Știri
Știri din categoria Externe

Rusia a început să trimită petroliere cu petrol și gaz spre Cuba, în pofida embargoului impus de SUA, într-o mișcare care poate amplifica tensiunile dintre Moscova și Washington, potrivit Libertatea, care citează publicația sârbă Blic și „date din analize internaționale”.
Conform datelor din industrie invocate de sursă, cel puțin două nave rusești au fost implicate în transporturi de energie către Cuba. Un petrolier încărcat cu aproximativ 100.000 de tone de țiței se îndreaptă către insulă și ar urma să ajungă la începutul lunii aprilie. O altă navă, cu circa 27.000 de tone de gaz natural lichefiat, și-a schimbat traseul către Venezuela; dacă livrarea va fi finalizată, ar fi prima aprovizionare de acest tip după cea din Mexic, de la începutul anului.
Miza este ridicată pentru Havana, în condițiile în care Cuba se confruntă cu pene de curent, lipsă de combustibil și inflație în creștere, iar sistemul energetic este descris ca fiind aproape de colaps. În acest context, autoritățile caută soluții pentru menținerea funcționării economiei, iar orice flux suplimentar de combustibil are impact imediat.
În paralel, articolul amintește și de modul în care Rusia ar încerca să ocolească sancțiunile prin așa-numita „flotă-fantomă” (nave folosite pentru transporturi de energie în afara circuitelor obișnuite de control și asigurare). O investigație realizată împreună de OCCRP, Delfi, Helsingin Sanomat și Important Stories susține că petrolierele ar naviga, de regulă, cu doi membri suplimentari ai echipajului: un mercenar Wagner și un agent al serviciului secret militar GRU.
Pe fondul acestor transporturi, administrația americană ar fi transmis că va lua măsuri împotriva țărilor care continuă să trimită combustibil în Cuba, iar Donald Trump a avut declarații dure în ultimele zile.
„Ar putea «prelua Cuba» și că va face «ce va dori» cu ea.”
În același timp, Rusia își consolidează relațiile cu Iranul, iar Vladimir Putin a transmis mesaje de susținere pentru conducerea de la Teheran, afirmând că Rusia rămâne „un prieten de încredere și un partener loial”. Totodată, potrivit sursei, în Europa există îngrijorări că Moscova ar încerca să profite de tensiunile globale pentru a slăbi relațiile dintre SUA și Europa și pentru a-și extinde influența, inclusiv pe fondul efectelor asupra pieței energiei și al mutării atenției internaționale de la războiul din Ucraina.
Recomandate

Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]

O încetare a focului de trei zile între Ucraina și Rusia, dublată de un schimb masiv de prizonieri, creează o fereastră scurtă de reducere a riscurilor operaționale în regiune , însă rămâne limitată ca durată și legată de un calendar simbolic, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, într-o postare pe Telegram, că a fost convenită încetarea focului și că va avea loc un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Kremlin și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat că Rusia a fost de acord cu încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump, confirmând și schimbul de prizonieri în același format, de câte 1.000 din fiecare țară. Donald Trump a anunțat vineri seara o încetare a focului de trei zile, începând de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai. Moscova decretase deja o încetare unilaterală a focului înaintea marcării, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează pentru mediul economic Chiar și un armistițiu scurt poate reduce temporar incertitudinea operațională asociată conflictului, în special prin suspendarea „oricăror acțiuni cinetice”, așa cum a descris Trump măsura. În același timp, durata limitată (trei zile) sugerează o pauză punctuală, nu o schimbare structurală a riscului de securitate în regiune. Trump a mai afirmat că există „progrese constante” în discuțiile menite să pună capăt conflictului, fără ca în material să fie prezentate detalii suplimentare despre pașii următori sau despre condițiile unei eventuale extinderi a armistițiului. [...]

Rusia susține că armistițiul de trei zile a fost încălcat masiv , invocând mii de atacuri cu drone și artilerie, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a încetării focului și asupra riscului de escaladare pe front, potrivit Stirile Pro TV . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat, că forțele ucrainene ar fi atacat „pozițiile trupelor noastre cu drone de atac și artilerie”, în pofida armistițiului anunțat de Ziua Victoriei. Conform aceleiași versiuni, ucrainenii ar fi făcut 12 încercări de a avansa spre pozițiile deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Cifrele invocate de Moscova și zonele menționate Rusia afirmă că, de la intrarea în vigoare a armistițiului la miezul nopții, ar fi fost înregistrate 8.900 de încălcări, dintre care: peste 7.000 de atacuri cu drone; peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. În comunicat sunt menționate și atacuri asupra infrastructurii civile din peninsula Crimeea, precum și asupra unor regiuni de frontieră, Caucaz și alte zone, inclusiv Moscova și Perm (Urali). Aceste afirmații nu sunt însoțite, în material, de confirmări independente. Ce urmează: „răspuns simetric” și contextul armistițiului Potrivit comunicării ruse, trupele ar fi fost nevoite să răspundă „simetric”. În paralel, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a mers bine”. Armistițiul de trei zile (de sâmbătă până luni) a fost anunțat vineri seară de președintele american Donald Trump și, ulterior, confirmat de Kremlin și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor din material. [...]

Kremlinul transmite că un acord de pace în Ucraina rămâne „foarte departe”, temperând așteptările privind o prelungire rapidă a armistițiului de trei zile , potrivit HotNews . Mesajul are relevanță directă pentru perspectiva de stabilizare în regiune, într-un moment în care Washingtonul apasă pentru rezultate rapide. Declarația vine după ce Donald Trump și-a exprimat speranța ca armistițiul dintre 9 și 11 mai să rămână în vigoare mai mult timp. Kremlinul a indicat însă că negocierile sunt practic în impas și că problemele sunt „extrem de complicate”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că este „de înțeles” că partea americană „se grăbește”, dar a insistat că drumul către un acord de pace este lung și plin de detalii dificile. Armistițiul: trei zile, fără garanții de prelungire Trump a scris pe Truth Social că armistițiul ar include suspendarea tuturor „activităților cinetice” și un schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare țară. Ulterior, el a declarat că și-ar dori „o prelungire semnificativă” și că „ar putea fi posibil”. Dinspre Moscova, poziția comunicată este că înțelegerea este valabilă strict trei zile, iar discuțiile rămân blocate. Când s-ar putea relua negocierile Yuri Ușakov, consilier pe politică externă al Kremlinului, a afirmat că negocierile „vor fi probabil reluate”, dar că nu este clar când. El a reiterat că armistițiul de Ziua Victoriei este prevăzut să dureze 9, 10 și 11 mai. În context, HotNews notează că războiul durează de peste patru ani, iar forțele ruse nu au reușit să cucerească întreaga regiune Donbas, în estul Ucrainei, unde trupele Kievului au fost împinse înapoi până la o linie de orașe-fortărețe. [...]

Donald Trump spune că armistițiul de trei zile dintre Rusia și Ucraina ar putea fi prelungit , pe fondul unui acord de schimb de prizonieri negociat cu sprijinul Washingtonului, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă pauza anunțată pentru 9–11 mai poate deveni un „pod” către o oprire mai amplă a luptelor, în condițiile în care ambele părți continuă să se acuze reciproc de încălcări. Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii ale cărei remarci au fost publicate de Departamentul de Stat al SUA, că încetarea focului „ar putea” dura mai mult decât cele trei zile planificate. El a spus că și-ar dori oprirea războiului și a descris conflictul drept cel mai grav, ca pierderi umane, de la Al Doilea Război Mondial, invocând cifra de „25.000 de tineri soldați în fiecare lună”. Ce include acordul: armistițiu limitat și schimb de prizonieri Conform informațiilor din articol, înțelegerea anunțată joi prevede: o încetare temporară a focului în perioada 9–11 mai ; un schimb reciproc de 1.000 de prizonieri de război pentru 1.000 . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat aranjamentul și a indicat că schimbul de prizonieri ar urma să aibă loc pe 9 mai , menționând și armistițiul pentru 9–11 mai. Dimensiunea operațională: securizarea paradei de la Moscova Kyiv Post notează că Ucraina a acceptat oficial să nu perturbe parada de Ziua Victoriei din Moscova ca parte a aranjamentului de armistițiu. Evenimentul din 9 mai este prezentat ca unul dintre cele mai importante momente simbolice pentru Kremlin, legat de comemorarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Context: atacuri cu drone și neîncredere între părți Armistițiul vine după zile de escaladare a atacurilor cu drone și după acuzații reciproce privind încălcări ale unor încetări ale focului anunțate unilateral anterior. Ucraina a acuzat Rusia că a ignorat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev, în timp ce Moscova a acuzat Ucraina de lovituri repetate cu drone pe teritoriul rus. În același context, Reuters a relatat că luptele și atacurile aeriene au continuat chiar în timp ce armistițiul era negociat, ceea ce, potrivit materialului, evidențiază nivelul ridicat de neîncredere dintre cele două părți. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există o confirmare că armistițiul va fi extins dincolo de 11 mai. Declarațiile lui Trump indică o deschidere pentru prelungire, însă rămâne de văzut dacă schimbul de prizonieri și respectarea pauzei de trei zile pot crea condiții pentru discuții mai largi, în pofida acuzațiilor persistente de încălcare a înțelegerilor. [...]

Rusia a folosit parada de Ziua Victoriei ca platformă de semnal politic extern , printr-un program la Moscova care a inclus prezențe din străinătate venite „din proprie inițiativă” și o serie de întâlniri bilaterale la Kremlin, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Rusia nu a invitat „în mod special” niciun demnitar străin la paradă, dar că unele personalități au anunțat că vor participa, conform agenției ruse TASS. Cine a fost prezent și ce urmează în agenda de la Kremlin După parada din Piața Roșie , a fost programată o recepție la Kremlin, în onoarea celei de-a 81-a aniversări a Zilei Victoriei, la care au participat șefi ai delegațiilor străine și invitați ai evenimentelor comemorative, relatează TASS. Printre participanții menționați se numără președinții Kazahstanului (Kassim-Jomart Tokaiev), Laosului (Thongloun Sisoulith), Uzbekistanului (Șavkat Mirziioiev), Osetiei de Sud (Alan Gagloiev), prim-ministrul Slovaciei ( Robert Fico ), conducătorul suprem al Malaeziei (Sultan Ibrahim) și Milorad Dodik, prezentat drept președinte al Alianței Social-Democraților Independenți din Republicii Srpska. În continuare, sunt planificate întâlniri bilaterale ale lui Vladimir Putin cu mai mulți dintre acești lideri, inclusiv cu Robert Fico și Sultan Ibrahim, precum și discuții cu reprezentanți ai Republicii Srpska. Digi24 notează că sunt anunțate și întrevederi cu lideri din Abhazia și Osetia de Sud. Mesajele și momentele-cheie ale paradei Potrivit relatării preluate de Digi24 din TASS, Putin și lideri străini au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, după parada militară din Piața Roșie. Un element notabil al evenimentului a fost participarea, pentru prima dată, a unui detașament de militari nord-coreeni care a mărșăluit în Piața Roșie, conform TASS. Agenția mai afirmă că Putin a lăudat „profesionalismul” soldaților nord-coreeni și susține că aceștia „au demonstrat curaj” în timpul „eliberării regiunii Kursk” de sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Discursul lui Vladimir Putin din timpul paradei a durat 8,5 minute, potrivit TASS, iar după încheierea ceremoniei acesta a discutat cu veterani și militari aflați în tribune. Parada a fost încheiată de echipele de acrobație aeriană „Ruski Vitiazi” și „Striji”, care au survolat Piața Roșie. [...]