Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Rusiei cu „răspuns adecvat” după loviturile din zona Sankt Petersburg ridică din nou riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii și transportului în regiune, într-un moment în care Ucraina își extinde operațiunile cu drone și rachete în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3.
Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile ale Federației Ruse „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. Mesajul vine după atacuri ucrainene cu drone și rachete asupra Sankt Petersburg.
Autoritățile de la Kremlin susțin că au doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune de tip „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Potrivit versiunii ruse, bombardamentele nu s-ar fi soldat cu victime și nici cu pagube majore.
Guvernatorul Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a anunțat că în jur de 70 de drone ucrainene au fost neutralizate deasupra orașului. El a spus că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând „probleme tehnice”, care ar fi fost între timp rezolvate, și că nu au existat victime.
Tot potrivit autorităților locale, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt Petersburg, fără pagube și fără victime. Epave de drone au căzut și în portul Visoțk, aproape de frontiera cu Finlanda, conform guvernatorului regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko.
Pe fondul acestor atacuri, agenția rusă a aviației civile a anunțat închiderea, timp de mai multe ore, a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei: Kaliningrad, Pskov și Sankt Petersburg.
Armata rusă afirmă că bombardamentele ucrainene au vizat peste zece regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, și că au provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă în regiunea de graniță Belgorod.
La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că baza navală Kronstadt din Sankt Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate și obiective energetice portuare.
„Forţele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructură petrolieră portuară care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia şi au avut loc, de asemenea, lovituri reuşite asupra Kronstadt, o ţintă militară importantă.”
Loviturile asupra Sankt Petersburg sunt prezentate în acest context ca o continuare a atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus și vin după un atac al forțelor ruse asupra Kievului, despre care sursa notează că s-a soldat cu 30 de morți.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Atacurile cu drone asupra regiunii Belgorod cresc presiunea pe infrastructura locală , după ce un atac aerian ucrainean a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică orașul Belgorod, cu victime și pagube raportate de autoritățile ruse, potrivit Agerpres . Doi bărbați au fost uciși și 13 persoane au fost rănite în atacul descris drept „masiv”, desfășurat cu drone. În același interval de 24 de ore, în întreaga regiune de frontieră ar fi avut loc 154 de atacuri, iar Belgorod ar fi fost „deosebit de afectat”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaiev. Primarul orașului Belgorod, Valentin Demidov, a transmis pe rețelele de socializare că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone și a precizat că mai multe locuințe au suferit „pagube semnificative”. El a mai spus că au fost avariate și unele „facilități sociale și comerciale” și a publicat imagini din centrul orașului care arată clădiri de apartamente și vehicule în flăcări. Șuvaiev a adăugat că atacurile au vizat și alte zone din regiunea Belgorod în ultimele 24 de ore. Potrivit acestuia, alți doi bărbați au fost uciși în districtele Șebekino și Graivoron, iar alte cinci persoane au fost rănite în regiune, inclusiv un adolescent de 17 ani. Pe partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacurile aeriene rusești au ucis patru persoane în noaptea de sâmbătă în regiunea Dnipro și au rănit alte 22, inclusiv o fetiță de 11 ani. Duminică dimineață, la Viniția, șase persoane au fost rănite după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, distrugând patru apartamente, iar un azil privat de bătrâni a fost avariat, potrivit guvernatorului regional Natalia Zabolotna. Forțele aeriene ucrainene au mai anunțat că Rusia a lansat 153 de drone din mai multe regiuni, dintre care cel puțin 119 ar fi fost „doborâte sau neutralizate”. Informațiile privind victimele și pagubele provin din declarațiile autorităților părților implicate și nu pot fi verificate independent din datele prezentate. [...]
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
Elon Musk amenință cu oprirea Starlink pentru Ucraina , invocând încălcarea condițiilor de utilizare, într-un moment în care rețeaua de sateliți este descrisă ca esențială pentru comunicațiile de pe front, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: o eventuală întrerupere ar afecta direct conectivitatea armatei ucrainene, inclusiv în utilizarea dronelor. Într-un mesaj postat sâmbătă pe platforma X, Musk a susținut că regulile Starlink „au rămas coerente” și a avertizat că orice abatere poate duce la încetarea serviciului. „Condițiile de utilizare ale Starlink au rămas coerente: este un sistem civil, nu un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiții va duce la încetarea serviciului.” Tot el a afirmat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei”, argumentând că ar fi singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, „cel puțin deocamdată”. Într-un alt mesaj, Musk a mers mai departe, susținând că dezactivarea Starlink ar avea efect imediat asupra frontului. „Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuși imediat.” Limitarea de viteză și efectul asupra dronelor Contextul imediat este legat de o limitare de viteză reclamată de Ucraina în ultimele zile: terminalele Starlink ar fi fost restricționate la peste 160 km/h, ceea ce, în practică, ar duce la pierderea conexiunii pentru echipamente militare care depășesc această viteză, în special dronele. Potrivit materialului, Kievul folosește atât sistemul civil Starlink, cât și varianta sa de nivel militar, Starshield, pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone. Conexiunea „din nou stabilă”, spune ministrul Apărării Antena 3 relatează că ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a transmis sâmbătă că legătura Starlink este din nou „stabilă” și că vitezele Starlink/Starshield depășesc 400 km/h. Oficialul a legat explicit acest rezultat de nevoile din teren. „Acest rezultat este important în primul rând pentru liniile noastre de front, pentru armata noastră, pentru operațiunile cu drone, pentru logistică și pentru comunicații.” Tensiuni politice și dispute privind responsabilitatea În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Washington că s-ar afla în spatele limitărilor și că nu ar fi avertizat Kievul, în repetate rânduri, despre apropierea rachetelor rusești înainte de lovituri. Casa Albă și Elon Musk au negat că ar fi responsabili pentru limitarea sistemului. Materialul mai notează că aceste limitări au apărut pe fondul creșterii tensiunilor dintre Zelenski și Donald Trump, după schimburi de critici în mass-media. Vineri, Trump a declarat că Musk a „relansat” rețeaua Starlink pentru Ucraina. Din perspectiva operațională, disputa arată cât de vulnerabile pot deveni comunicațiile de război atunci când depind de o infrastructură privată, iar condițiile de utilizare și deciziile de acces pot fi schimbate rapid, în funcție de contextul politic și comercial. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Publicarea în timp real a unor imagini cu operațiuni Mossad în Iran a fost gândită ca o tactică de „supraîncărcare” a aparatului de securitate iranian , pentru a-l împinge spre arestări în masă care să îngreuneze identificarea agenților reali, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații atribuite fostului șef al Mossad, David Barnea , scurse dintr-o intervenție în fața unui public restrâns. În centrul episodului se află decizia neobișnuită a Mossad de a publica, în iunie 2025, mai multe videoclipuri cu agenți acționând împotriva regimului din Iran. Publicația notează că materialele video au fost lansate în ziua de 13 iunie 2025 și au prezentat rolul co-lider al Mossad, alături de aviația israeliană, într-o lovitură preventivă asupra rachetelor balistice și apărării antiaeriene ale Iranului. Din perspectiva filmărilor, operațiunile ar fi inclus folosirea de drone lansate din interiorul Iranului, cu fețele agenților acoperite. Miza operațională: arestări în masă ca „ecran” pentru agenți Barnea a spus, conform relatării, că publicarea deliberată a videoclipurilor urmărea să declanșeze arestări pe scară largă și să facă mai dificil pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) să distingă între agenți reali și persoane fără legătură cu Mossad. „Am vrut să ne asigurăm că arestează atât de mulți oameni în Iran încât să nu poată distinge grâul de neghină și, în cele din urmă, să-i elibereze pe toți.” În același context, fostul șef al Mossad a afirmat că Iranul „a eliberat toți deținuții”. The Jerusalem Post precizează că declarațiile ar fi fost distribuite într-un material video de Yediot Ahronot, iar publicația israeliană spune că i-a confirmat autenticitatea. Cifra invocată: 21.000 de arestări într-o singură zi Potrivit lui Barnea, IRGC ar fi arestat 21.000 de persoane în a doua zi a luptelor. Argumentul său a fost că, la un asemenea volum, chiar și dacă ar fi fost prinși „unul sau doi” agenți, autoritățile ar fi ajuns să elibereze oamenii, pentru că „poveștile” ar fi devenit imposibil de diferențiat. Barnea a mai susținut că multe dintre persoanele arestate sau executate de IRGC ca „agenți Mossad” nu ar fi avut, de fapt, legătură cu agenția. În plus, el a afirmat că „aproape toți” agenții Mossad nu au fost prinși și că, la finalul operațiunii din iunie 2025, a transmis public un mesaj de sfidare către IRGC: „Vom [continua să] fim acolo, așa cum am fost acolo.” Context: operațiuni coordonate și utilizarea dronelor Articolul amintește că Iranul mai acuzase anterior Mossad de folosirea dronelor, inclusiv într-un atac asupra facilității de la Karaj, în iunie 2021. În cazul operațiunii din iunie 2025, publicația susține că ulterior s-a confirmat utilizarea unui „întreg depozit” de drone pentru atacuri și sabotaj, alături de vehicule telecomandate și agenți umani implicați inclusiv în asasinate. The Jerusalem Post mai notează că, în septembrie 2025, a relatat „în exclusivitate” că zeci de femei din Mossad ar fi pătruns în Iran și ar fi operat la sol în timpul atacurilor Israelului asupra programelor nucleare și de rachete balistice ale Teheranului, iar Barnea ar fi trimis simultan sute de agenți sau persoane operate de agenți în misiuni coordonate. În lectura publicației, explicațiile lui Barnea ar închide „misterul” privind motivul pentru care Mossad și-ar fi asumat riscul de a difuza în timp real fragmente din acțiuni care, în mod normal, rămân complet clandestine. [...]
