Știri
Știri din categoria Externe
Restricțiile de internet și majorarea TVA erodează sprijinul pentru Putin și complică mediul de afaceri, potrivit Digi24, care citează date ale Centrului All-Russian pentru Studiul Opiniei Publice (VTsIOM) și reacții din zona politică și de business.
Sondajul VTsIOM realizat în perioada 6–12 aprilie 2026 arată că nivelul de aprobare a activității președintelui rus a coborât la 66,7%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de săptămâna anterioară. Încrederea în Vladimir Putin a scăzut și ea, cu 1,8 puncte procentuale, până la 72%. Digi24 notează că declinul se întinde pe șase săptămâni consecutive, pe fondul blocării accesului la internet și al creșterii impozitelor.
În același interval, indicatorii pentru executiv s-au deteriorat ușor: evaluarea pozitivă a activității premierului Mihail Mișustin a fost de 44,7% (minus 0,4 puncte procentuale), iar a guvernului, de 40,2% (minus 0,1 puncte procentuale). Pentru comparație, la începutul lui februarie 2026, aprobarea și încrederea în Putin erau la 75,1%, respectiv 78,7%.
Și partidul de guvernământ „Rusia Unită” a pierdut teren, ajungând la 27,3% (minus 2,4 puncte procentuale într-o săptămână). În același timp, celelalte partide parlamentare au înregistrat creșteri, conform datelor citate:
Un strateg politic care colaborează cu administrația prezidențială a indicat drept cauze ale scăderii popularității blocarea aplicației Telegram și restricțiile impuse internetului mobil, alături de creșterea prețurilor și „oboseala provocată de război”.
Digi24 arată că, în martie 2026, restricțiile privind accesul la internet și servicii digitale s-au intensificat: pe 5 martie, locuitorii Moscovei au raportat întreruperi ale conexiunii mobile și ale internetului. Pe 15 martie, numărul plângerilor privind disfuncționalitățile Telegram a ajuns la aproximativ 12.000, iar pe 16 martie — la aproape 6.000.
Agenția Bloomberg, citând surse, a informat că autoritățile ar putea revizui restricțiile privind internetul, pe fondul scăderii popularității președintelui.
Pe lângă componenta de control digital, materialul indică și o deteriorare a climatului de afaceri. Potrivit unui studiu al asociației „Opora Rusiei”, marea majoritate a antreprenorilor evaluează negativ primul trimestru al anului.
În plus, Digi24 menționează că Fundația „Opinia Publică” și Școala Superioară de Economie au raportat anterior că aproximativ o treime dintre reprezentanții întreprinderilor mici iau în calcul închiderea sau vânzarea companiilor. Principalele dificultăți sunt legate de povara fiscală, în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2026, cota de bază a TVA în Rusia a fost majorată de la 20% la 22%.
Recomandate
G7 pune pe agendă redeschiderea pe termen lung a Strâmtorii Ormuz , cu miză directă pe prețurile energiei , după acordul anunțat între Statele Unite și Iran, potrivit Agerpres . Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii G7 vor discuta, începând de luni, la Evian (Franța), „consecințele” acordului SUA–Iran, inclusiv „redeschiderea” Strâmtorii Ormuz „pe termen lung”. Summitul are loc pe parcursul a trei zile, iar Franța îi găzduiește pe președintele american Donald Trump și pe liderii Germaniei, Canadei, Italiei, Japoniei și Regatului Unit. De ce contează: Ormuz și efectul în lanț asupra economiilor Macron a legat explicit discuția despre Ormuz de impactul asupra economiilor, afirmând că liderii vor analiza „căile și mijloacele de diversificare a rutelor energetice” care ies din regiune, pentru a reduce dependența, precum și „consecințele crizei din Orientul Mijlociu asupra economiilor” statelor participante. În context, Agerpres notează că prețurile combustibililor au crescut puternic după închiderea Strâmtorii Ormuz, survenită odată cu începerea războiului la sfârșitul lunii februarie, în condițiile în care o parte importantă a exporturilor de petrol din regiune tranzitează în mod normal această rută. Ce opțiuni sunt discutate: misiune maritimă pentru deminare și securizare Franța și Regatul Unit, împreună cu alte țări, au propus o misiune maritimă multinațională pentru deminarea și securizarea căii navigabile, care ar urma să fie desfășurată după ce se ajunge la un acord între SUA și Iran. Această opțiune ar urma să fie pe agenda summitului G7. Macron a mai spus că aceste chestiuni vor fi discutate și marți, în prezența liderilor din Egipt, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Ce se știe despre acordul SUA–Iran Iranul, SUA și mediatorul pakistanez au anunțat că s-a ajuns la un acord care permite redeschiderea strâmtorii, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar urma să elimine un blocaj naval american și să reducă riscul de șoc pe piața petrolului , după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat finalizarea unui acord de pace cu Iranul, potrivit The Jerusalem Post . Trump a scris pe Truth Social că „acordul cu Republica Islamică Iran este acum complet” și că autorizează „deschiderea fără taxe” a Strâmtorii Hormuz, concomitent cu „înlăturarea imediată a blocadei navale” a SUA. Într-o postare ulterioară, el a precizat că strâmtoarea va fi redeschisă pentru tranzitul navelor comerciale vineri, după semnarea acordului. Într-un interviu acordat The New York Times după anunț, Trump a spus că, dacă Iranul nu ajunge la un acord final pe chestiuni nucleare, SUA ar relua atacurile asupra Teheranului. Tot acolo, el a afirmat că înțelegerea ar garanta că Strâmtoarea Hormuz va rămâne „permanent fără taxe”. Ce prevede, în linii mari, înțelegerea și calendarul Anunțul lui Trump a venit la scurt timp după ce premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif , a transmis pe X/Twitter că a fost atins un acord, susținând că „ambele părți au declarat încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”. Sharif a mai spus că, după agrarea unui memorandum de înțelegere, mediatorii vor avea în această săptămână discuții „pre-implementare” pentru a pregăti negocieri tehnice. Ceremonia oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, în Elveția. Mizele operaționale și de reglementare: sancțiuni, nuclear și mecanism de monitorizare Potrivit agenției semi-oficiale iraniene Tasnim, adjunctul ministrului iranian de Externe, Kazem Gharibabadi, a declarat că textul integral al acordului va fi publicat după ceremonia de semnare. El a adăugat că, după semnare, ar urma să înceapă o perioadă de 60 de zile de discuții suplimentare, care să acopere inclusiv încetarea sancțiunilor împotriva Iranului, programul nuclear iranian și stabilirea unui mecanism de monitorizare a implementării. Separat, publicația iraniană Mehr a relatat că memorandum-ul ar include 14 puncte și că acordul final ar urma să fie consolidat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Printre elementele invocate de Mehr se numără retragerea personalului militar american din jurul Iranului, un angajament de neinterferență în afacerile interne ale Iranului și eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate. Context regional: Libanul și poziția Israelului În același material este menționat că ziarul israelian Maariv, citând surse israeliene familiarizate cu subiectul, a relatat că premierul Benjamin Netanyahu i-ar fi spus lui Trump că Israelul nu s-ar considera obligat să oprească operațiunile militare în Liban. Pentru piețe, elementul imediat rămâne calendarul redeschiderii Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei navale americane, însă detaliile-cheie ale acordului – inclusiv cele legate de sancțiuni și de mecanismele de verificare – sunt prezentate ca urmând să fie clarificate după semnarea de vineri și în fereastra de negocieri de 60 de zile. [...]
Războiul cu Iranul și închiderea Strâmtorii Hormuz pun sub presiune capacitatea G7 de a coordona răspunsuri economice și de securitate , într-un moment în care liderii grupului se reunesc săptămâna aceasta în Franța, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este dacă forumul mai poate funcționa ca un centru de decizie coerent, după ce conflictul a scos la iveală diviziuni între membri. În materialul „Inside Story”, Al Jazeera notează că reuniunea are loc la scurt timp după debutul războiului cu Iranul, pe fondul acuzațiilor din interiorul grupului la adresa Statelor Unite privind „lipsa de coordonare” înaintea lansării atacurilor. Această fractură complică tocmai rolul tradițional al G7: alinierea rapidă pe poziții comune în crize cu impact global. Impactul economic: energie și lanțuri de aprovizionare Efectele războiului sunt descrise ca o provocare majoră pentru liderii G7, în special prin două canale: închiderea Strâmtorii Hormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice și comerciale; perturbări ale lanțurilor de aprovizionare , care pot amplifica presiunile asupra economiilor mari. Al Jazeera nu oferă cifre, dar semnalul este că agenda G7 va fi dominată de gestionarea riscurilor economice și logistice generate de conflict, într-un context geopolitic mai fragmentat. Ce mai intră pe agendă și de ce contează pentru relevanța G7 Pe lângă războiul cu Iranul, pe agenda așteptată a summitului se află și: războiul Rusia–Ucraina ; legăturile economice cu China . Întrebarea centrală ridicată de emisiune este dacă G7 mai poate „naviga” aceste dinamici în schimbare, adică să producă poziții comune și măsuri coordonate, sau dacă divergențele interne îi reduc influența practică exact când riscurile economice (energie, comerț, aprovizionare) cresc. Materialul este prezentat de Scott McLean, cu invitații Jacques Reland (Global Policy Institute), Scott Lucas (University College Dublin) și Einar Tangen (Centre for International Governance Innovation), și a fost publicat la 14 iunie 2026. [...]
Israelul spune că a eliminat un comandant Hezbollah , într-o operațiune cu miză de descurajare pe frontiera libaneză , după ce armata israeliană a anunțat că l-a ucis pe Ali Mussa Daqduq într-o lovitură țintită în sudul Libanului, relatează Agerpres , citând un comunicat militar preluat de AFP. Potrivit armatei israeliene, Daqduq ar fi fost „eliminat” vineri, într-o lovitură la sud de fluviul Litani. Israelul îl descrie drept „înalt comandant” al Hezbollah și susține că, „în ultimii ani”, acesta a condus o parte importantă din planificarea operațională a grupării împotriva soldaților israelieni de-a lungul frontierei cu Libanul. De ce contează: semnal operațional către Hezbollah Mesajul central al anunțului este unul de descurajare și degradare a capacității de comandă a Hezbollah, pe fondul tensiunilor recurente de la granița israeliano-libaneză. Armata israeliană afirmă că eliminarea lui Daqduq reprezintă „o nouă lovitură importantă” pentru ierarhia de comandă a organizației, „neutralizând” un responsabil implicat în activități împotriva civililor israelieni, a soldaților israelieni și a militarilor americani. Cine era Ali Mussa Daqduq, potrivit Israelului și SUA Comunicatul militar susține că Daqduq a fost încarcerat de forțele americane în 2007, după ce ar fi organizat răpirea și asasinarea a cinci soldați americani. Conform informațiilor prezentate, el a fost capturat în Irak în 2007 de armata americană, iar SUA îl descriau atunci ca agent Hezbollah venit să antreneze insurgenți cu sprijin iranian. Daqduq a fost predat în decembrie 2011 autorităților irakiene, în contextul retragerii armatei americane din Irak, și a fost eliberat în 2012 de justiția irakiană, din lipsă de probe, potrivit aceleiași relatări. În noiembrie 2024, ar fi fost rănit într-o lovitură israeliană în apropiere de Damasc, potrivit unei organizații neguvernamentale siriene. Israelul îl acuza că ar fi organizat o rețea militară pentru Hezbollah în partea siriană a Platoului Golan neocupat. Armata israeliană mai afirmă că Daqduq ar fi fost „comandant al unității de securitate” a liderului Hezbollah Hassan Nasrallah (despre care spune că a fost „eliminat”) și șef al unității de infanterie a grupării șiite. [...]
Summitul G7 de la Evian-les-Bains riscă să testeze coeziunea aliaților occidentali , pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și partenerii săi și al discuțiilor despre o posibilă restrângere a prezenței americane în statele NATO din Europa, potrivit Euronews . Reuniunea celor mai puternice șapte economii ale lumii începe luni, pe malul francez al Lacului Geneva, într-un context încărcat: războiul din Orientul Mijlociu, competiția pentru minerale rare și controlul inteligenței artificiale sunt pe agendă, însă atenția se concentrează pe întâlnirea lui Trump cu aliații după trei luni în care s-a plâns că nu a primit sprijin în lupta împotriva Iranului. Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite se întâlnesc la Evian-les-Bains pentru a-și armoniza pozițiile privind problemele curente și direcția viitoare. Întâlnirea are loc pe fondul unei răciri a relațiilor transatlantice și al discuțiilor despre reducerea prezenței militare americane în Europa, element care amplifică miza politică a summitului. Trump, factor de imprevizibilitate și agendă anti-China Cédric Dupont, profesor de relații internaționale la Geneva, avertizează că evoluția discuțiilor poate fi imprevizibilă, amintind un episod din primul mandat al lui Trump, când acesta a părăsit un summit G7 înainte de final. În analiza expertului, Trump ar putea folosi platforma G7 pentru a-și consolida poziția în rivalitatea cu Beijingul, în condițiile în care China – deși a doua economie a lumii – nu a fost invitată niciodată în acest format. „Ceea ce a semnalat Trump în ultimele 12 luni este că nu este foarte interesat să revină la acel model de coordonare «prietenoasă» (...) El este mai degrabă interesat ca aceste state să se alinieze în spatele propriei sale agende. Iar agenda sa este contracararea Chinei.” Franța mizează pe „repararea” relației Trump–Macron Summitul este prezentat și ca o oportunitate de a repara relația tensionată dintre președintele american și cel francez. În acest sens, Emmanuel Macron și-a invitat omologul la cină la Palatul Versailles , un gest cu încărcătură simbolică. Securitate la scară mare, inclusiv anti-drone Înaintea sosirii liderilor, stațiunea de pe malul Lacului Geneva a fost securizată masiv: 13.000 de polițiști au fost mobilizați, iar autoritățile franceze au instalat o rețea de radare și senzori pentru detectarea dronelor, considerate un risc major pentru desfășurarea evenimentului. [...]
Un protest local a schimbat protocolul unei ceremonii de Ziua Z , după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth , nu a mai participat la evenimentul de la Langrune-sur-Mer , pe fondul criticilor legate de discursul său despre imigrație, potrivit Digi24 . Înaintea comemorărilor din Normandia, aproximativ 40 de membri ai asociației locale Langrune en Commun au semnat o declarație de 179 de cuvinte prin care cereau anularea vizitei lui Hegseth la ceremonia de după-amiază din sat. O localnică, Chantal Richard, a spus că li s-a părut „de necrezut” ca la un eveniment dedicat memoriei soldaților aliați să fie invitat un oficial pe care îl consideră în contradicție cu valorile democrației, drepturilor omului și păcii. Satul Langrune-sur-Mer, cu o populație de aproximativ 2.000 de locuitori, urma să primească peste 400 de oficiali de rang înalt, iar pregătirile erau deja avansate (stâlpi pentru steaguri, podium instalat). Inițiatorii demersului spun că miza a fost să provoace o discuție despre sensul actual al războiului și despre felul în care sunt folosite comemorările. Discursul despre „invazie” și reacțiile politice Tensiunea a crescut după ce Hegseth a ținut un discurs la cimitirul militar american din Colleville-sur-Mer, în care a vorbit despre o altă „invazie” a Europei, referindu-se la ideologii pe care le-a numit „periculoase”. Un istoric l-a acuzat, în acest context, de „o prostie grotescă”, iar grupul Partidului Socialist din consiliul regional a calificat remarca drept o „profanare”, într-o declarație citată de Digi24. În SUA, congresmanul republican Michael McCaul a spus, într-un interviu pentru ABC News, că declarațiile au fost „inadecvate” și „deplasate” pentru o aniversare a Zilei Z, invocând respectul față de veterani. Absența de la Langrune-sur-Mer și efectul de amplificare Hegseth le-ar fi spus anterior organizatorilor că nu va participa la ceremonia de după-amiază de la Langrune-sur-Mer, fără să ofere un motiv pentru absență. Pentru asociația locală, episodul a devenit o confirmare a criticilor inițiale, iar declarația lor a circulat rapid în presa internațională, generând sute de mesaje de susținere, inclusiv din SUA. În sat, inițiatorii protestului susțin că nu ei au politizat comemorarea, ci discursul oficialului american, pe care îl acuză că a folosit momentul pentru a promova o retorică „anti-imigranți” și „belicoasă”. [...]
