Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor, după ce o serie de lovituri rusești asupra Kievului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3.
Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene.
„Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului.
Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv.
De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește.
Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană.
În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022.
Recomandate
Atacul masiv asupra energiei Ucrainei crește riscul de șocuri industriale și de aprovizionare , într-un moment în care presiunea economică asupra Rusiei este slăbită de decizia SUA de a suspenda o parte importantă a sancțiunilor, potrivit HotNews . În noaptea de 16 spre 17 octombrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri de până acum asupra infrastructurii energetice ucrainene, conform președintelui Volodimir Zelenski , citat de Kyiv Independent. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore s-au soldat cu șapte morți și aproximativ 90 de răniți, potrivit autorităților regionale ucrainene. Ținte energetice și industriale: efect direct asupra funcționării economiei Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit mai multe obiective de infrastructură din Ucraina, inclusiv combinatul siderurgic ArcelorMittal din Krivoi Rog, relatează Reuters . Unitatea, deținută de ArcelorMittal, își suspendase activitatea în septembrie, după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice. Potrivit ministerului rus, au mai fost lovite: o stație electrică în orașul Jîtomîr (nord-vestul Ucrainei); un alt combinat siderurgic în Zaporojie, în apropierea liniei frontului. Ministerul rus a mai afirmat că a fost lovită și o navă de marfă în Marea Neagră, susținând că transporta echipamente militare către portul Odesa. Zelenski leagă atacurile de relaxarea presiunii economice asupra Moscovei Zelenski a spus că Rusia a vizat peste 15 obiective importante de producere și transport al energiei electrice și a criticat decizia SUA de a „ignora complet” legea Lindsey Graham , care ar fi trebuit să crească presiunea asupra Rusiei. „Într-un moment în care rușii au lansat un atac atât de masiv asupra sectorului nostru energetic, în America s-a luat, din păcate, decizia de a ignora complet legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.” Liderul ucrainean a cerut Washingtonului să aplice o „blocadă a sancțiunilor” și a avertizat că relaxarea presiunii economice îl încurajează pe Vladimir Putin să continue atacurile. „Recompensele financiare pentru (președintele rus Vladimir) Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue atacurile. Nu trebuie să cedăm teren.” Ce a suspendat SUA și de ce contează economic Potrivit BBC , președintele Donald Trump a folosit autoritatea sa pentru a bloca numeroase sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând „interesul național” al SUA. Măsurile fuseseră adoptate de Congres și promulgate în septembrie, iar decizia a generat nemulțumire în rândul parlamentarilor americani. Actul legislativ viza direct economia Rusiei și includea, între altele: posibilitatea de a impune taxe de până la 100% pe importurile primilor cinci cumpărători de petrol și gaze rusești, în special China și India; măsuri împotriva unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Vladimir Putin; sancțiuni care vizau băncile rusești și „flota fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor. Trump a suspendat acum cele mai multe dintre aceste prevederi. [...]
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
Rusia a lansat cel puțin 269 de drone asupra Ucrainei , într-un atac pe care președintele Volodîmîr Zelenski îl leagă de perturbări ale conexiunilor Starlink folosite de dronele ucrainene de interceptare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională: dacă legătura prin satelit este instabilă sau restricționată, capacitatea Ucrainei de a contracara valurile de drone scade, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește. Atacul a avut loc în noaptea și pe parcursul zilei de miercuri, 14 octombrie, și a provocat șase morți și 13 răniți în orașul Luțk, din vestul Ucrainei. Zelenski a descris asaltul drept unul dintre cele mai mari ca amploare. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a detaliat că Rusia a lansat 124 de drone peste noapte și încă 145 în timpul zilei, adăugând că la momentul declarației „mai mult de 40” de drone Shahed se aflau încă în spațiul aerian ucrainean. Țintele invocate includ infrastructura energetică, logistica și căile ferate. Legătura cu Starlink și efectul asupra apărării aeriene Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să profite” de problemele Starlink din Ucraina, întrucât dronele ucrainene de interceptare depind, între altele, de această conexiune. În articol se precizează că restricțiile care afectează sistemul Starshield (varianta „militară” a SpaceX) au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei, însă responsabilitatea pentru schimbări rămâne disputată. Deși apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat un număr semnificativ de drone, o parte a reușit să treacă și să lovească ținte, conform relatării. Sprijin britanic: accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene După discuții la Londra cu premierul britanic Andy Burnham, Zelenski a anunțat că Marea Britanie va accelera livrările de arme de apărare antiaeriană destinate interceptării dronelor Shahed mai rapide, cu propulsie de tip „jet”. „Astăzi s-a luat o decizie de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană fabricate în Marea Britanie către Ucraina pentru a contracara «shahed»-urile cu propulsie de tip jet.” Context: atacuri în pofida unui anunț privind un armistițiu energetic Atacurile au continuat în pofida anunțului recent al președintelui SUA, Donald Trump, privind un armistițiu pe zona energetică, notează publicația. Zelenski a cerut liderilor G7 și altor parteneri să crească presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni și asistență militară, susținând că Rusia trebuie „forțată să se oprească”, nu convinsă prin negocieri. [...]
Capacitățile militare ale Ucrainei de a folosi Starlink nu sunt încă restabilite complet , iar restricțiile rămase afectează atât apărarea antidrone, cât și logistica de pe linia frontului, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski făcute la Bruxelles, după întâlniri cu lideri ai Uniunii Europene. Zelenski a spus vineri, 16 octombrie, că limitările asupra sistemului de comunicații prin satelit furnizat de SUA sunt „treptat” inversate, însă Ucraina nu a revenit la parametrii operaționali necesari pentru a proteja civilii în fața dronelor rusești de atac, tot mai rapide. „A fost viteza restabilită complet la ce era înainte? Nu. Se restabilește viteza acum? Da.” Efect operațional: interceptări mai slabe și lovituri îngreunate Președintele ucrainean a detaliat că restricțiile au împiedicat forțele ucrainene să intercepteze dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și au perturbat lovituri asupra unor ținte militare rusești din teritorii ocupate. În explicația sa, problema nu a fost oprirea completă a serviciului, ci reducerea vitezei, care a afectat menținerea conexiunii pentru dronele-interceptor ce operează cu Starlink. Zelenski a indicat un decalaj major între viteza dronelor rusești și pragurile de funcționare impuse sistemelor ucrainene: Shahed-urile ar zbura cu viteze de peste 400 km/h, în timp ce sistemele ucrainene echipate cu Starlink ar fi fost constrânse de un prag de mișcare de aproximativ 70 km/h. „Starlink nu a fost oprit. Viteza a fost redusă.” Impact asupra logisticii: livrări de hrană și apă perturbate Dincolo de apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile au afectat livrările de hrană și apă către militarii ucraineni aflați în poziții de pe front, unde vehiculele convenționale nu pot ajunge în siguranță din cauza supravegherii constante cu drone. În aceste condiții, aprovizionarea se face cu drone echipate cu Starlink, iar limitările de comunicații au redus eficiența acestor operațiuni. „Ei ne tăiau logistica și protecția populației civile.” Dimensiunea de dependență: tehnologie controlată de SUA și discuții cu SpaceX Zelenski a mai spus că Ministerul Apărării rămâne în contact zilnic cu partenerii pentru a rezolva întreruperea și a restabili capabilitățile anterioare. El a afirmat că a primit informații potrivit cărora Casa Albă ar fi contactat SpaceX în legătură cu ridicarea restricțiilor, dar a precizat că nu poate confirma dacă acest lucru este adevărat. Contextul declarațiilor include și o investigație Reuters, menționată de Kyiv Post, care ridică întrebări despre rolul Washingtonului în restricțiile ce afectează rețeaua Starshield (varianta de nivel militar operată de SpaceX). Ce urmează: reducerea vulnerabilităților tehnologice Zelenski a recunoscut că Ucraina continuă să depindă de informații din SUA pentru avertizări timpurii privind lansările de rachete balistice rusești, deși primește informații și din „zeci” de alte țări. În acest context, el a spus că Ucraina caută să-și reducă vulnerabilitățile prin întărirea propriilor capabilități tehnologice și prin cooperare mai strânsă cu partenerii europeni. [...]
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Donald Trump a criticat reluarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea țin sus prețurile globale la energie , potrivit HotNews . Președintele SUA a numit acțiunile „o rușine” într-un interviu pentru Newsmax, preluat de Reuters, argumentând că lovirea rafinăriilor afectează producția de motorină, de care „lumea are nevoie”. Atacul menționat a vizat o rafinărie Rosneft situată la sud-est de Moscova, care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse. Reluarea loviturilor vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul renunță la armistițiul privind obiectivele energetice anunțat de Trump și a criticat disponibilitatea acestuia de a încheia acorduri cu Moscova. Miza economică: presiune pe piața energiei și pe carburanți Trump a legat direct atacurile asupra infrastructurii de rafinare de evoluția prețurilor internaționale la petrol, afirmând că astfel de lovituri „cresc prețul mondial al petrolului”. În aceeași intervenție, el a susținut că există „o mulțime de ținte” care pot fi lovite, dar că rafinăriile sunt sensibile tocmai pentru că produc combustibili esențiali, inclusiv motorină. Contextul militar și diplomatic: armistițiul energetic se rupe, iar Washingtonul apasă pe Kiev În paralel, Rusia a continuat atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor energetice din Ucraina, inclusiv centrale electrice, ceea ce a dus la întreruperi de curent pentru sute de mii de oameni. Zelenski a declarat pentru Financial Times că „răbdarea Ucrainei s-a epuizat”, pe fondul acestor lovituri. Administrația Trump încearcă să medieze o încetare a focului în războiul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, însă Trump a reluat criticile la adresa liderului ucrainean. „Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski.” Trump a mai spus că, deși crede că ambele părți ar dori încheierea conflictului, Zelenski i se pare „mai dificil de gestionat decât Putin”. Un element operațional: restricții asupra unui sistem de sateliți folosit de Ucraina În timp ce Trump făcea presiuni asupra Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a capacității de utilizare a unui sistem de sateliți de care depinde pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone. Potrivit informațiilor citate, ordinul ar fi venit din interiorul Casei Albe, însă nu este precizat cine a luat decizia sau cine a implementat-o. [...]
