Știri
Știri din categoria Externe
Închiderea temporară a unor puncte feroviare Rusia–UE are, potrivit liderilor baltici, un impact mai degrabă economic decât unul de securitate, fiind interpretată ca un semn al presiunii europene asupra economiei ruse, relatează Agerpres. Măsura vizează frontiera cu Estonia și Letonia și a intrat în vigoare de la 1 iulie, afectând circulația pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri.
Declarațiile au fost făcute la Berlin, unde premierul Estoniei, Kristen Michal, a apărut alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și de cancelarul german Friedrich Merz. Michal a spus că, „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”.
Premierul eston a susținut că punctele feroviare închise erau deja rute cu utilitate redusă. El a descris decizia Moscovei drept o încercare de „a exercita o presiune psihologică”, dar a adăugat că statele europene își vor menține presiunea asupra Rusiei.
În același context, Michal a apreciat că obiectivul este „să întrerupă liniile de aprovizionare și să izoleze economic Rusia” și a afirmat că Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre țările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară. Explicația, potrivit lui, ține de dependența Rusiei de tranzitul către exclava Kaliningrad, care se face prin teritoriul lituanian.
Nauseda a arătat că există rute maritime alternative, însă acestea sunt limitate, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor. În consecință, el a calificat închiderea punctelor feroviare drept o decizie „de natură tehnică”, care nu ar trebui interpretată ca pregătire pentru o escaladare.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal motive economice și o importanță politică limitată. El a indicat că linia închisă era cea cu cel mai mic volum de trafic și a avertizat împotriva „concluziilor exagerate” privind intențiile Rusiei.
Recomandate
Victimele civile din Ucraina au crescut cu 40% în șase luni , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu arme cu rază lungă și drone, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate cel puțin 1.270 de persoane ucise și peste 6.850 rănite, iar 96% dintre victime au fost consemnate în teritorii controlate de guvernul ucrainean. Türk a prezentat datele vineri, 3 iulie, în cadrul unui dialog la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în paralel cu raportul interimar al secretarului general privind drepturile omului în Crimeea. El a pus creșterea în principal pe seama extinderii utilizării de către Rusia a armelor cu rază lungă și a dronelor. Escaladarea atacurilor și efectele asupra infrastructurii civile Înaltul Comisar a indicat drept exemplu un atac „în primele ore ale zilei de joi”, în care au fost ucise cel puțin 30 de persoane și rănite cel puțin 99, descris ca unul dintre cele mai sângeroase asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Ca semnal al intensificării, Türk a menționat și atacul din 13-14 mai, când forțele ruse ar fi lansat peste 1.500 de drone și rachete în opt regiuni ucrainene și asupra Kievului, cu 27 de civili uciși și cel puțin 83 răniți. Separat, el a invocat și o lovitură ucraineană asupra unui complex educațional din Starobilsk (teritoriu ocupat de Rusia), pe 22 mai, în urma căreia ar fi murit 21 de civili. Dronele de proximitate și lovirea țintelor umanitare Potrivit lui Türk, atacurile cu drone cu rază scurtă în apropierea liniei frontului au dus la o creștere de 57% a victimelor civile față de anul anterior, cu aproximativ 380 de persoane ucise și peste 2.000 rănite. El a mai spus că dronele au lovit vehicule și facilități umanitare marcate vizibil în zone controlate de guvernul ucrainean și că civilii din regiunea Herson ocupată rămân blocați între atacuri cu drone și mine, confruntându-se cu penurii alimentare și acces limitat la servicii medicale. În același context, a fost menționat un atac asupra unui depozit umanitar al Crucii Roșii din Kiev, care ar fi distrus 320.000 de articole de ajutor evaluate la peste 79 milioane hrivne (aprox. 7,3 milioane lei), inclusiv generatoare, defibrilatoare și un vehicul de livrare. Acuzații privind încălcări ale dreptului internațional și tratamentul prizonierilor Türk a declarat că biroul său a verificat execuția a cel puțin 20 de militari ucraineni capturați de către forțele ruse, din jumătatea lunii noiembrie 2025 până în prezentul raportării. Pe baza interviurilor cu 129 de prizonieri ucraineni eliberați, el a afirmat că „practic toți” au descris tortură sau alte rele tratamente în captivitate, inclusiv violență sexuală. Pe 26 iunie, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte returnând câte 160 de prizonieri de război, unii deținuți din 2022. Türk a mai susținut că Rusia a vizat sistematic infrastructura energetică a Ucrainei între octombrie 2025 și martie 2026, în ceea ce el a numit cea mai rece iarnă din ultimii 15 ani, întrerupând electricitatea, încălzirea și alimentarea cu apă pentru sute de mii de oameni, uneori săptămâni la rând, la temperaturi sub minus 20°C. El a apreciat că amploarea atacurilor indică o intenție de a dezactiva întreaga rețea energetică a Ucrainei, nu de a lovi ținte militare punctuale, calificând acest lucru drept „incompatibil cu dreptul internațional umanitar”. Date despre victime în Rusia, fără verificare independentă Autoritățile ruse au declarat că, în aceeași perioadă de șase luni, 205 civili au fost uciși și 1.302 răniți în 27 de regiuni ale Federației Ruse. Türk a precizat însă că biroul său nu a putut verifica independent aceste cifre și a cerut din nou acces pentru verificare. Context: ocupație, represiune și transferuri forțate În declarațiile sale, Türk a mai spus că autoritățile de ocupație ar continua să forțeze rezidenții să jure loialitate Rusiei, să recruteze oameni în forțele armate ruse și să efectueze transferuri și deportări forțate. El a menționat și măsuri represive: mandate de arestare sau amenzi pentru peste 160 de persoane pentru exprimarea unor opinii anti-război sau pro-ucrainene și riscul de confiscare pentru aproape 40.000 de proprietăți rezidențiale, la nivelul lunii decembrie 2025. Totodată, Türk a afirmat că Rusia ar fi transferat forțat mii de copii ucraineni; potrivit Yale’s Humanitarian Research Lab (HRL), peste 35.000 de copii ucraineni au fost identificați ca fiind transferați către cel puțin 210 facilități din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate. În final, el a cerut reluarea negocierilor pentru „o pace durabilă, întemeiată pe drepturile omului” și în conformitate cu dreptul internațional. [...]
Volodimir Zelenski cere extinderea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc după un atac cu bombe aeriene ghidate asupra centrului orașului Sumî, soldat cu cel puțin patru morți, inclusiv un copil, și 27 de răniți, potrivit Kyiv Post . Mesajul președintelui ucrainean vizează în mod explicit „ flota din umbră ” de petroliere a Rusiei și accesul rămas al Moscovei la sistemul financiar global, într-o încercare de a reduce capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Atacul din Sumî a fost comis cu șase bombe aeriene ghidate (KAB), au transmis autoritățile locale citate de publicație. Lovitura a vizat o zonă rezidențială aglomerată, afectând blocuri înalte, vehicule și spații comerciale, iar echipele de intervenție continuau căutările printre dărâmături, pe fondul temerilor că ar putea exista persoane prinse sub ruine. Guvernatorul regiunii Sumî, Oleh Hryhorov, a confirmat bilanțul. Presiune pe energia Rusiei și pe „flota din umbră” În reacția sa publică, Zelenski a cerut SUA, Europei și statelor din G7 și G20 să intensifice presiunea asupra Moscovei, argumentând că există deja instrumente financiare și politice pentru a limita resursele Rusiei. Țintele indicate includ: sectorul energetic al Rusiei; „flota din umbră” de petroliere, folosită pentru a ocoli restricțiile; accesul rămas la sistemul financiar internațional. „Este esențial ca partenerii noștri să pună presiune pe Rusia, astfel încât această teroare să înceteze”, a transmis Zelenski, citat de publicație. Context operațional: atacuri simultane în mai multe regiuni Lovitura asupra Sumî a venit pe fondul unei zile de atacuri rusești în mai multe zone ale Ucrainei, notează Kyiv Post. În Zaporojie, atacuri aeriene au vizat infrastructură civilă și zone rezidențiale, omorând două persoane și rănind 21, inclusiv doi copii; trei răniți erau în stare gravă. În Harkiv, un atac cu dronă FPV (dronă controlată în timp real, din perspectiva operatorului) a lovit o zonă civilă, provocând răniți, iar în regiunile Harkiv, Dnipro și Donețk au fost raportate alte lovituri cu drone, artilerie și atacuri aeriene. Pe lângă sancțiuni, Zelenski a insistat asupra nevoii de întărire a apărării antiaeriene a Ucrainei, în condițiile în care Rusia continuă să folosească bombe ghidate, drone și rachete împotriva orașelor. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
Un atac cu drone asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg riscă să afecteze operațiuni-cheie de export de combustibil ale Rusiei , într-un moment în care Ucraina își extinde loviturile la distanță mare. Informațiile apar în relatarea Antena 3 , care citează Kyiv Independent și imagini distribuite pe rețelele sociale. Potrivit Kyiv Independent, atacul a avut loc sâmbătă dimineața și a vizat un terminal petrolier din oraș. În postări online au apărut fotografii și videoclipuri însoțite de descrieri despre flăcări și nori negri de fum în zona portuară, iar imaginile au fost redistribuite și de influencerul american Mario Nawfal, pe platforma X. Exploziile ar fi fost auzite în jurul orei locale 6:30, după ce localnici au raportat zgomotul unor drone ucrainene cu rază lungă de acțiune care ar fi survolat regiunea. În relatări anterioare, oficiali ruși au susținut că „zeci de drone” au fost doborâte în regiunea Leningrad peste noapte. De ce contează: o infrastructură majoră pentru combustibili Terminalul petrolier din Sankt Petersburg este descris ca una dintre cele mai mari instalații de depozitare și export de combustibil din Rusia. Conform datelor oficiale citate, acesta: primește și expediază produse petroliere pe cale fluvială, feroviară și rutieră; raportează un tranzit de 12,5 milioane de tone pe an . Amploarea pagubelor nu era clară imediat, iar Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica pe loc relatările privind atacul. Armata ucraineană nu comentase informația până la momentul publicării. Context: Sankt Petersburg, țintă rară, dar tot mai expusă Sankt Petersburg se află la aproximativ 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rareori ținta atacurilor pe parcursul războiului, pe fondul concentrării mijloacelor defensive în zonă. Totuși, în ultimele luni, dronele ucrainene ar fi reușit să străpungă mai eficient apărarea antiaeriană rusă, inclusiv în acest oraș și la Moscova. Atacul de sâmbătă vine la o lună după un alt atac cu drone asupra Sankt Petersburgului, despre care sursa citată notează că ar fi urmărit să submineze participarea lui Vladimir Putin la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg și să răspundă unui raid rus anterior asupra Kievului. [...]
China își mută presiunea asupra Taiwanului în zona „aplicării legii” maritime , printr-o nouă patrulă a pazei de coastă la est de insulă, într-o tactică ce poate ridica riscul de escaladare și complicații diplomatice în regiune, potrivit HotNews , care citează Reuters. Beijingul a transmis sâmbătă că a lansat o nouă patrulă, înlocuind o forță operativă a cărei prezență în largul Taiwanului a iritat autoritățile de la Taipei și a alimentat îngrijorări în unele capitale occidentale. În paralel, armata chineză desfășoară aproape zilnic operațiuni în jurul Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu. Un element distinct al acestei runde este accentul pus pe paza de coastă, folosită pentru a susține pretențiile teritoriale prin „lawfare” – o strategie descrisă de Taiwan ca „război juridic”, menită să creeze un temei legal pentru acțiunile Chinei. Paza de Coastă a Chinei a anunțat „patrule de aplicare a legii” și a spus că va intensifica acțiunile în „apele jurisdicționale ale Chinei”, invocând apărarea „suveranității teritoriale” și a „drepturilor și intereselor maritime”. Reacția Taiwanului: monitorizare și avertisment de intervenție Paza de Coastă din Taiwan a anunțat că urmărește două nave chineze și că a dislocat din timp două nave proprii pentru a naviga alături de acestea și a le monitoriza. Sâmbătă dimineață, navele chineze erau la 54 de mile marine (aprox. 100 km) est de Hualien, în afara apelor restricționate, potrivit autorităților taiwaneze. Într-o declarație, Paza de Coastă a Taiwanului a afirmat că va continua să ia „toate măsurile necesare” pentru a îndepărta navele chineze care „ne hărțuiesc apele”, invocând apărarea suveranității și securitatea domeniilor maritime. A doua patrulare într-o lună și miza diplomatică Este a doua oară în aproximativ o lună când China trimite nave ale pazei de coastă în apele din apropierea coastei de est a Taiwanului, o evoluție care, potrivit relatării, riscă să agraveze o dispută diplomatică în care au fost implicate Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie. China a susținut că prima operațiune, din iunie, a fost un răspuns la anunțul Japoniei și Filipinelor privind începerea unor discuții oficiale despre granițele lor maritime, demers pe care Beijingul l-a interpretat ca vizând și ape pe care le consideră chineze în largul Taiwanului. [...]
Mesajul transmis de Sorin Grindeanu de Ziua Independenței SUA readuce în prim-plan miza politică a Parteneriatului Strategic România–Statele Unite , într-un moment simbolic pentru americani, care marchează 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, potrivit Adevărul . Liderul social-democrat a publicat mesajul pe Facebook, unde a apreciat rolul Statelor Unite în promovarea valorilor democratice și a transmis felicitări poporului american. „Statele Unite ale Americii rămân un reper al democrației! La 250 de ani de la înființare, SUA demonstrează că o viziune corectă te poate propulsa în primul eșalon al statelor puternice, indiferent de contextele istorice. La mulți ani America! Happy Independence Day!” Contextul aniversării: 250 de ani și un discurs al lui Donald Trump Aniversarea din acest an are o semnificație aparte pentru SUA, care celebrează un sfert de mileniu de la proclamarea independenței. Festivitățile au fost deschise de președintele Donald Trump printr-un discurs la Muntele Rushmore , în care a elogiat istoria Statelor Unite și a descris America drept „cea mai de succes, cea mai realizată şi cea mai excepțională națiune” din istoria omenirii. Programul pregătit pentru 4 iulie a fost afectat de temperaturile extrem de ridicate dintr-o mare parte a țării, ceea ce a dus la anularea sau amânarea unor parade, concerte și spectacole de artificii. Reper pentru București: recepția Ambasadei SUA și mesajele oficialilor români În România, aniversarea a fost marcată la finalul lunii iunie printr-o recepție oficială organizată de Ambasada SUA la București, în cadrul programului dedicat celor 250 de ani de la independența americană. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan, care au vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic și relația bilaterală. [...]
