Știri
Știri din categoria Externe
Rusia susține că își extinde controlul în regiunea Harkov, o evoluție care, dacă se confirmă, ar indica presiune operațională în creștere pe frontul din apropierea graniței ruso-ucrainene, într-o zonă unde verificarea independentă rămâne dificilă, potrivit Mediafax.
Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forțele ruse au preluat controlul asupra satului Zybyne, situat la aproximativ 3 kilometri la sud de granița dintre Rusia și Ucraina. Informația este atribuită de Mediafax agenției Anadolu.
Cu două zile înainte, Rusia afirmase că a preluat și controlul asupra satului Vovchanski Khutory, aflat în apropiere. Ucraina nu a comentat încă ultima afirmație a Moscovei, iar confirmarea din surse independente este complicată de războiul în desfășurare.
În același timp, Oleh Syniehubov, șeful Administrației Regionale de Stat Harkov, a declarat vineri că forțele ruse au atacat orașul Harkov cu mai multe drone. Potrivit acestuia, o persoană a fost rănită, iar într-o zonă rezidențială a izbucnit un incendiu.
Separat, Ucraina a transmis că, în pofida intensificării atacurilor rusești, își evidențiază tacticile asimetrice și a anunțat vineri că a lovit o instalație rusească de drone într-o parte a regiunii Donețk aflată sub ocupație rusă.
Recomandate
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea apelor românești și bulgărești, și cere ca bani europeni necheltuiți din programul SAFE să fie redirecționați pentru sprijinirea României și Bulgariei, potrivit Biziday . Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri. În text, Parlamentul European condamnă „cu fermitate” atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei și României, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, indicând Rusia drept responsabilă pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului în vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru România și Bulgaria: sprijin operațional și finanțare Eurodeputații cer UE și statelor membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale comune în Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”. În paralel, documentul insistă pe cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia. Pe componenta de apărare aeriană și protecție a transportului maritim, rezoluția invită țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine România și Bulgaria în: detectarea timpurie a dronelor ostile care amenință navigația comercială; urmărirea (monitorizarea) acestor amenințări. Pentru a susține aceste măsuri, eurodeputații solicită ca fondurile UE necheltuite din programul european SAFE (program de finanțare pentru înarmare) să fie folosite pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocărilor din regiune. Mesaj politic către Sofia și preocupări privind infrastructura submarină Rezoluția salută reacția rapidă a României și Bulgariei în acordarea de asistență navelor atacate, dar exprimă și „îngrijorare” față de „gestionarea ambiguă” a amenințării ruse de către guvernul bulgar. Textul critică răspunsul diplomatic considerat slab al Sofiei și îi cere premierului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze solicitările de solidaritate cu „acțiuni concrete”, inclusiv prin accelerarea participării la inițiativa antidrone a NATO. Separat, eurodeputații cer consolidarea protecției și rezilienței proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date, prin supraveghere maritimă mai puternică, cooperare regională și mecanisme de răspuns rapid. Contextul de securitate: atacuri asupra navelor comerciale Într-o analiză citată de Biziday, Bloomberg arată că, în octombrie, șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României și că „peste 24 de marinari” au murit, în timp ce aliații NATO ar evita un răspuns care ar putea duce la escaladare, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA. Pentru companii și operatori logistici, miza imediată este dacă UE va transforma această rezoluție într-un set de măsuri concrete (operaționale și de finanțare) care să reducă riscul pe rutele comerciale din vestul Mării Negre. [...]
Schimbul de trupuri ale militarilor căzuți rămâne unul dintre puținele canale funcționale de coordonare între Rusia și Ucraina , într-un nou episod relatat de Agerpres : Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 25, operațiunea având loc la punctul de trecere Novaia Guta , la granița dintre Belarus și Ucraina. Agenția ucraineană responsabilă de aceste schimburi a precizat că a primit 252 de trupuri „care, potrivit părții ruse, aparțin unor militari ucraineni”, urmând ca acestea să fie identificate. Moscova a anunțat, la rândul său, că a recuperat trupurile a 25 de soldați. Ambele părți au mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru sprijinul acordat în derularea operațiunii. Discrepanța de raport și explicația invocată Vladimir Rogov, președintele comisiei de resort din cadrul Camerei Civice a Rusiei, a susținut pe Telegram că raportul este „practic același ca în luna septembrie”, indicând un raport de 1:10. În septembrie, potrivit aceleiași relatări, Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 23. În material se arată că această diferență este atribuită, în general, avansurilor teritoriale ale forțelor ruse, în timp ce trupele ucrainene nu au reușit întotdeauna să recupereze trupurile celor uciși în timpul retragerii. Belarus, coridor pentru operațiuni umanitare Tot joi, mai multe familii ruse și ucrainene s-au reunit după ce au trecut granița dintre Belarus și Ucraina în ambele direcții, potrivit agenției belaruse oficiale BELTA, preluată de EFE. Conform BELTA, 11 persoane au călătorit din Rusia în Ucraina pentru a se reuni cu familiile lor, iar trei s-au întors din Ucraina în Rusia. Agenția belarusă a mai precizat că este vorba în principal despre persoane în vârstă și cu mobilitate redusă, iar coridorul umanitar a fost organizat la punctul de control Novaia Guta, folosit curent pentru astfel de tranzite. Luna trecută, potrivit exemplului citat, 15 persoane au ajuns în Ucraina din Rusia, iar trei s-au întors în Rusia. [...]
China și Rusia își aliniază public pozițiile împotriva „ingerințelor externe” în Eurasia , într-un mesaj politic care poate influența climatul de securitate și, implicit, predictibilitatea economică în regiune, potrivit Economica . Documentul comun publicat de agenția chineză Xinhua, în contextul vizitei premierului Li Qiang în Rusia, afirmă că Beijingul „sprijină Rusia” în menținerea securității și stabilității, precum și a „suveranității și integrității sale teritoriale”, opunându-se „oricărei ingerințe a forțelor externe în afacerile interne ale Rusiei”. Li Qiang s-a întâlnit miercuri la Sankt Petersburg cu premierul rus Mihail Mișustin și cu președintele Vladimir Putin. În aceeași zi, Putin l-a primit în același oraș pe emisarul american Steve Witkoff, într-un moment de intensificare a contactelor diplomatice pe fondul războiului din Ucraina, notează Agerpres . Mesajul central: „ingerințele externe” ca factor de instabilitate În comunicatul comun, China și Rusia susțin că „se vor sprijini întotdeauna cu fermitate” în chestiuni care țin de „interesele fundamentale” ale fiecăreia. Totodată, documentul indică drept principală cauză a instabilității din Eurasia „ingerințele externe distructive”, formulare care, potrivit textului, poate fi aplicată mai multor focare de tensiune, inclusiv Ucrainei și Iranului. Posibilă întâlnire trilaterală în noiembrie, în China Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a vorbit după aceste întrevederi despre o posibilă reuniune între Vladimir Putin și președinții SUA și Chinei, Donald Trump și Xi Jinping, în China, în noiembrie, în marja unui summit internațional la Shenzhen. Ușakov a declarat că partea chineză, ca gazdă a summitului APEC, „se ocupă de pregătirea” întâlnirii. [...]
Avertismentul Kremlinului privind noi atacuri ridică riscul operațional pentru infrastructura critică din Germania și NATO , într-un context în care tentativele de sabotaj pot afecta direct transportul, logistica și comunicațiile. Informațiile apar în Meduza , care citează o relatare The Wall Street Journal bazată pe surse. Potrivit materialului, după ce autoritățile germane au făcut publică o tentativă de sabotaj la aeroportul din Leipzig , un reprezentant al Kremlinului ar fi contactat un oficial din guvernul german și ar fi transmis că atacul de la Leipzig „nu este ultima țintă” a Moscovei. Numele oficialului rus nu este menționat. Ce s-a întâmplat la Leipzig și pozițiile oficiale În august 2026, pe aeroportul din Leipzig a fost descoperită o dronă cu explozibil, aflată în apropierea unui avion de transport ucrainean „An-124”. Ulterior, ar fi reieșit că au fost implicate mai multe drone. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia de tentativa de sabotaj. Moscova neagă acuzațiile, conform aceleiași surse. De ce ar crește riscul de sabotaj în Europa, potrivit surselor WSJ Oficiali europeni, invocând informații ale serviciilor americane, au declarat pentru WSJ că în vara lui 2026 ar fi crescut nemulțumirea la Moscova, pe fondul faptului că nici evoluțiile de pe front, nici discuțiile cu Washingtonul nu ar fi dus la acceptarea de către Ucraina a cerințelor formulate de Vladimir Putin. În acest context, WSJ susține, citând surse familiarizate cu concluziile informațiilor americane, că președintele Rusiei ar fi ordonat personal intensificarea unei campanii de sabotaj și operațiuni clandestine împotriva statelor NATO. Tot WSJ relatează că directorul CIA, John Ratcliffe, după o vizită la Moscova, și-ar fi informat omologii din serviciile europene și unii politicieni că Rusia își intensifică operațiunile de sabotaj. Incidente invocate: drone, incendieri și infrastructură Starlink WSJ mai notează o creștere a incidentelor în Europa după tentativa de la Leipzig, inclusiv: incendieri la întreprinderi care produc drone în Estonia și Polonia (august); un plan de incendiere a unei fabrici de drone ucrainene în Slovacia, despre care autoritățile slovace au spus că a fost prevenit (august); sabotaje raportate în ultimele săptămâni de Polonia, Lituania și Bulgaria împotriva stațiilor terestre Starlink. Informațiile sunt prezentate ca evaluări și relatări bazate pe surse citate de WSJ; articolul Meduza nu oferă detalii suplimentare verificabile independent despre autorii incidentelor. Pentru companii și operatori de infrastructură, mesajul central este unul operațional: riscul de perturbări prin atacuri „din umbră” rămâne ridicat, iar țintele pot include noduri logistice și rețele de comunicații. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră cu avioane de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal de informații, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: protejarea rutelor de transport pentru cereale, alte mărfuri agricole și petrol, într-o zonă unde riscurile au crescut rapid în apropierea statelor NATO. Suplimentarea resurselor a fost anunțată după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , în care ambasadorii statelor membre au discutat despre securitatea Mării Negre. Desfășurarea va include și personal pentru analiza criminalistică a explozibililor, în contextul atacurilor care au vizat nave comerciale ce transportau cereale și alte mărfuri agricole din porturile Ucrainei. Decizia vine după ce alte cinci nave au fost atacate. Armata rusă a declarat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave aflate în drum spre Odesa. De ce contează pentru transportul comercial Atacurile au amplificat îngrijorările privind siguranța navigației comerciale în apropierea statelor NATO. The Guardian , citat de Mediafax, notează creșterea numărului de victime în rândul marinarilor civili, evoluție care ar fi transformat rutele din Marea Neagră în unele dintre cele mai periculoase din lume, ceea ce a determinat NATO să suplimenteze mijloacele de supraveghere din regiune. Pe lanțul logistic, escaladarea se vede și în costuri: compania de asigurări maritime și analiză de risc Ambrey a declarat că nu se întrevede un sfârșit al amenințărilor la adresa transportului de mărfuri pe Marea Neagră – inclusiv cereale și petrol – și că prețurile asigurărilor pentru traversarea acestor ape au crescut „vertiginos”. România, mai expusă la incidente cu drone Publicația britanică mai arată că România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în acest an, față de nouă în 2025. Totodată, forțele armate române au doborât șase drone în 2026, comparativ cu niciuna în anul precedent. În evaluarea Ambrey, citată în material, ritmul atacurilor ar fi crescut brusc începând din iulie, iar firma estimează că forțele ruse sunt responsabile pentru 80% dintre acestea. [...]
