Știri
Știri din categoria Externe
Închiderea temporară a unor puncte feroviare Rusia–UE are, potrivit liderilor baltici, un impact mai degrabă economic decât unul de securitate, fiind interpretată ca un semn al presiunii europene asupra economiei ruse, relatează Agerpres. Măsura vizează frontiera cu Estonia și Letonia și a intrat în vigoare de la 1 iulie, afectând circulația pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri.
Declarațiile au fost făcute la Berlin, unde premierul Estoniei, Kristen Michal, a apărut alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și de cancelarul german Friedrich Merz. Michal a spus că, „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”.
Premierul eston a susținut că punctele feroviare închise erau deja rute cu utilitate redusă. El a descris decizia Moscovei drept o încercare de „a exercita o presiune psihologică”, dar a adăugat că statele europene își vor menține presiunea asupra Rusiei.
În același context, Michal a apreciat că obiectivul este „să întrerupă liniile de aprovizionare și să izoleze economic Rusia” și a afirmat că Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre țările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară. Explicația, potrivit lui, ține de dependența Rusiei de tranzitul către exclava Kaliningrad, care se face prin teritoriul lituanian.
Nauseda a arătat că există rute maritime alternative, însă acestea sunt limitate, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor. În consecință, el a calificat închiderea punctelor feroviare drept o decizie „de natură tehnică”, care nu ar trebui interpretată ca pregătire pentru o escaladare.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal motive economice și o importanță politică limitată. El a indicat că linia închisă era cea cu cel mai mic volum de trafic și a avertizat împotriva „concluziilor exagerate” privind intențiile Rusiei.
Recomandate
Demiterea economistului-șef al băncii de stat VEB după un raport critic indică o înăsprire a controlului Kremlinului asupra mesajului economic , într-un moment în care autoritățile ruse insistă public că economia rămâne „puternică”, potrivit Ziarul Financiar . Andrei Klepaci , economist-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB din 2014 și fost ministru adjunct al economiei, a fost demis duminică, după ce declarații și un raport prezentat la începutul anului au fost preluate de presa de limbă rusă. Potrivit publicației independente ruse The Bell, care citează surse sub protecția anonimatului, înlăturarea ar fi fost legată direct de evaluarea sa „extrem de critică”, inclusiv avertismente că Rusia nu poate câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și că ar putea urma o criză socială majoră. Într-un discurs din 21 mai, prezentat în fața altor economiști, Klepaci a susținut că presiunile și costurile cresc, iar așteptarea unei prăbușiri a adversarului este o „iluzie”, conform unei traduceri citate în articol. „În acest război de uzură, nu vom câștiga competiția. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere.” „Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși din punct de vedere economic, dar decalajul nostru se va lărgi, cu toate consecințele care decurg de aici.” Mesajul oficial: „reziliență” și poziție fiscală „mai puternică” În contrapondere, autoritățile ruse continuă să transmită că economia este „sănătoasă”, în pofida sancțiunilor și a presiunii externe. Ambasada Rusiei la Londra a declarat pentru CNBC că poziția fiscală a Rusiei ar fi „semnificativ mai puternică” decât a multor economii occidentale, indicând o datorie publică externă de circa 57 mld. dolari (aprox. 258 mld. lei) și comparând-o cu costurile de serviciu ale datoriei în SUA, Marea Britanie, Italia sau Franța. „Economia rusă rămâne rezilientă, la fel ca voința poporului nostru”, a transmis un purtător de cuvânt al ambasadei ruse din Marea Britanie, într-un răspuns trimis prin e-mail. Datele arată încetinire, iar analiștii vorbesc despre vulnerabilități structurale Deși economia Rusiei „continuă să crească, chiar dacă lent”, datele oficiale indică o încetinire accentuată, notează articolul. Guvernul de la Moscova și-a redus în mai estimarea de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 1,3% anterior, după o contracție de 0,3% în primul trimestru. Totodată, prognoza de venituri reale ale populației a fost tăiată la 1,6%, de la un avans de 7,7% în 2025. Fondul Monetar Internațional și-a majorat, în schimb, estimarea de creștere pentru economia rusă în acest an la 1,1%, de la 0,8% în ianuarie, pe fondul prețurilor mai ridicate la petrol și la alte materii prime. Banca centrală a Rusiei a avertizat că ritmul de creștere ar putea coborî spre zero în 2026. În paralel, analiștii citați susțin că evoluția economică maschează probleme structurale, între care dependența de cheltuielile militare, creșterea taxelor și creditarea bancară subvenționată. În plus, Klepaci avertizase că atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice „testează serios” reziliența economiei, alături de creșterea inegalității veniturilor și deteriorarea calității guvernanței. Ce urmează la VEB VEB.RF a confirmat plecarea lui Klepaci într-un comunicat preluat de agenția de stat TASS: „Andrei Klepaci nu mai deține funcția de economist-șef al VEB.RF. Succesorul său va fi numit în curând.” Pentru mediul de afaceri și investitori, episodul este relevant nu doar ca semnal politic, ci și ca indicator de risc: dacă evaluările interne critice sunt penalizate, transparența privind starea economiei și capacitatea instituțiilor de a calibra politicile pe baza unor analize independente pot deveni și mai limitate. [...]
Rusia vizează o schimbare de populație în teritoriile ocupate , printr-un plan de relocare pe termen lung care ar urma să mute aproape 114.000 de cetățeni în zone ucrainene aflate sub control rusesc, cu efecte directe asupra proprietății, pieței muncii și funcționării economiei locale, potrivit Digi24 . Investigația citată de publicație — realizată de cooperativa jurnalistică independentă „Bereg” și tradusă de Meduza — descrie cum această politică se vede deja în orașe precum Melitopol : localnici care vorbesc despre frică, confiscări și presiuni administrative, în paralel cu sosirea unor oameni atrași de salarii mai mari sau beneficii. Presiuni administrative și risc asupra proprietăților Mărturiile adunate de jurnaliști indică o presiune constantă asupra populației rămase, inclusiv pentru obținerea pașapoartelor rusești. Un activist al mișcării ucrainene de rezistență nonviolentă Zla Mavka afirmă că ocupația înseamnă, pentru mulți, teama de percheziții, rețineri și denunțuri, iar accesul la medicamente, servicii bancare și comunicații ar fi devenit mai dificil, în timp ce prețurile ar fi crescut. Un punct cu impact economic imediat este legat de proprietăți: potrivit activistului, locuințele celor plecați riscă să fie declarate „fără proprietar” dacă nu sunt reînregistrate conform legislației ruse, putând fi apoi trecute în administrarea autorităților de ocupație sau atribuite altor persoane. În același timp, revenirea pentru formalități ar presupune controale și proceduri de „filtrare”, cu riscuri pentru cei vizați. „Pentru mine, pare o politică deliberată de alungare a ucrainenilor și de înlocuire a populației. Îi alungă pe ucraineni și aduc cetățeni ruși. Este ceva ce am mai văzut în istorie”, afirmă activistul. Cum se schimbă economia locală: chirii mari, numerar și servicii slabe Relocarea și mobilitatea forței de muncă sunt descrise și prin perspectiva celor veniți din Rusia sau din alte state. O femeie din Ijevsk, mutată în Melitopol la începutul lui 2025, spune că familia a fost atrasă de condiții financiare mai bune, inclusiv prin modul de calcul al vechimii pentru pensie în teritoriile ocupate și venituri potențial mai mari. Ea relatează însă costuri ridicate și infrastructură slabă: chirii considerate mari pentru condițiile oferite (menționează avansuri de circa 60.000 de ruble și chirii de 30.000 de ruble pe lună pentru un apartament nerenovat); prețuri mai mari la alimente și ofertă limitată; acces redus la servicii bancare, cu plăți frecvente doar în numerar; întreruperi de electricitate și probleme conexe (magazine închise fără generatoare, alimentare cu apă afectată); deficit de medici și timpi mari de așteptare la consultații. Separat, un topograf din Rostov-pe-Don, venit pentru lucrări la o stație de distribuție a gazelor, descrie o piață a chiriilor între 30.000 și 45.000 de ruble pe lună și dificultăți în obținerea documentelor necesare pentru decontare, deoarece nu toți proprietarii ar accepta să emită acte. Ce urmează și de ce contează Planul este prezentat ca întins pe 20 de ani, iar miza, dincolo de dimensiunea umană, este una de control administrativ și economic: cine deține proprietăți, cine ocupă locurile de muncă și cum funcționează serviciile de bază într-un teritoriu aflat sub ocupație. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismele exacte de implementare, rămâne de urmărit cum va fi aplicată politica de relocare și ce efecte va avea asupra structurii demografice și a economiei locale din orașele vizate. [...]
Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]
Franța ridică miza diplomatică cu Iranul, expulzând doi diplomați iranieni , o decizie care semnalează o deteriorare rapidă a relațiilor bilaterale și crește riscul de măsuri reciproce cu efecte directe asupra activității ambasadelor, potrivit Politico . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat marți seară că Parisul va expulza cei doi diplomați, după ce serviciile de securitate iraniene ar fi reținut și interogat, luna trecută, doi angajați ai Ambasadei Franței la Teheran. Incidentul invocat de Paris datează din 19 iulie, când doi angajați ai ambasadei — unul fiind atașatul cultural — au fost chestionați timp de câteva ore și „bătuți”, conform lui Barrot. Franța a acuzat Iranul de un act „premeditat și deliberat” de intimidare, pe care îl consideră o încălcare „flagrantă” a protecțiilor diplomatice, și a convocat la scurt timp însărcinatul cu afaceri al Iranului. Versiuni contradictorii și risc de escaladare Teheranul contestă relatarea Franței. Ministerul iranian de Externe susține că diplomații francezi ar fi încălcat Convenția de la Viena (setul de reguli internaționale care protejează misiunile diplomatice) prin activități pe care Iranul le consideră ingerințe în afacerile interne. Potrivit aceleiași surse, Iranul i-a declarat „persona non grata” pe cei doi diplomați francezi, interzicându-le să revină în țară după ce au părăsit Iranul. Franța respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, a afirmat marți că Teheranul face „acuzații complet false” și „fabrică un caz de ingerință” pentru a-și justifica acțiunile. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Iranul va răspunde cu expulzări suplimentare sau alte măsuri. Totuși, schimbul de acuzații și expulzările indică o spirală de represalii care poate limita canalele de dialog și poate complica activitatea diplomatică între cele două state. [...]
Schimbările climatice sunt principalul motor al valurilor de căldură marină din acest an , iar efectele se văd deja în pescuit, infrastructură energetică și riscul de fenomene meteo extreme în zonele de coastă, potrivit unei analize citate de Politico . Oamenii de știință avertizează că supraîncălzirea mărilor europene amenință ecosisteme și comunități costiere, cu consecințe economice directe. În această săptămână, Atlanticul și Marea Mediterană au fost „mult mai calde decât normal”, iar în unele zone din jurul Europei temperaturile au ajuns la 6°C peste medie , conform studiului publicat miercuri de consorțiul World Weather Attribution (WWA) . Cercetătorii spun că încălzirea globală este factorul determinant al temperaturilor ridicate ale oceanelor din 2026. Cât de mult s-au încălzit apele și unde Analiza a folosit metode evaluate științific (peer-reviewed) și a acoperit patru regiuni: Mediterana de Est și de Vest, Atlanticul din zona Golfului Biscaya și a Peninsulei Iberice, respectiv mările din jurul Irlandei și vestului Marii Britanii. Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice au crescut temperaturile astfel: +2°C în ambele regiuni ale Mediteranei (Est și Vest); +1,4°C în apele din zona Iberică; +1,3°C în mările din jurul Irlandei. Catherine Gregory, cercetător în știința climei la Universitatea din Berna, a indicat că, până în iulie, temperatura medie a întregii Mări Mediterane a depășit 27°C , „cea mai ridicată valoare pentru luna iulie din înregistrări”. Aceeași sursă menționează și o măsurătoare cu o baliză la vest de Mallorca de peste 33°C în larg . De ce contează pentru economie: pescuit, energie, risc de furtuni Căldura din oceane afectează direct speciile marine și lanțurile economice dependente de ele. Studiul notează că temperaturile ridicate pot dăuna speciilor, pot favoriza înmulțirea meduzelor și pot crește riscul de furtuni distructive mai târziu în an. John Bruno, ecolog la University of North Carolina at Chapel Hill și coautor al studiului, descrie un efect de redistribuire a speciilor („câștigători și perdanți”), cu dispariții locale și proliferări în alte zone. În Regatul Unit, pescarii au observat extinderea caracatițelor spre nord , care afectează capturile de crustacee prin consumul de crabi. În Franța, meduzele au ajuns să blocheze centrale nucleare , un impact operațional care poate complica funcționarea infrastructurii energetice în perioade sensibile. Pe lângă ecosisteme și pescuit, valurile de căldură marină amplifică riscurile pentru comunitățile de coastă: mările mai calde cresc combinația periculoasă de căldură și umiditate la țărm și acumulează umezeală ce poate alimenta furtuni. Cercetătorii dau ca exemplu inundațiile mortale din Valencia din 2024 , asociate în analiză cu rolul apelor calde în intensificarea fenomenelor. Dimensiunea fenomenului: cât din mare e afectat Cercetătorii au comparat situația din 2026 cu un scenariu simulat „fără schimbări climatice” și au concluzionat că încălzirea globală a extins semnificativ aria valurilor de căldură marină: în Golful Biscaya: 90% din zonă afectată în 2026, față de 40% fără încălzire globală; în Mediterana de Vest: 80% în 2026, față de 40% fără încălzire globală; în Mediterana de Est: 70% în 2026, față de 9% fără încălzire globală; în jurul Irlandei: 80% în 2026, față de 30% fără încălzire globală. În context, oamenii de știință reamintesc că oceanele absorb „marea majoritate” a surplusului de căldură generat de arderea combustibililor fosili, ceea ce face ca episoadele de încălzire extremă să aibă efecte în cascadă: de la biodiversitate și pescuit, până la infrastructură și riscuri meteo pentru zonele de coastă. [...]
O instanță federală de apel a cerut reanalizarea desemnării DJI ca „companie militară chineză”, după ce a constatat că judecătorul de fond a acceptat o concluzie-cheie a Pentagonului fără să consulte probele clasificate care o susțin, potrivit Tom's Hardware . Decizia nu scoate însă compania de pe lista Pentagonului: DJI rămâne pe „Section 1260H list” în timp ce dosarul se întoarce la instanța inferioară. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra accesului DJI la piața americană și asupra contractelor publice: includerea pe lista Pentagonului funcționează ca o etichetă oficială cu potențial de a alimenta restricții suplimentare, într-un moment în care SUA își înăspresc cadrul pentru dronele fabricate în străinătate. De ce a intervenit instanța de apel Curtea de Apel pentru Circuitul D.C . a „întors parțial” hotărârea anterioară, reținând că judecătorul de fond a menținut afirmația centrală a guvernului – că DJI „contribuie la baza industrială de apărare a Chinei” – fără să fi citit versiunea clasificată a dovezilor. În versiunea neclasificată a raportului Pentagonului din decembrie 2024, secțiunea care ar explica această concluzie este integral cenzurată, cu excepția titlului, potrivit opiniei instanței. Judecătorul de circuit Bradley Garcia a scris că nu există „nicio justificare declarată public” pentru această concluzie a Departamentului Apărării, iar completul a criticat faptul că instanța de fond s-a bazat pe depuneri ale guvernului și pe alte părți ale raportului, în loc să evalueze acțiunea agenției strict pe temeiurile invocate de agenție în documentația relevantă. Ce rămâne valabil împotriva DJI și de ce compania nu iese de pe listă acum Instanța de apel a respins celelalte argumente ale DJI, astfel că firma rămâne, deocamdată, pe lista Pentagonului. Completul a menținut constatarea că DJI a primit în mod conștient sprijin din partea statului chinez prin recunoașterea din 2021 ca „ National Enterprise Technology Center ”, statut acordat de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) din China. În raportul Pentagonului sunt invocate beneficii asociate acestui statut, inclusiv: subvenții în numerar de 5 milioane până la 15 milioane de yuani; cote preferențiale de impozitare pentru echipamente importate; sprijin financiar din fonduri de capital de stat. Avocații DJI au susținut că firma nu ar fi primit asistență prin această recunoaștere, dar instanța a respins argumentul ca fiind o „afirmație interesată” a apărării. Separat, instanța a arătat că, pentru a câștiga capătul de cerere privind încălcarea dreptului la un proces echitabil (due process), DJI trebuia să demonstreze că desemnarea îi blochează în linii mari activitatea comercială. Completul a citat mărturii potrivit cărora DJI ar deține 90% din piața globală de drone de consum și aproape 70% din sectorul dronelor per ansamblu și a concluzionat că pierderea unor contracte și interdicțiile la nivel de state americane „sunt mult sub” pragul necesar. Ce urmează: acces la probe clasificate și o listă nouă, cu alte justificări Dosarul revine la judecătorul Paul Friedman, care poate examina acum dosarul clasificat și decide dacă acesta susține afirmația că DJI contribuie la baza industrială de apărare a Chinei. Instanța de apel a lăsat la latitudinea lui Friedman dacă avocații DJI vor primi vreun acces la materialul clasificat. În paralel, Pentagonul a publicat la începutul lunii iunie o nouă listă 1260H, în timpul apelului, cu justificări noi pentru includerea DJI, inclusiv o desemnare „Single Champion” și presupuse afilieri cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și cu Poliția Armată Populară. Judecătorii au notat că aceste justificări noi ridică problema dacă acțiunea DJI împotriva desemnării din ianuarie 2025 a rămas fără obiect, dar au lăsat cauza să continue pe baza dosarului actual. Totodată, chiar și o eventuală victorie la rejudecare nu ar afecta automat listarea din iunie, care se sprijină pe temeiuri diferite, în baza amendamentelor din NDAA 2024. În acest context, desemnarea se suprapune peste alte măsuri menționate în material: tarife de până la 100% pentru drone fabricate în străinătate și interdicția FCC privind dronele noi fabricate în afara SUA, pe care DJI o contestă separat în Circuitul al Nouălea. [...]
