtori. Orice introducere de taxe este împotriva dreptului internațional. Și voi face apel la oricine să nu urmeze și să nu utilizeze aceste tipuri de servicii, deoarece este un precedent care ar fi foarte dăunător pentru transportul maritim global.” Contextul politic: negocieri SUA–Iran fără acord Dominguez a făcut declarațiile sâmbătă, în timpul negocierilor maraton dintre oficiali americani și iranieni în Pakistan, care s-au încheiat duminică fără un acord. Printre temele rămase nerezolvate s-a numărat chiar circulația prin Strâmtoarea Ormuz. De ce spune ONU că nu sunt necesare „mecanisme” noi Șeful organismului de supraveghere al ONU a respins și ideea unor noi acorduri pentru administrarea strâmtorii, argumentând că acordul de separare a traficului din 1968 dintre Iran și Oman – care împarte calea navigabilă în linii de transport spre nord și sud – a funcționat fără probleme. „Nu avem nevoie de mecanisme suplimentare după conflict.” Ce propune Iranul și ce a sugerat Trump Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile iraniene au cerut dreptul de a impune taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și au propus ca plata să se facă în criptomonede, pentru companiile de transport maritim. Președintele american Donald Trump a sugerat, la rândul său, posibilitatea unei „societăți mixte” pentru colectarea plăților de către SUA și Iran. Miza economică: o rută prin care trece 20% din petrolul global Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută vitală pentru exporturile de petrol ale țărilor din Golf, pe aici trecând aproximativ o cincime (20%) din petrolul global. Înainte de declanșarea războiului dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, și Europa importa petrol pe această rută. [...]
