Știri
Știri din categoria Externe
Rusia i-a convocat pe ambasadorii Franței și Regatului Unit după un atac ucrainean cu rachete Storm Shadow asupra unei fabrici din Briansk, Moscova acuzând Parisul și Londra că ar fi implicate în pregătirea operațiunii, potrivit Adevărul.
Ministerul rus de Externe a anunțat că diplomații celor două state au fost chemați pentru a primi un protest oficial după lovitura lansată marți de Ucraina asupra orașului rus de frontieră Briansk. Kievul susține că a vizat o fabrică ce produce semiconductori și microprocesoare utilizate în sistemele militare rusești.
Moscova afirmă însă că atacul nu ar fi fost posibil fără sprijinul tehnic al Franței și Marii Britanii. Potrivit autorităților ruse, pregătirea operațiunii ar fi implicat specialiști occidentali și furnizarea de informații către armata ucraineană. Rusia avertizează că, dacă acest tip de cooperare militară va continua, Londra și Parisul ar putea fi considerate responsabile pentru escaladarea conflictului.
Ucraina ar fi lansat în total șapte rachete Storm Shadow asupra zonei Briansk. Aceste arme sunt produse de consorțiul european MBDA și sunt furnizate Ucrainei de Regatul Unit și Franța ca parte a sprijinului militar în războiul cu Rusia. Rachetele au o rază de acțiune de aproximativ 550 de kilometri și sunt lansate de Ucraina cu avioane Sukhoi Su-24 modificate pentru a putea utiliza acest tip de armament.
Autoritățile ruse susțin că atacul a provocat distrugeri și în zone civile, inclusiv într-un cartier de afaceri și în clădiri rezidențiale. Moscova descrie lovitura drept o „provocare deliberată”, care ar putea afecta eforturile diplomatice pentru o eventuală reluare a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, discuții pe care Statele Unite intenționează să le promoveze în perioada următoare.
Recomandate
Rusia a amenințat cu un „nivel fundamental nou de distrugere” după un atac ucrainean cu rachete Storm Shadow asupra unei fabrici militare , pe care Moscova îl atribuie direct implicării Regatului Unit. Declarațiile au fost făcute de Ministerul rus de Externe după lovitura asupra uzinei Kremniy El din regiunea Briansk, potrivit The Kyiv Independent . Fabrica vizată este unul dintre principalii producători ruși de microelectronice utilizate în sistemele de ghidaj ale rachetelor , componente folosite frecvent în atacurile asupra orașelor ucrainene. Rusia susține că lovitura ar fi provocat moartea a șapte civili și rănirea altor 42 de persoane, însă aceste informații nu au putut fi confirmate independent. Autoritățile ruse afirmă că Ucraina nu ar fi putut folosi rachetele Storm Shadow fără implicarea directă a partenerilor NATO , în special a Regatului Unit , care furnizează aceste sisteme de armament. Ministerul rus de Externe a declarat că statele occidentale „poartă întreaga responsabilitate” pentru consecințele atacului. Serie de atacuri asupra infrastructurii militare Pe lângă atacul asupra uzinei din Briansk, armata ucraineană a anunțat mai multe operațiuni asupra infrastructurii militare rusești în teritoriile ocupate. Potrivit Statului Major al Ucrainei, au fost lovite: un sistem antiaerian Buk-M1 în regiunea Zaporojie; depozite de combustibil și lubrifianți în zona Berdiansk; depozite de muniții și drone; un radar folosit de sistemele S-300 și S-400 în Crimeea ocupată. Aceste atacuri au ca scop, potrivit Kievului, slăbirea logisticii militare ruse și reducerea capacității de apărare aeriană . Atacuri cu drone în interiorul Rusiei În același timp, orașul rus Soci de la Marea Neagră a fost supus unui atac masiv cu drone timp de aproape 24 de ore, potrivit primarului Andrei Proșunin. Aeroportul orașului a fost închis temporar, iar traficul aerian a fost grav perturbat. Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a doborât 185 de drone ucrainene în mai multe regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra Mării Negre și Mării Azov. Acuzații privind infrastructura energetică Moscova a acuzat de asemenea Ucraina că ar fi încercat să lovească instalații energetice legate de gazoductele TurkStream și Blue Stream , care transportă gaz rusesc către Turcia și mai departe către Europa de Sud-Est. Oficialii ruși susțin că au respins mai multe atacuri asupra unor instalații Gazprom și au avertizat Ankara despre presupuse planuri de sabotaj. Analiști citați de publicația ucraineană consideră însă că astfel de acuzații pot face parte dintr-o strategie de presiune politică asupra negocierilor de pace . [...]
Tot mai mulți comentatori militari pro-Kremlin pun sub semnul întrebării șansele Rusiei de a câștiga războiul din Ucraina , pe fondul pierderilor de pe front și al moralului scăzut al trupelor. Potrivit unei analize relatate de Adevărul , inclusiv bloggeri și foști oficiali militari ruși critică modul în care Kremlinul gestionează conflictul, care a intrat în al patrulea an. În ultimele luni, tot mai multe voci din tabăra pro-război au început să vorbească deschis despre oboseala populației și lipsa unei perspective clare de victorie . Jurnalistul rus Ivan Pankin, de la publicația Komsomolskaya Pravda, cunoscut pentru pozițiile sale dure împotriva Ucrainei, a declarat că problema nu mai este dacă Rusia va cuceri teritoriile dorite, ci când se va termina războiul , subliniind că societatea rusă începe să resimtă o „anumită oboseală”. Critici similare vin și din partea unor figuri din mediul militar rus. Danil Bezsonov, oficial în structurile separatiste pro-ruse din Donețk , a acuzat lipsa de profesionalism a unor comandanți și problemele de leadership din armată , susținând că relația dintre ofițeri și soldați este dominată de umilințe și abuzuri, ceea ce afectează eficiența trupelor. În același timp, analiști și bloggeri militari ruși spun că drona și atacurile aeriene ucrainene provoacă pierderi tot mai mari armatei ruse. Scriitorul militar Maksim Kalashnikov a comparat situația de pe front cu luptele de uzură din Primul Război Mondial , afirmând că infanteria rusă ajunge în zone de foc, unde este apoi lovită de valuri de drone ucrainene. Criticile vin pe fondul unei contraofensive ucrainene în sudul regiunii Zaporojie , unde forțele Kievului au recucerit aproximativ 400 de kilometri pătrați de teritoriu . Grupuri mici de infanteriști ucraineni ar fi reușit să încercuiască poziții rusești izolate și slăbite de lipsa de aprovizionare. Fostul ofițer rus Igor „Strelkov” Girkin , încarcerat în prezent după ce a criticat conducerea rusă, a avertizat într-o scrisoare deschisă că Moscova ar putea continua să pretindă „victorii” pe front, deși realitatea militară devine tot mai dificilă. Analize independente confirmă presiunea asupra armatei ruse. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), capacitatea ofensivă a Rusiei este limitată , iar contraatacurile ucrainene generează efecte tactice și strategice importante pe mai multe sectoare ale frontului. [...]
Donald Trump a respins propunerea lui Vladimir Putin privind mutarea uraniului iranian în Rusia , un plan care ar fi fost discutat ca posibil pas diplomatic pentru reducerea tensiunilor din conflictul ce implică Statele Unite, Israelul și Iranul. Oferta ar fi fost făcută în cursul unei convorbiri telefonice recente între președintele american și liderul rus. Conform unor surse citate de Axios , Moscova a propus ca uraniul îmbogățit al Iranului să fie transferat pe teritoriul Rusiei , măsură care ar fi putut reprezenta un compromis pentru limitarea programului nuclear iranian și pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Planul ar fi fost conceput ca parte a unor discuții mai ample privind încheierea conflictului dintre SUA, Israel și Iran , însă Donald Trump a decis să nu accepte propunerea în forma prezentată. O soluție diplomatică respinsă Ideea transferului uraniului iranian într-o altă țară nu este complet nouă în diplomația nucleară. În trecut, scenarii similare au fost discutate în negocierile internaționale pentru limitarea capacităților nucleare ale Teheranului , astfel încât materialul nuclear sensibil să fie depozitat sau procesat în afara Iranului. În acest caz, Rusia ar fi devenit depozitarul uraniului îmbogățit , reducând astfel cantitatea de material nuclear aflată pe teritoriul iranian și, teoretic, riscul unei escaladări nucleare. Context geopolitic complicat Refuzul Washingtonului reflectă complexitatea negocierilor diplomatice din jurul crizei din Orientul Mijlociu. Conflictul dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel a tensionat puternic situația regională, iar marile puteri încearcă să evite o escaladare care ar putea destabiliza și mai mult piața energetică și securitatea globală. Deși detaliile exacte ale propunerii nu au fost făcute publice, episodul evidențiază rolul Rusiei în încercările de mediere și dificultatea găsirii unui compromis acceptabil pentru toate părțile implicate. Pentru moment, negocierile diplomatice rămân blocate, iar viitorul programului nuclear iranian continuă să fie unul dintre cele mai sensibile subiecte ale securității internaționale. [...]
România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic care extinde cooperarea politică, militară și energetică , în cadrul unei vizite oficiale la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit Digi24 , documentele au fost semnate la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan, și liderul de la Kiev și includ, pe lângă declarația de parteneriat strategic, două acorduri separate privind cooperarea în domeniul energiei și coproducția de echipamente de apărare. Cooperare extinsă în politică, securitate și economie Declarația de parteneriat strategic stabilește un cadru amplu de colaborare între cele două state. România și Ucraina își propun să intensifice cooperarea în mai multe domenii, printre care: politică externă și securitate regională apărare și cooperare militară economie, comerț și infrastructură energie și transporturi educație, cultură și mediu Documentul prevede și lansarea unei Comisii Strategice la nivel înalt , organizarea de ședințe comune ale guvernelor și consultări regulate între parlamente și miniștrii de Externe. În plan internațional, cele două țări se angajează să coopereze pentru obținerea unei păci durabile în Ucraina , pedepsirea crimelor de război comise de Rusia și obținerea de compensații pentru distrugerile provocate de agresiunea militară. România își reafirmă sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO și la Uniunea Europeană , atunci când Kievul va îndeplini condițiile necesare. De asemenea, documentul include angajamente privind protecția minorităților , în special a comunității românești din Ucraina și a celei ucrainene din România. Producție comună de echipamente de apărare Un alt acord semnat la București vizează cooperarea dintre industriile de apărare ale celor două state. Documentul prevede crearea unor capacități de producție pe teritoriul României pentru sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina . Producția ar urma să acopere în principal necesitățile armatei ucrainene, dar și ale armatei române. România va sprijini financiar proiectele și va facilita cooperarea industrială, în timp ce Ucraina va pune la dispoziție tehnologia și experiența acumulată în timpul războiului. Cooperare energetică și infrastructură comună Al treilea document semnat stabilește un cadru de cooperare în domeniul energetic, în contextul distrugerilor provocate infrastructurii energetice ucrainene de atacurile rusești. Printre proiectele discutate se numără: construirea unei linii electrice de 400 kV între Cernăuți și Suceava realizarea unei linii electrice de 110 kV între Porubne și Siret dezvoltarea Coridorului vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina În plus, cele două state analizează posibilitatea folosirii depozitelor subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite inclusiv din viitorul proiect românesc Neptun Deep din Marea Neagră . Acordurile marchează o consolidare a relațiilor dintre București și Kiev, într-un moment în care cooperarea regională este considerată esențială pentru securitatea și stabilitatea Europei de Est. [...]
România și Ucraina vor produce drone în comun, pe teritoriul României , după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat joi, la Palatul Cotroceni, un document care deschide colaborarea industrială și militară dintre cele două state. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă comună, în care liderii au prezentat și alte proiecte bilaterale în domeniul energiei și securității regionale. Acordul privind dronele prevede dezvoltarea unor capacități de producție pe teritoriul României, Ucraina urmând să contribuie cu experiența acumulată în timpul războiului început în 2022. Președintele Volodimir Zelenski a precizat că partea ucraineană va împărtăși expertiza tehnică și militară dobândită pe front. „Vom împărtăși cunoștințele noastre despre fabricarea de drone, inclusiv pe partea de software, și experiența militarilor noștri”, a declarat liderul de la Kiev. În paralel, România și Ucraina au convenit și asupra unui parteneriat energetic , care include dezvoltarea de noi conexiuni pentru transportul energiei electrice și cooperare în sectorul gazelor și petrolului. Principalele proiecte anunțate includ: construirea a două linii de interconectare electrică între cele două state; colaborare în exploatarea gazelor și a petrolului , inclusiv proiecte din zona Mării Negre; dezvoltarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazelor ; deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei . Potrivit lui Zelenski, unul dintre interconectoarele electrice ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2026, fiind esențial pentru securitatea energetică a Ucrainei. Liderul ucrainean a subliniat că proiectele sunt avantajoase pentru ambele țări și contribuie la stabilitatea energetică a regiunii. La rândul său, Nicușor Dan a declarat că semnarea documentului marchează un moment important în relațiile bilaterale. El a recunoscut că în trecut a existat neîncredere între cele două state, dar că aceasta „s-a evaporat” după declanșarea războiului din Ucraina în 2022. Discuțiile au vizat și alte teme sensibile, inclusiv drepturile minorității românești din Ucraina , pentru care președintele român a spus că a primit garanții privind continuarea funcționării școlilor în limba română. Vizita lui Volodimir Zelenski la București este a doua pe care liderul ucrainean o efectuează în România, după cea din octombrie 2023. În programul oficial sunt incluse întâlniri cu premierul Ilie Bolojan și o vizită la centrul de pregătire a piloților ucraineni pentru avioanele F-16 de la Baza 86 Aeriană din Fetești. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la București aduce în prim-plan rolul României în sprijinul Ucrainei și riscul ca statul român să rateze oportunitățile economice ale reconstrucției post-război .. Liderul ucrainean se întâlnește joi, 12 martie 2026, cu președintele României, Nicușor Dan , și cu premierul Ilie Bolojan, într-un moment în care cooperarea bilaterală este influențată atât de războiul din Ucraina, cât și de perspectiva reconstrucției țării vecine. Agenda oficială a discuțiilor include consolidarea relației politice și economice dintre cele două state, cooperarea în domeniul energiei și al industriei de apărare, dar și dezvoltarea proiectelor de conectivitate și a inițiativelor transfrontaliere. Un punct important îl reprezintă și implicarea României în reconstrucția Ucrainei, un proces estimat la sute de miliarde de euro în următorii ani. Principalele teme de pe agenda discuțiilor Potrivit politologului Marius Ghincea , cercetător la Universitatea ETH Zurich, întâlnirea dintre Zelenski și liderii români ar putea avea trei teme majore: sprijinul militar și politic pentru Ucraina , în contextul războiului și al negocierilor internaționale; parcursul european al Ucrainei , inclusiv discuții despre extinderea Uniunii Europene; aspectele bilaterale , precum drepturile minorității române din Ucraina și tranzitul exporturilor ucrainene prin infrastructura românească. Relațiile româno-ucrainene s-au îmbunătățit considerabil după invazia Rusiei din 2022, în special datorită interesului comun de securitate în regiunea Mării Negre. Totuși, persistă unele tensiuni legate de situația unor biserici românești din nordul Bucovinei și de statutul comunităților românofone. Ajutorul militar al României rămâne în mare parte secret Sprijinul oferit de România Ucrainei este în mare măsură clasificat prin decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Public a fost confirmată doar donația unui sistem Patriot, însă experții spun că sprijinul ar fi mai amplu. Conform unor informații apărute în presa ucraineană și confirmate parțial de specialiști militari, România ar fi furnizat: muniție de artilerie și pentru infanterie; sisteme de lansatoare multiple de rachete APR-40; obuziere de 152 mm; transportoare blindate TAB-71; cantități mari de muniție pentru aruncătoare și armament greu. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat că aceste livrări ar proveni în principal din echipamente scoase din uz sau din stocuri ale armatei române, compatibile cu armamentul ucrainean. Critici privind lipsa de transparență Marius Ghincea consideră că secretizarea completă a sprijinului militar reprezintă o problemă de comunicare strategică. Lipsa informațiilor oficiale ar alimenta teorii ale conspirației și ar permite criticilor să speculeze amploarea ajutorului oferit Kievului. În același timp, situația economică internă și politicile de austeritate ar putea limita disponibilitatea guvernului român de a crește sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. Miza economică: reconstrucția Ucrainei Una dintre cele mai importante teme ale întâlnirii de la București ar putea fi rolul României în reconstrucția Ucrainei după război. Datorită poziției geografice, România ar putea deveni un hub logistic major pentru transportul materialelor și investițiilor către Ucraina, alături de Polonia. Totuși, expertul avertizează că există riscul ca România să nu profite pe deplin de aceste oportunități dacă statul și companiile românești nu acționează rapid pentru a-și promova interesele economice. Experiențele anterioare, precum fondurile europene neutilizate sau întârzierile administrative, arată că România a ratat în trecut oportunități similare. În acest context, vizita lui Zelenski la București este văzută nu doar ca un gest diplomatic, ci și ca un moment important pentru definirea rolului României într-un viitor proces economic major din regiune. [...]
