Știri
Știri din categoria Externe
Rusia susține că își extinde controlul în regiunea Harkov, o evoluție care, dacă se confirmă, ar indica presiune operațională în creștere pe frontul din apropierea graniței ruso-ucrainene, într-o zonă unde verificarea independentă rămâne dificilă, potrivit Mediafax.
Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forțele ruse au preluat controlul asupra satului Zybyne, situat la aproximativ 3 kilometri la sud de granița dintre Rusia și Ucraina. Informația este atribuită de Mediafax agenției Anadolu.
Cu două zile înainte, Rusia afirmase că a preluat și controlul asupra satului Vovchanski Khutory, aflat în apropiere. Ucraina nu a comentat încă ultima afirmație a Moscovei, iar confirmarea din surse independente este complicată de războiul în desfășurare.
În același timp, Oleh Syniehubov, șeful Administrației Regionale de Stat Harkov, a declarat vineri că forțele ruse au atacat orașul Harkov cu mai multe drone. Potrivit acestuia, o persoană a fost rănită, iar într-o zonă rezidențială a izbucnit un incendiu.
Separat, Ucraina a transmis că, în pofida intensificării atacurilor rusești, își evidențiază tacticile asimetrice și a anunțat vineri că a lovit o instalație rusească de drone într-o parte a regiunii Donețk aflată sub ocupație rusă.
Recomandate
Ucraina extinde evacuările în Harkov, iar presiunea logistică pe autorități crește odată cu intensificarea atacurilor rusești și cu riscul unei înaintări a forțelor Moscovei, potrivit Mediafax . Autoritățile locale au dispus evacuarea a peste 7.000 de persoane din mai multe localități din regiunea Harkov, după ce guvernatorul Oleh Syniehubov a anunțat extinderea zonei de evacuare obligatorie „în direcția Zolociv”, pe fondul „bombardamentelor sistematice” și al deteriorării situației de securitate. „Vor fi evacuate 7.157 de persoane, dintre care 1.702 sunt copii și 311 sunt persoane cu mobilitate redusă. Administrația Militară Regională Harkov, împreună cu voluntarii și fondurile de caritate, le asigură persoanelor strămutate intern tot necesarul – de la locuințe temporare, până la asistență medicală, umanitară și juridică”, a transmis Syniehubov, într-un mesaj publicat pe Telegram. Ce presupune operațional evacuarea Din datele comunicate de guvernator, evacuarea vizează un volum semnificativ de persoane vulnerabile, ceea ce implică resurse suplimentare pentru transport, cazare temporară și servicii medicale: 7.157 persoane vizate de evacuare; 1.702 copii; 311 persoane cu mobilitate redusă. Administrația regională spune că lucrează împreună cu voluntari și organizații caritabile pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor strămutate intern, inclusiv sprijin juridic. Măsuri de securitate la nord, pe fondul temerilor legate de Belarus Evacuarea din Harkov vine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat consolidarea măsurilor de securitate în regiunile de nord, la granița cu Belarus, inclusiv verificări sporite ale persoanelor și controale la domiciliu. Potrivit instituției, obiectivul este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea unor posibile acțiuni de sabotaj, terorism sau spionaj. În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat în luna mai că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei din Belarus sau ar putea viza un stat NATO. „Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus”, a declarat Zelenski pe 15 mai, conform sursei citate. [...]
Un consilier influent al Kremlinului cere o escaladare care ar ridica riscul de securitate pentru Europa , inclusiv prin schimbări de doctrină nucleară și delegarea deciziei de folosire a armelor nucleare, potrivit G4Media . Mesajul, atribuit lui Serghei Karaganov , vine în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și statele europene. Karaganov, descris ca „consilier politic la Kremlin” și academician rus, ar fi cerut atacarea orașelor europene cu arme nucleare pentru a „aduce la realitate” elitele continentului, conform publicației spaniole La Razon, citată de Agenția de presă Rador. În material se arată că el a fost consilier pentru Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn și Vladimir Putin și conduce Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei . Ce escaladare propune Karaganov Într-un interviu pe canalul de YouTube al politologului Glenn Diesen, Karaganov ar fi descris o escaladare în două etape: mai întâi, lovirea unor ținte „simbolice sau logistice” din Europa cu rachete convenționale; apoi, dacă Europa „nu dă înapoi”, lansarea unor „atacuri nucleare relativ masive”. În același context, el ar fi formulat și un ultimatum, susținând că, dacă țările afectate nu cedează, „unele țări europene ar trebui să dispară”. Miza de reglementare: doctrină nucleară și lanțul de comandă Dincolo de retorică, materialul indică propuneri care țin de arhitectura decizională a folosirii armelor nucleare. Karaganov ar solicita o schimbare a doctrinei nucleare a Rusiei, astfel încât rachetele să nu fie orientate doar spre protejarea teritoriului rus, ci și spre „pedepsirea elitelor europene”. El ar mai fi sugerat ca atacurile inițiale să vizeze buncărele elitelor, nu populația civilă, deși ar admite că o astfel de distincție ar fi „foarte greu de menținut în practică”. Totodată, Karaganov ar propune ca președintele Vladimir Putin să delege o parte din autoritatea privind utilizarea armelor nucleare unui general, pentru decizii „pe teren”, fără autorizare de la Moscova. Cum își justifică poziția Karaganov își plasează argumentația într-un cadru mai larg, pe care îl numește „Al Patrulea Război Mondial”, despre care afirmă că ar fi început deja și s-ar extinde din Ucraina spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud. În narațiunea prezentată, el susține că nu Rusia ar fi agresorul, ci Occidentul, pe fondul unei „răzbunări” pentru pierderea dominației globale. Materialul nu indică reacții oficiale ale autorităților ruse la aceste declarații și nici măsuri concrete adoptate ca urmare a propunerilor. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]
Ucraina susține că poate bloca logistica rusă în teritoriile ocupate , iar efectul imediat invocat este apariția unei penurii de combustibil în Crimeea , potrivit Agerpres . Mesajul președintelui Volodimir Zelenski indică o presiune operațională mai mare asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, cu potențiale consecințe economice locale în zonele aflate sub control rusesc. Zelenski a afirmat, în mesajul său video de luni seara, că forțele ucrainene pot lovi „logistica militară rusă” „practic pe întreaga adâncime” a teritoriilor „temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure” pentru trupele ruse în sudul și estul Ucrainei. Atacuri asupra industriei petroliere și efecte în aprovizionare În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu accent pe industria petrolieră rusă, notează materialul care citează Reuters. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești, prezentând aceste acțiuni drept o demonstrație că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant” pe teritoriul ucrainean. Raționalizarea benzinei în Crimeea Conform informațiilor din articol, șoferii din Crimeea – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 – s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei. Zelenski a legat explicit situația de „penuria de provizii”, menționând în special „penuria de combustibil” în Crimeea și în alte zone aflate sub ocupație. [...]
Decizia României de a închide Consulatul Rusiei din Constanța ridică miza diplomatică a incidentului cu drona de la Galați , pe fondul unei dispute publice privind atribuirea originii aparatului, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a susținut că România ar fi „dispusă să atribuie Rusiei orice incident neplăcut”, comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din Galați, produs săptămâna trecută. Diplomatul a acuzat autoritățile române că ar fi tras concluzii înainte de finalizarea anchetei și a afirmat că Bucureștiul ar urmări „să învinovățească Rusia”, într-o declarație pentru televiziunea de stat rusă, preluată de EFE. Disputa pe anchetă și cererea Moscovei de „dovezi” În același context, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că originea dronei nu ar fi fost dovedită și a cerut României dovezi că aparatul ar fi rusesc. El a sugerat ca epava să fie predată Rusiei pentru investigare și a spus că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă” înainte de a-și exprima o poziție asupra incidentului. Putin a mai afirmat că, în alte situații, când drone ucrainene au încălcat spațiul aerian al unor țări vecine, inițial s-a crezut că aparatele erau rusești. Concluzia autorităților române și măsura de politică externă Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și a precizat că România nu va ignora și nu va minimaliza incidentele care pun în pericol viața cetățenilor, securitatea națională sau suveranitatea. Șeful statului a indicat că raportul tehnic realizat de specialiștii români ar fi stabilit „fără dubiu” proveniența, invocând un „ansamblu consistent de probe tehnice”, inclusiv identificarea unei inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale unor componente cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. În urma incidentului, Bucureștiul a decis să închidă Consulatul General al Rusiei din Constanța și să îl declare pe consulul rus „persona non grata”, o măsură cu efect direct asupra prezenței diplomatice ruse în România și asupra canalelor de relaționare bilaterală. [...]
Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]
