Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a lovit barajul lacului de acumulare Pechenihy, infrastructură „critică” pentru Harkov, într-un atac combinat cu bombe aeriene ghidate și drone, potrivit Kyiv Post. Ținta – cel mai mare rezervor din regiunea Harkov – ridică miza operațională a loviturilor asupra infrastructurii cu rol direct în alimentarea cu apă și funcționarea orașului și a localităților din jur.
Atacul a avut loc marți, 14 aprilie, când forțele ruse au lansat șase bombe aeriene ghidate asupra barajului din districtul Chuhuiv, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov. Acesta a descris obiectivul ca fiind „critically important” pentru Harkov și zonele învecinate.
În paralel, Rusia a folosit drone Molniya și Shahed împotriva orașului Harkov, iar apărarea antiaeriană ucraineană a răspuns atacului aerian, conform autorităților regionale.
Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre avariile la baraj sau la infrastructura din jur, invocând considerente de securitate. Syniehubov a spus că evaluarea este în curs, iar echipele de intervenție sunt deja la fața locului.
„Vom raporta distrugerile și consecințele mai târziu, ca să nu informăm inamicul.”
Lovitura asupra barajului readuce în atenție riscurile asociate atacurilor asupra infrastructurii hidrotehnice, pe fondul precedentului creat de distrugerea barajului Kahovka în iunie 2023, eveniment care a provocat inundații majore și perturbări de durată ale alimentării cu apă și ale sistemelor de irigații în sudul Ucrainei.
Barajul Pechenihy a mai fost vizat anterior: în 2022 a fost folosit ca rută de evacuare pentru civili („road of life”), iar ulterior a fost avariat într-un atac cu rachete. Statul Major General al Ucrainei a raportat în septembrie 2022 că forțele ruse au încercat să distrugă barajul, fără succes.
Separat, un atac cu dronă a lovit un bloc de locuințe din Harkov, avariind un apartament și rănind o femeie, a mai spus guvernatorul.
Recomandate
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Interdicțiile comerciale impuse de Rusia riscă să lovească direct exporturile Armeniei chiar înaintea alegerilor parlamentare de duminică, într-un moment în care guvernul de la Erevan încearcă să-și accelereze apropierea de Europa, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una economică și operațională: Moscova a anunțat luna trecută interzicerea importurilor de la fabrica de coniac Abovyan și de la alți doi mari producători armeni. Motivul oficial invocat a fost legat de probleme sanitare, însă măsura este văzută pe scară largă ca presiune politică menită să descurajeze orientarea pro-occidentală a Armeniei înainte de vot. Dependența de piața rusă, vulnerabilitatea-cheie Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, trimite circa 40% din exporturi către Rusia, iar restricțiile comerciale impuse de Kremlin în ultimii ani au vizat o gamă largă de produse – de la flori și pește până la fructe și coniac. În cazul Abovyan, directorul fabricii, Samvel Goroyan, spune că întreaga producție merge în Rusia, la un volum de aproximativ 7 milioane de sticle pe an, iar compania nu are, în acest moment, o alternativă evidentă de piață. Alegerile, test pentru pivotarea geopolitică a Erevanului După 1991, Armenia a fost considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în Caucazul de Sud, găzduind trupe rusești și fiind integrată în structuri politice și economice conduse de Kremlin. Relația s-a deteriorat treptat sub actualul prim-ministru Nikol Pașinian , al cărui partid, Contractul Civic, a ajuns la putere în urma revoluției populare din 2018. Efortul lui Pașinian de a orienta Armenia către Europa este prezentat drept cea mai importantă schimbare de politică externă de la independență încoace, iar scrutinul de duminică este un test pentru această direcție, în condițiile unei dependențe economice profunde de Rusia. Presiune politică explicită de la Moscova În analiza citată, expertul Thomas de Waal de la Carnegie Europe afirmă că Moscova încearcă să-l forțeze pe Pașinian să aleagă „în favoarea Rusiei”, pe fondul percepției că „pierde Armenia”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea ajunge într-un „scenariu ucrainean” dacă își continuă procesul de integrare europeană, iar Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat amenințător că Pașinian ar putea avea aceeași soartă ca Lev Troțki, asasinat la ordinul lui Iosif Stalin. De ce contează pentru economie: semnalul către companii Dincolo de episodul coniacului, mesajul pentru mediul de afaceri armean este că accesul la principala piață de export poate fi restricționat rapid, inclusiv prin măsuri prezentate drept tehnice (sanitare), într-un context electoral și geopolitic tensionat. În lipsa unor piețe alternative, astfel de decizii pot deveni un instrument de influență cu efecte imediate în producție, livrări și încasări. [...]
Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Berlinul ia în calcul reluarea contactelor cu Moscova, ceea ce ar putea schimba arhitectura sancțiunilor și a coordonării europene : oficiali guvernamentali germani vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru discuții cu Rusia, iar o primă întâlnire la nivel înalt „ar putea avea loc curând”, potrivit Digi24 . Informația apare pe fondul intensificării luptelor din Ucraina, dar și al semnalelor că eforturile americane de pace au stagnat. Mai multe surse guvernamentale citate de presa germană susțin că „se deschide încet o fereastră” pentru discuții între europeni și Rusia, însă avertizează că, din cauza evoluțiilor de pe teren, ar putea fi vorba de un orizont de „luni”, nu de „săptămâni”. Cine ar putea negocia în numele europenilor În interiorul UE se discută cine ar urma să conducă eventualele discuții, iar surse citate în material indică faptul că formatul „E3” ar putea rămâne central. E3 se referă la Germania, Marea Britanie și Franța. Din perspectiva Berlinului, procesul ar necesita o „busolă politică” și o „viziune” și ar trebui să rămână aliniat cu Ucraina, cu coordonare cât mai strânsă între europeni și, pe cât posibil, cu SUA. Scenariul unei întâlniri discrete și miza politică În spațiul public circulă zvonuri despre o posibilă întâlnire între consilierul de politică externă al cancelarului Friedrich Merz , Günter Sautter, și consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, „în lunile următoare”, potrivit Die Welt, citat în articol. Conform acelorași informații, ar putea participa și omologi din Franța și Marea Britanie, într-o locație neutră și ferită de atenția publică—un pas care ar contrasta cu strategia actuală de izolare a Rusiei. Opoziție în UE și scepticism din partea experților Materialul notează că Polonia ar susține o abordare diferită, favorabilă unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, și ridică întrebări legate de legitimitatea Germaniei de a conduce un astfel de demers, în contextul politicilor Berlinului din anii anteriori. În același timp, profesorul Klemens Fischer (Universitatea din Köln) pune sub semnul întrebării realismul ideii unei „ferestre de oportunitate” și susține că Rusia nu a invitat explicit Europa la negocieri. El mai afirmă că, și dacă o întâlnire ar avea loc, aceasta nu ar garanta disponibilitatea Moscovei de a negocia, iar cât timp SUA nu se retrag oficial din conflict, Washingtonul ar rămâne principalul partener de negociere al Rusiei. Presiune militară și economică asupra Rusiei, dar cu informații parțial neverificate În sprijinul ideii că ar exista o schimbare de context, articolul invocă și presiuni asupra Rusiei pe front și în economie. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) ar fi raportat pierderi teritoriale rusești în Ucraina, iar o structură ucraineană (Forța ucraineană de sisteme fără pilot) a anunțat atacuri asupra aeroportului Donețk ocupat, cu distrugeri de infrastructură logistică—afirmații care, precizează materialul, nu au fost verificate independent. Pe plan economic, Digi24 menționează relatări potrivit cărora economia Rusiei s-a contractat în primul trimestru din 2026, iar Bloomberg ar fi scris, citând surse, că oficiali ai Ministerului de Finanțe și ai băncii centrale ar fi avertizat Kremlinul că cheltuielile de război apasă prea mult pe buget. În acest stadiu, discuțiile rămân la nivel de semnale și scenarii vehiculate în presa germană, iar calendarul și formatul unei eventuale întâlniri nu sunt confirmate oficial în material. [...]
Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]
