Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor, după ce o serie de lovituri rusești asupra Kievului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3.
Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene.
„Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului.
Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv.
De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește.
Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană.
În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022.
Recomandate
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Rusia a câștigat teren în iunie, dar ritmul rămâne printre cele mai scăzute din ultimul an , potrivit datelor platformei ucrainene de analiză militară DeepState , citate de Euronews . Armata rusă ar fi preluat controlul asupra a încă 84 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, iar avansul este pus pe seama progreselor din mai multe puncte ale frontului. DeepState indică drept principale zone de înaintare: în apropiere de Kostiantinivka (regiunea Donețk), în zonele de graniță ale Ucrainei cu Rusia și în Huliaipole, în sud-est. Platforma își calculează bilanțul lunar ca diferență între kilometrii pătrați câștigați și cei pierduți de Rusia pe front. Comparativ cu luna mai, avansul a crescut, dar rămâne departe de vârfurile din 2024 În luna mai, Rusia ar fi preluat controlul asupra a 14 kilometri pătrați, un „record negativ” pentru forțele Kremlinului din octombrie 2023, potrivit aceleiași surse. Chiar și cu creșterea din iunie, cifra de 84 de kilometri pătrați este a doua cea mai scăzută din seria prezentată de DeepState (care începe în iunie 2024) și mult sub maximul de 725 de kilometri pătrați atins în noiembrie 2024. Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și logistice ruse În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii militare ruse, potrivit președintelui Volodimir Zelenski . Acesta a spus că forțele ucrainene au lovit cu drone Institutul de Electromecanică din Penza, unitate care dezvoltă și produce componente pentru rachete; autoritățile regionale ruse au confirmat atacul, fără a oferi detalii despre pagube. Zelenski a mai anunțat un atac asupra rafinăriei din Ufa, la aproximativ 1.300 de kilometri de granița cu Ucraina. În plus, Kievul a revendicat atacuri asupra unui centru de comunicații prin satelit din Dubna (lângă Moscova) și asupra unei fabrici de rachete din Voronej. Separat, armata ucraineană a anunțat distrugerea unui pod de pe ruta rutieră principală dintre Donețk și Mariupol, vizând podul peste râul Malîi Kalcik, lângă localitatea Hranitne (Donețk). Ucraina susține și atacuri asupra unui pod feroviar din regiunea ocupată Luhansk și asupra unui alt punct de trecere strategic din Donețk, în încercarea de a perturba logistica armatei ruse. [...]
Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian masiv al Rusiei, ceea ce ridică imediat riscul de noi perturbări operaționale în Ucraina , inclusiv presiune suplimentară pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura critică, potrivit G4Media . Președintele ucrainean și-a întrerupt miercuri vizita la Dublin și a anunțat că pleacă „imediat”, după avertismente primite de la serviciile de informații. Zelenski participa la conferința primei zile a președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, iar în prezența premierului irlandez Micheál Martin le-a spus jurnaliștilor că Kremlinul ar putea lansa atacul „posibil chiar în această noapte”. „Știm că Putin pregătește de ceva timp acest atac masiv împotriva Ucrainei. În această seară, aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm.” Avertisment către populație și mesaj public pe X Președintele ucrainean le-a cerut cetățenilor să fie atenți la alertele de raid aerian și să se adăpostească, mesaj pe care l-a reiterat și într-o postare pe rețeaua X, conform aceleiași surse. În mesajul public, Zelenski a insistat asupra necesității de precauție, în special pentru protejarea familiilor și a copiilor. Totodată, el i-a mulțumit omologului irlandez, menționând sprijinul constant al Irlandei pentru Ucraina, în pofida politicii de neutralitate militară practicată de această țară. Context: atacuri recente și presiune pe apărarea antiaeriană G4Media amintește că la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra Ucrainei, soldate cu peste 14 morți și numeroși răniți. În ultimele luni, Kievul s-a confruntat cu dificultăți în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești, pe fondul reducerii stocurilor de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot , de fabricație americană, care „sunt pe terminate”, potrivit sursei citate. [...]
Kremlinul menține obiective nerealiste în Donbas, în timp ce Ucraina lovește în adâncime ținte militare din Rusia , potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 30 iunie 2026. Miza practică este una operațională: decalajul dintre termenele politice impuse de Moscova și realitatea de pe front sugerează presiuni interne asupra armatei ruse, fără rezultate confirmate pe teren. ISW notează că Kremlinul „continuă să stabilească termene nerealiste” pentru ca armata rusă să finalizeze cucerirea regiunii Donețk , termene care nu se aliniază cu situația de pe câmpul de luptă. În același timp, analiza indică o creștere a interesului populației din Rusia pentru subiectul încheierii războiului împotriva Ucrainei, un semnal relevant pentru capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul operațiunilor și costurile asociate. Lovituri la distanță și atacuri cu drone, fără câștiguri confirmate Pe plan militar, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare rusești aflate pe teritoriul Rusiei în noaptea de 29 spre 30 iunie, potrivit ISW. În oglindă, forțele ruse au lansat „154 de drone” asupra Ucrainei peste noapte. În pofida intensității atacurilor, ISW consemnează că pe 30 iunie „nici forțele ruse, nici cele ucrainene” nu au realizat avansuri confirmate. De ce contează Persistența unor termene politice „nerealiste” pentru Donețk, combinată cu lipsa avansurilor confirmate, sugerează o tensiune între obiectivele declarate ale Moscovei și capacitatea de execuție pe front. În paralel, escaladarea loviturilor la distanță și a atacurilor cu drone indică o continuare a presiunii reciproce asupra infrastructurii și activelor militare, chiar și în absența unor schimbări clare ale liniei frontului. [...]
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
Criza diplomatică dintre Polonia și Ucraina riscă să atingă dosarul de aderare la UE după votul din parlamentul de la Kiev privind ridicarea unui „Panteon” național care ar urma să omagieze și figuri controversate pentru Varșovia, potrivit TVR Info . Șeful administrației prezidențiale poloneze, Zbigniew Bogucki, a catalogat inițiativa drept „provocatoare și foarte greșită”, criticând explicit includerea lui Stepan Bandera , pe care Polonia îl consideră „criminal autor al genocidului împotriva polonezilor” în al Doilea Război Mondial. Ce a decis parlamentul de la Kiev Parlamentul ucrainean a votat miercuri, „fără niciun vot împotrivă”, o lege pentru construirea la Kiev a unui monument numit „Panteon”, descris ca dedicat „celor mai remarcabili reprezentanți ai națiunii ucrainene”. Textul legii invocă obiectivul „formării unei identități naționale”, iar monumentul ar urma să omagieze figuri-cheie din mai multe perioade istorice, începând cu Rusia Kieveană. Conform materialului, în „Panteon” ar urma să fie reînhumate rămășițe ale unor personalități considerate astăzi în Ucraina drept luptători pentru independență, alături de președinții ucraineni. De ce contează: semnalul Poloniei pe tema standardelor UE Tensiunea are o componentă direct legată de parcursul european al Ucrainei. Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a avertizat că această criză poate avea consecințe asupra aspirațiilor europene ale Kievului și a spus că are „impresia că o parte a elitei de la Kiev nu este cu adevărat favorabilă aderării la UE dacă aceasta implică respectarea anumitor standarde europene”. În replică la poziția ucraineană, ministrul polonez a indicat că, dacă Ucraina susține că este liberă să-și omagieze personalitățile istorice, atunci „nimeni nu ar trebui să spună Poloniei” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. Contextul care a amplificat disputa Materialul notează că memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel și-a exprimat îngrijorarea privind rolul lui Andrii Melnik (lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni, decedat în 1964), menționând că acesta a fost „liderul unei mișcări ce a sprijinit și a colaborat cu Germania nazistă”. De asemenea, în „Panteon” ar urma să fie incluși membri ai Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), considerată responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în vestul Ucrainei, în timpul ocupației germane din al Doilea Război Mondial. Într-un episod anterior, decizia președintelui Volodimir Zelenski de a decora cu distincția „Eroii UPA” o unitate militară a declanșat un conflict cu Polonia. Ca protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție poloneză, acordată anterior liderului ucrainean. Ce urmează Din informațiile disponibile, disputa se mută din zona simbolică în cea politică, prin avertismentul explicit al Varșoviei că tensiunile pot influența sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei. Nu este precizat un calendar pentru construirea „Panteonului” sau pași concreți de detensionare între cele două capitale. [...]
