Știri
Știri din categoria Externe

Sanae Takaichi, prima femeie prim-ministru din Japonia, este pe cale să obțină o majoritate covârșitoare în alegerile anticipate de duminică, potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne, transmite France24. Partidul Liberal Democrat, condus de Takaichi, ar urma să câștige peste 300 din cele 465 de locuri ale camerei inferioare, oferindu-i astfel un mandat puternic pentru continuarea liniei ferme în privința Chinei și a Taiwanului.
Alegerile au avut loc pe fondul tensiunilor diplomatice tot mai mari dintre cele două mari economii asiatice, amplificate după ce Takaichi a declarat, în noiembrie 2025, că un atac chinez asupra Taiwanului ar reprezenta pentru Japonia „o situație care amenință supraviețuirea”, justificând posibilă intervenție militară.
Declarațiile au atras critici dure de la Beijing. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a catalogat poziția Japoniei drept o „depășire a liniei roșii” și a avertizat asupra renașterii militarismului nipon. Ca răspuns, China a reinstituit interdicția asupra importurilor de fructe de mare din Japonia – o măsură abia ridicată recent după disputa privind deversarea apei de la Fukushima – și a impus noi restricții la exporturile de materiale rare esențiale pentru industria japoneză.
Totodată, Beijingul a emis avertismente de călătorie, ceea ce a dus la o scădere de 50% a numărului de turiști chinezi în Japonia în decembrie. Simbolic, Japonia a returnat și ultimii săi doi urși panda gigant, marcând prima oară în 50 de ani când țara nu mai are asemenea animale.
Takaichi a convocat alegerile anticipate în ianuarie, încercând să obțină un nou mandat pentru politicile sale de securitate și redresare economică, în ciuda crizei diplomatice. Refuzul ei de a retrage declarațiile despre Taiwan pare să fi contribuit la popularitatea în creștere.
Potrivit Bloomberg, proiecțiile post-vot sugerează că alianța condusă de PLD ar putea obține o supermajoritate de două treimi, suficientă pentru a trece modificări constituționale, fapt ce provoacă îngrijorări în rândul societății civile.
Pe plan economic, peste două treimi dintre companiile japoneze chestionate de Reuters consideră că deteriorarea relațiilor cu China va afecta economia. Un raport al Daiwa Institute of Research estimează că o interdicție completă a exporturilor chineze de pământuri rare ar putea reduce PIB-ul Japoniei cu până la 3%.
Recomandate

Companiile chineze își consolidează discret prezența economică în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia , într-o mișcare care poate schimba pe termen mediu rutele logistice și accesul la resurse în proximitatea Europei de Est, potrivit unei analize publicate de Digi24 , bazată pe o investigație The Insider. În teren, influența se vede în infrastructură și servicii: aproximativ 6.000 de stații de bază pentru rețele mobile din zonele ocupate folosesc echipamente chinezești, iar circa 80 de sucursale bancare din Donbas oferă tranzacții în yuani. În paralel, sunt semnalate contacte comerciale și instituționale: întreprinderi din Luhansk ar urma să participe la un târg de primăvară la Harbin, iar o delegație rusă din regiunea Herson a vizitat China pentru a „pune bazele unei cooperări pe termen lung”. Investiții „cu risc de sancțiuni”, împinse spre zona privată Deși Beijingul nu a recunoscut oficial anexarea Crimeei sau a regiunilor Donețk și Luhansk, articolul descrie o extindere „încet, dar sigur” a influenței chineze în teritoriile ocupate. Un element-cheie este modul de operare: marile companii de stat ar evita expunerea directă, în timp ce firme private și mijlocii primesc undă verde pentru proiecte comune, potrivit unei investigații a publicației ucrainene Realnaia Gazeta, citată în material. Un exemplu este cariera de piatră Karan (regiunea Donețk), redeschisă după ocuparea zonei, unde două fabrici din China ar urma să coopereze la activități, potrivit declarațiilor fostului prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, Evgheni Solnțev. Materialele ar fi folosite pe șantiere din teritoriile ocupate devastate de război. Crimeea, nod logistic și proiecte cu potențial militar Materialul amintește că interesul investitorilor chinezi pentru Crimeea datează dinaintea anexării: în 2013, guvernul ucrainean a semnat un memorandum de cooperare economică cu o companie chineză specializată în construcția de canale maritime, deținută de Wang Jing. Proiectul viza porturi în Crimeea, inclusiv Sevastopol, iar prima fază a investiției era estimată la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei). După 2022, cooperarea ruso-chineză ar fi intrat într-o nouă etapă. În noiembrie 2023, Rusia și China discutau despre construirea unui tunel pe sub Strâmtoarea Kerci , potrivit unui raport apărut atunci în Washington Post, menționat de Digi24. Un astfel de proiect ar avea și relevanță militară, în contextul atacurilor repetate asupra podului care leagă Crimeea de Rusia. Separat, serviciile de informații ucrainene ar fi indicat că autoritățile de ocupație din Crimeea urmăresc să atragă investiții din China pentru extinderea portului Kerch și a unei baze militare din apropierea lacului Donuzlav. De ce contează: resurse și coridor eurasiatic spre Europa de Est Dincolo de proiectele punctuale, articolul plasează evoluțiile într-o logică mai amplă: China ar urmări construirea unui coridor logistic eurasiatic care să treacă prin Donbas, iar Crimeea ar avea un rol-cheie în regiunea Mării Negre. Un alt pariu este accesul la „minerale critice” (resurse necesare în industrii precum electronica și apărarea). Potrivit estimărilor ucrainene citate, jumătate din zăcămintele de pământuri rare ale Ucrainei se află în zonele ocupate de ruși, iar resursele ar putea ajunge, în timp, la dezvoltatori chinezi, în condițiile în care Rusiei i-ar lipsi tehnologia și fondurile pentru exploatare pe cont propriu. În concluzie, prezența chineză este descrisă ca fiind încă la început, dar tot mai „sistematică”, inclusiv ca test de rezistență la sancțiuni: companiile private ar „cerceta” piața înaintea unei eventuale intrări a marilor corporații de stat. [...]

Uniunea Europeană a oprit finanțarea pentru Serbia , după ce a constatat un regres al independenței justiției, o decizie care poate bloca accesul Belgradului la bani europeni exact în perioada în care țara negociază aderarea, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut la conferința de la Fribourg de comisarul european pentru extindere, Marta Koss , care a precizat că plățile sunt suspendate în cadrul planului de dezvoltare. Măsura este legată de „regresul înregistrat de sistemul judiciar al țării”. „Până când această situație nu va fi remediată, țara nu va putea primi sprijin financiar din partea UE.” Koss a adăugat că Serbia nu poate „sta pe două scaune în același timp” atunci când se află în pragul aderării la Uniunea Europeană. Ce înseamnă decizia: presiune financiară legată de statul de drept Serbia nu este membră a UE, însă negociază aderarea din 2014 și, conform informațiilor din articol, are dreptul să primească granturi pentru realizarea reformelor juridice. Suspendarea plăților mută presiunea de pe planul politic pe unul direct financiar: fără deblocarea situației din justiție, finanțarea rămâne oprită. În contextul războiului din Ucraina, președintele Aleksandar Vučić încearcă să mențină un echilibru între parcursul de integrare europeană (care vine cu finanțare de la Bruxelles) și păstrarea legăturilor cu Rusia, împotriva căreia Serbia nu a impus sancțiuni, mai notează materialul. Context: avertismente anterioare și miza banilor Pe 10 aprilie, Politico relata că UE ar putea priva Serbia de finanțare de până la 1,5 miliarde de euro, invocând regresul proceselor democratice și legăturile strânse cu Moscova. Tot atunci, Marta Koss a indicat o listă de îngrijorări, de la legi care ar submina independența justiției până la represiuni împotriva protestatarilor și amestec în mass-media independentă. Potrivit Digi24, în perioada 2021–2024 UE a alocat Serbiei peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile. De asemenea, guvernul sârb a informat că, din 2000, țara a primit de la Europa peste 7 miliarde de euro sub formă de finanțare și investiții. Un episod separat care a amplificat tensiunile Articolul mai menționează că, pe fondul nemulțumirii europene față de Belgrad, Serbia i-a eliberat pe 27 aprilie un pașaport lui Jakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadyrov, printr-o procedură specială. Nu este clar pentru ce merite a primit cetățenia, iar guvernul sârb a anulat-o a doua zi, după reacții în mass-media, invocând că acesta „poate fi considerat o potențială amenințare la adresa securității naționale”. Ce urmează Conform declarațiilor comisarului european citate în material, reluarea sprijinului financiar depinde de remedierea problemelor semnalate în zona justiției. În lipsa unor pași care să răspundă acestor critici, Serbia riscă să rămână fără acces la finanțarea europeană asociată parcursului de aderare. [...]

Turcia accelerează construcția primului său portavion de 60.000 de tone , într-o mișcare care ridică miza militară în estul Mediteranei și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Israelul, potrivit Mediafax . Nava, denumită Mugem (Milli Uçak Gemisi), ar urma să fie finalizată spre sfârșitul anului viitor, a declarat săptămâna trecută comandantul Forțelor Navale Turce, amiralul Ercument Tatlioglu . Termenul ar fi cu aproape un an mai devreme decât calendarul stabilit inițial, ceea ce sugerează o prioritizare accelerată a proiectului lansat în august 2025, la care a participat și președintele Recep Tayyip Erdogan. Ce capacități ar aduce portavionul Mugem Mugem este prezentat drept cea mai mare navă de război construită vreodată în Turcia. Conform informațiilor citate, portavionul este așteptat să aibă: deplasament de 60.000 de tone; lungime de 285 de metri; capacitatea de a găzdui 60 de aeronave; un sistem de lansare cu rază scurtă de acțiune. În comparație, nava ar urma să depășească portavionul francez Charles de Gaulle (261 de metri, 42.500 de tone), considerat până acum cea mai puternică navă amiral din Mediterana. De ce grăbește Ankara proiectul: tensiuni cu Israelul și izolarea regională Materialul indică drept factor principal deteriorarea relațiilor dintre Turcia și Israel, în condițiile în care lideri israelieni din guvern și opoziție au comparat tot mai des Turcia cu Iranul. Este menționată și declarația lui Naftali Bennett, lider al opoziției israeliene, care a spus la o conferință la Washington, în februarie, că Turcia este „următorul Iran”. În același timp, este invocată apropierea Israelului de Grecia și Cipru, care ar împinge Ankara să își consolideze capacitățile navale. Meisune Yasar, specialistă în Turcia, afirmă că portavionul ar putea fi folosit ca pârghie de descurajare în regiune. Context: pivot spre platforme navale și fără pilot Pe lângă portavion, Ankara ar fi accelerat proiecte de apărare aeriană și platforme fără pilot, precum și linia de producție a avionului de vânătoare Kaan (generația a cincea), pe fondul a două runde de război între Israel, Iran și SUA, potrivit textului. În privința grupului aerian, armata turcă ar intenționa să mizeze în special pe aeronave fără pilot și platforme ușoare, între care sunt menționate Kizilelma, Hurjet, o posibilă versiune navală a Kaan și drona Bayraktar TB3, care operează deja pe TCG Anadolu. De ce contează Accelerarea proiectului Mugem indică o schimbare operațională cu efect direct asupra echilibrului de putere din estul Mediteranei: Turcia urmărește o capacitate de proiecție navală mai mare și un instrument de descurajare într-un context regional mai tensionat. Calendarul exact și configurația finală a capabilităților rămân, totuși, dependente de execuția efectivă a programului până la termenul avansat de partea turcă. [...]

Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]

Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]

Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]