Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a amenințat cu un „nivel fundamental nou de distrugere” după un atac ucrainean cu rachete Storm Shadow asupra unei fabrici militare, pe care Moscova îl atribuie direct implicării Regatului Unit. Declarațiile au fost făcute de Ministerul rus de Externe după lovitura asupra uzinei Kremniy El din regiunea Briansk, potrivit The Kyiv Independent.
Fabrica vizată este unul dintre principalii producători ruși de microelectronice utilizate în sistemele de ghidaj ale rachetelor, componente folosite frecvent în atacurile asupra orașelor ucrainene. Rusia susține că lovitura ar fi provocat moartea a șapte civili și rănirea altor 42 de persoane, însă aceste informații nu au putut fi confirmate independent.
Autoritățile ruse afirmă că Ucraina nu ar fi putut folosi rachetele Storm Shadow fără implicarea directă a partenerilor NATO, în special a Regatului Unit, care furnizează aceste sisteme de armament. Ministerul rus de Externe a declarat că statele occidentale „poartă întreaga responsabilitate” pentru consecințele atacului.
Pe lângă atacul asupra uzinei din Briansk, armata ucraineană a anunțat mai multe operațiuni asupra infrastructurii militare rusești în teritoriile ocupate. Potrivit Statului Major al Ucrainei, au fost lovite:
Aceste atacuri au ca scop, potrivit Kievului, slăbirea logisticii militare ruse și reducerea capacității de apărare aeriană.
În același timp, orașul rus Soci de la Marea Neagră a fost supus unui atac masiv cu drone timp de aproape 24 de ore, potrivit primarului Andrei Proșunin. Aeroportul orașului a fost închis temporar, iar traficul aerian a fost grav perturbat.
Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a doborât 185 de drone ucrainene în mai multe regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra Mării Negre și Mării Azov.
Moscova a acuzat de asemenea Ucraina că ar fi încercat să lovească instalații energetice legate de gazoductele TurkStream și Blue Stream, care transportă gaz rusesc către Turcia și mai departe către Europa de Sud-Est.
Oficialii ruși susțin că au respins mai multe atacuri asupra unor instalații Gazprom și au avertizat Ankara despre presupuse planuri de sabotaj. Analiști citați de publicația ucraineană consideră însă că astfel de acuzații pot face parte dintr-o strategie de presiune politică asupra negocierilor de pace.
Recomandate
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Rusia permite temporar carburanți mai poluanți pentru a ține piața alimentată , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au redus producția și au alimentat riscul de penurie, potrivit Antena 3 . Măsura, relatată de cotidianul Kommersant și preluată de Reuters , vizează anumite companii de rafinare, cărora li se permite să producă și să vândă pe piața internă benzină și motorină care respectă standarde de mediu mai scăzute. Contextul este deteriorarea aprovizionării cu carburanți pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice rusești. În ultimele luni, numărul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești s-a dublat, ceea ce a dus la opriri totale sau parțiale ale procesării petrolului și la scăderea producției de benzină, motorină și combustibil pentru avioane, conform datelor oficiale și calculelor Reuters. Ce se schimbă în standardele de calitate Conform standardelor relaxate, benzina poate conține până la 150 de părți per milion (ppm) de sulf, de aproximativ 15 ori peste maximul permis în Europa, China și India. De asemenea, este permisă o cantitate mai mare de hidrocarburi aromatice, compuși toxici asociați cu probleme de sănătate. Potrivit unei surse citate de Kommersant, autoritățile ruse au încercat încă din toamna anului trecut să prevină penurii viitoare prin această relaxare pentru anumite rafinării, iar măsura a fost prelungită până la 1 mai anul curent. Semnale de penurie: restricții și cozi la benzinării În paralel, întreruperi în aprovizionarea cu combustibil au fost raportate în aproximativ 12 regiuni rusești, pe baza datelor compilate de Reuters din mass-media și rețele sociale. În regiunea Udmurtia (la est de Moscova), autoritățile au anunțat că, din 12 iunie, se aplică limite temporare la cantitățile de benzină AI-92 și AI-95 care pot fi cumpărate la benzinăriile operate de Tatneft. Totodată, au fost semnalate cozi lungi la o benzinărie din Sevastopol, în Crimeea. „Cum se poate rezolva? Cum? Numai dacă operațiunea militară specială se termină”, a spus Alyona, care și-a dat doar prenumele. Din perspectiva pieței, decizia indică o prioritate de reglementare: menținerea fluxului de carburanți pentru consumul intern, chiar cu costul unei calități mai slabe a combustibililor, pe fondul presiunilor operaționale generate de război. [...]
Economia Rusiei intră într-o zonă de risc sistemic pe fondul escaladării cheltuielilor militare , iar presiunea internă asupra Kremlinului crește, inclusiv dinspre instituții-cheie precum banca centrală, potrivit unei analize sintetizate de Adevărul . În acest tablou, vulnerabilitatea militară din Ucraina este dublată de tensiuni economice și sociale care pot influența deciziile lui Vladimir Putin, descris ca tot mai imprevizibil. Pe front, Ucraina ar fi împins forțele ruse în defensivă cu drone și rachete dezvoltate la Kiev, iar pierderile Moscovei sunt estimate la „zeci de mii lunar”. Ofensiva rusă ar stagna pe mai multe direcții și ar fi fost respinsă în anumite sectoare, în timp ce loviturile ucrainene pe teritoriul Rusiei amplifică impactul războiului asupra populației și „alimentează tensiuni economice și sociale”. În paralel, războiul – prezentat inițial drept o „operațiune militară specială” – a depășit deja durata Primului Război Mondial, fără un rezultat decisiv, potrivit The Guardian, citat în material. Cheltuieli militare în creștere și presiune pe venituri Materialul indică o deteriorare a indicatorilor economici, pe fondul costurilor războiului și al loviturilor asupra infrastructurii energetice. Sunt menționate inflația ridicată și scăderea veniturilor din exporturi după atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere, care ar fi dus volumele de procesare a petrolului la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani. În același timp, cheltuielile militare au urcat puternic. Potrivit economistului Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), bugetul militar al Rusiei a crescut cu peste 30% față de anul trecut și ar absorbi 46% din totalul cheltuielilor bugetare – „aproape fiecare al doilea rublă” din bugetul federal, conform textului. Semnale de fisură internă: critici politice și avertismente despre costul economic Pe plan intern, Adevărul notează o creștere a criticilor publice la adresa lui Putin, pe fondul prelungirii războiului. O analiză The Telegraph, citată în articol, menționează luări de poziție ale unor deputați ruși care cer oprirea ostilităților și invocă riscuri economice și sociale. Deputatul Viaceslav Marhaev este citat cu un avertisment privind apropierea de „o criză socială majoră” și riscul de „proteste în masă și haos” dacă situația nu se schimbă. Tot în material apare poziția deputatului Renat Suleimanov, care ar fi avertizat că prelungirea războiului va deveni „o povară mult prea grea pentru economia rusă”. În plus, Centrul Atotrus pentru Studiul Opiniei Publice (VTsIOM) ar lua în calcul suspendarea publicării datelor privind încrederea în Putin, după ce indicatorul ar fi coborât la 29,5% (procentul celor care l-au numit spontan pe Putin printre politicienii în care au încredere), cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, potrivit articolului. Miza operațională: banca centrală și riscul unui „șoc sistemic” Un punct sensibil este rolul guvernatoarei Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, absentă de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe fondul unor speculații. Conform unor surse independente citate de The Telegraph, Nabiullina i-ar fi condiționat rămânerea în funcție de evitarea unei escaladări care ar implica închiderea granițelor și declararea legii marțiale. Articolul susține că o eventuală demisie a acesteia ar produce „un șoc sistemic major” pentru Moscova. În același timp, Putin ar fi semnat un decret pentru suplimentarea efectivelor armatei cu încă 10.000 de soldați, a doua decizie de acest tip în patru luni, potrivit materialului. De ce contează Din perspectiva economică, combinația dintre scăderea veniturilor din energie, inflație și alocarea unei părți foarte mari din buget către apărare crește riscul de instabilitate internă și reduce spațiul de manevră al autorităților. În acest context, analiza citată de Adevărul pune accent pe tensiunea dintre slăbirea capacității militare a Rusiei și riscul ca un lider izolat, confruntat cu perspectiva eșecului, să aleagă escaladarea în locul compromisului. Pentru context regional, materialul trimite și la un alt articol despre exerciții NATO în zona Coridorului Suwalki : Adevărul . [...]
Germania își repoziționează forțele aeriene pentru un răspuns imediat în NATO , pe fondul reînarmării accelerate și al tensiunilor cu Rusia, potrivit Digi24 , care citează un interviu al șefului Luftwaffe, general-locotenentul Holger Neumann , acordat publicației britanice The Telegraph. Mesajul central: Berlinul susține că poate intra „din această seară” într-un scenariu de apărare colectivă, iar planificarea vizează explicit puncte sensibile ale infrastructurii militare ruse. Ce înseamnă „pregătiți să lupte din această seară” în termeni operaționali Neumann afirmă că Luftwaffe este pregătită să acționeze imediat dacă Rusia ar ataca NATO, insistând că alianța nu operează cu „zone de securitate diferite”. În logica sa, un atac asupra Estoniei ar declanșa același tip de răspuns ca un atac asupra Londrei. În formularea generalului, „a lupta în seara asta” înseamnă capacitatea de a reacționa fără întârziere la un apel de alertă și de a angaja resursele disponibile atât la nivel național, cât și în cadrul NATO. Țintele invocate: Kola, Kaliningrad și Marea Neagră În interviul citat, șeful Luftwaffe indică zone care ar fi vizate într-un scenariu de apărare a NATO, dacă alianța ar fi „forțată să se apere”: Peninsula Kola (nord-vestul Rusiei); Kaliningrad (exclavă rusă între state NATO); Marea Neagră. În același context, el menționează și Sankt Petersburg, ca zonă cu resurse navale importante, precum și Peninsula Kola ca spațiu unde Rusia „acumulează arme nucleare”, conform articolului. Miza pentru Berlin: reînarmare și stocuri mai mari de apărare aeriană Digi24 notează că declarațiile sunt printre cele mai dure ale unui lider militar german din ultimii ani și sunt prezentate ca parte a unei schimbări de direcție la Berlin, către reînarmare și un rol mai pronunțat în securitatea europeană. Neumann leagă această schimbare de un pachet de finanțare „de miliarde de euro”, care ar susține creșterea „masivă” a stocurilor de sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot , Iris-T și Arrow 3. Avertisment către aliați: să nu subestimeze aviația rusă Deși spune că NATO este pregătită, Neumann avertizează că ar fi o eroare să fie subestimate forțele aeriene ruse, chiar dacă Rusia nu a obținut superioritatea aeriană în Ucraina la patru ani de la invazia la scară largă, potrivit articolului. El invocă adaptabilitatea armatei ruse și enumeră platforme și capabilități care trebuie luate în calcul, inclusiv avioane de vânătoare (Su-35, Su-57, MiG-31) și o gamă de rachete (de croazieră, balistice, hipersonice). Context politic: scepticism față de „autonomia europeană” fără SUA Neumann se declară un susținător al NATO și al legăturii transatlantice și respinge ideea unei autonomii europene care să se îndepărteze de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de fiabilitatea parteneriatului american sub conducerea lui Donald Trump, conform materialului. Totodată, articolul menționează că elitele militare germane ar fi rezistat presiunilor din partea Washingtonului ca Germania să preia rolul de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, funcție deținută de generali americani încă de la înființarea NATO. Ce urmează: schimbarea rolului Luftwaffe în NATO Potrivit Digi24, Luftwaffe trece printr-o schimbare de rol: după decenii în care contribuția a fost centrată pe transport și recunoaștere (inclusiv în Afganistan), într-un scenariu de război cu Rusia ar fi de așteptat ca întreaga forță aeriană germană să fie trimisă pe flancul estic al NATO — o opțiune „pe care înainte nu o dorea și nici nu o putea face”, conform articolului. [...]
Revenirea prețurilor la energie după armistițiul SUA–Iran va fi lentă , din cauza timpului necesar refacerii aprovizionării și a daunelor „semnificative” aduse infrastructurii din Golf, avertizează șefa FMI, Kristalina Georgieva , într-o postare pe blogul instituției, citată de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru companii și guverne: chiar dacă riscul geopolitic scade, costurile cu energia pot rămâne ridicate o perioadă, cu efecte în lanț asupra inflației și condițiilor financiare. Acordul convenit duminică între Iran și Statele Unite pune capăt unui conflict de aproape patru luni care a paralizat Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru transportul maritim de hidrocarburi. Georgieva spune că „anunțul de duminică privind un armistițiu este binevenit”, dar subliniază că normalizarea pieței nu este imediată, deoarece refacerea fluxurilor de aprovizionare durează. Ce semnal transmite FMI despre riscurile macro În evaluarea șefei FMI, economia globală „pare să reziste” după mai bine de trei luni de război în Orientul Mijlociu, deși șocul a afectat prețurile mărfurilor, inflația și așteptările inflaționiste, precum și condițiile financiare. Totuși, ea notează că aceste efecte nu au ajuns, deocamdată, „în moduri care să semnaleze o încetinire globală”. FMI urmează să publice pe 8 iulie o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), cu previziuni de creștere și inflație. În aprilie, instituția prezentase trei scenarii pentru 2026–2027, iar scenariul „negativ” includea o încetinire a creșterii globale la 2,5% în 2026 și o inflație generală de 5,4%. De ce contează pentru piețe și guverne Potrivit informațiilor citate, Georgieva declarase luna trecută că scenariul negativ era deja în desfășurare, însă comentariile recente sugerează că FMI ar putea reveni la scenariul de referință, care presupunea un război de scurtă durată în Iran și o creștere globală de 3,1% în 2026. Cu alte cuvinte, armistițiul poate reduce o parte din presiunea asupra perspectivelor, dar nu elimină rapid efectele asupra energiei. Pe partea de sprijin financiar, Georgieva afirmă că FMI este pregătit să ajute țările membre, însă până acum majoritatea guvernelor au cerut mai degrabă îndrumări de politici publice decât finanțare de tip „salvare” în numerar. [...]
Prăbușirea unui B-52 după decolare ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a flotei americane de bombardiere strategice, un tip de aeronavă aflat în serviciu de zeci de ani și folosit inclusiv în misiuni recente, potrivit Digi24 . Un bombardier greu B-52 Stratofortress al Forțelor Aeriene ale SUA s-a prăbușit luni, la scurt timp după decolare, pe aerodromul Edwards din California . Baza aeriană Edwards a transmis pe Facebook că incidentul a avut loc la ora 11:20 (ora locală), iar echipele de salvare au intervenit imediat, operațiunea fiind în desfășurare. Deocamdată, nu au fost disponibile informații despre eventuale victime, iar un purtător de cuvânt al bazei a refuzat să ofere detalii suplimentare, notează AFP, citată de Agerpres. Ce se știe despre locul accidentului Imagini filmate dintr-un elicopter au surprins o zonă arsă în apropierea bazei, situată la aproximativ 95 de kilometri nord de Los Angeles, într-o regiune deșertică. Un jurnalist aflat la bordul elicopterului a raportat un „nor masiv” de fum negru care se ridica după accident, iar în zonă au fost mobilizate mai multe vehicule de salvare. De ce contează: un avion vechi, dar încă esențial în misiuni strategice B-52 este în serviciul US Air Force încă din anii 1950 și are o rază lungă de acțiune care poate ajunge la 14.160 de kilometri, fiind capabil să transporte armament nuclear. Statele Unite au folosit acest model în conflictele din Vietnam, din Golf, în Irak și în Afganistan și, mai recent, în Iran. În lipsa unor informații oficiale despre cauzele prăbușirii, rămâne de urmărit dacă incidentul va duce la investigații și eventuale măsuri operaționale privind utilizarea acestui tip de bombardier. [...]
