Știri
Știri din categoria Externe
Avansul de circa 38% al coaliției „Bulgaria Progresistă” conduse de Rumen Radev în exit-pollurile alegerilor anticipate crește presiunea pentru o nouă rundă de negocieri de coaliție într-un parlament fragmentat, cu risc de prelungire a instabilității politice care a împins țara spre opt scrutine în cinci ani, potrivit Agerpres.
Sondajele la ieșirea de la urne citate de agenția bulgară BTA indică faptul că „Bulgaria Progresistă”, o coaliție de trei partide condusă de fostul președinte Rumen Radev, ar fi obținut în jur de 38% din voturi la alegerile parlamentare anticipate de duminică.
Conform acelorași exit-polluri, cinci partide și coaliții au depășit pragul electoral de 4% pentru intrarea în parlament, iar o a șasea formațiune a oscilat în jurul acestui prag, pe măsură ce datele au fost actualizate:
Radev, descris ca fost pilot de vânătoare eurosceptic care se opune sprijinului militar pentru efortul de război al Ucrainei împotriva Moscovei, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida. Alegerile au fost convocate după ce proteste de masă au forțat demisia guvernului anterior în decembrie, pe fondul cererilor pentru o justiție independentă care să combată corupția.
În campanie, Radev a promis eradicarea corupției și oprirea seriei de guverne „slabe și efemere”, însă, potrivit materialului, chiar și în cazul confirmării victoriei prin rezultate oficiale, voturile estimate nu ar fi suficiente pentru o majoritate absolută. Consecința directă este că va avea nevoie de parteneri de coaliție, iar formarea unui guvern ar putea rămâne dificilă într-un peisaj politic fragmentat.
Reuters notează că acesta a fost al optulea scrutin în cinci ani într-o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de repetatele alegeri anticipate și de percepția de corupție legată de o parte a clasei politice.
Recomandate
Exit poll-urile indică un nou blocaj politic în Bulgaria , unde partidul fostului președinte Rumen Radev este creditat cu un scor detașat, dar insuficient pentru a guverna singur, potrivit Mediafax . Radev, considerat apropiat de Rusia, este pe cale să câștige alegerile parlamentare de duminică, însă rezultatul nu îi asigură o majoritate guvernamentală, notează Reuters și POLITICO, citate de aceeași sursă. Mișcarea Bulgaria Progresistă, formațiune recent creată de Radev, ar urma să obțină puțin sub 40% din voturi, conform sondajelor la ieșirea de la urne difuzate de televiziunea bulgară. Agenția de sondaje Market Links a estimat 38,9%, iar Alpha Research a indicat 37,5%. De ce contează: fără majoritate, negocierile de coaliție devin inevitabile Chiar dacă rezultatul îl plasează pe primul loc, cu un sprijin de peste două ori mai mare decât al următorilor competitori, scorul nu este suficient pentru a guverna fără parteneri de coaliție. Asta deschide perspectiva unor negocieri dificile într-un peisaj politic deja fragmentat. Context: al optulea scrutin în cinci ani, pe fondul instabilității Radev, fost pilot de vânătoare, cu poziții eurosceptice și critic al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost organizate după ce proteste de amploare au dus la căderea guvernului în decembrie. Bulgaria ajunge astfel la al optulea scrutin în ultimii cinci ani, într-o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de repetarea alegerilor anticipate și de clasa politică veche, percepută frecvent ca fiind coruptă, potrivit Reuters. [...]
Exit-pollurile din Bulgaria indică o nouă rundă de negocieri dificile pentru formarea guvernului , după ce coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă de fostul președinte Rumen Radev , a fost creditată cu un avans mare în alegerile parlamentare anticipate de duminică, potrivit G4Media . Miza imediată nu este doar câștigătorul, ci capacitatea de a construi o majoritate într-un parlament fragmentat, într-o țară ajunsă la al optulea scrutin în cinci ani. Conform exit-pollului realizat de Alpha Research (Sofia), „Bulgaria Progresistă” ar fi obținut 37,5% din voturi, mult peste GERB, partidul condus de fostul premier Boiko Borisov , creditat cu 16,2%. Informațiile sunt transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Contextul politic: alegeri repetate și presiune publică Radev, descris ca eurosceptic și opozant al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost convocate după ce proteste de masă au dus la căderea guvernului anterior în decembrie. Reuters notează că Bulgaria, cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, traversează o perioadă prelungită de instabilitate, alimentată de alegeri anticipate repetate și de nemulțumirea față de un nucleu de politicieni veterani percepuți pe scară largă ca fiind corupți. Ce urmează: confirmarea rezultatelor și negocieri pentru majoritate Datele prezentate sunt rezultate de tip exit-poll și pot diferi de numărătoarea oficială. Chiar și în scenariul confirmării victoriei, formarea unui guvern stabil depinde de negocieri pentru o majoritate parlamentară, într-un peisaj politic descris ca fragmentat. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins public ideea limitării „drepturilor nucleare” ale Iranului , într-un nou episod de escaladare politică ce complică orice relansare rapidă a negocierilor directe dintre Teheran și Washington, potrivit Mediafax . Pezeshkian a declarat duminică faptul că președintele american Donald Trump „nu are niciun temei” să priveze Iranul de aceste drepturi, pe fondul divergențelor persistente dintre SUA și Iran pe tema nucleară. Declarațiile sunt atribuite agenției ISNA, afiliată statului iranian, iar relatarea este preluată de Reuters. „Trump spune că Iranul nu poate să-și exercite drepturile nucleare, dar nu precizează pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?” De ce contează: semnal politic dur înaintea unor posibile discuții Reacția vine în contextul poziției administrației Trump, potrivit căreia împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară este un obiectiv-cheie al războiului din Orientul Mijlociu, conform informațiilor din material. Iranul a susținut anterior că nu dezvoltă astfel de arme și a respins limitările impuse programului său nuclear. Ce urmează: negocieri invocate, dar fără confirmare oficială În această săptămână, Donald Trump a afirmat că ar putea avea loc „în curând” noi negocieri directe cu Iran, posibil chiar în weekend. Materialul precizează însă că nu există un anunț oficial din partea Teheranului sau Washingtonului privind o nouă rundă de discuții. Totuși, potrivit Al Jazeera, duminică dimineața, în capitala Pakistanului s-au intensificat măsurile de securitate, cu polițiști suplimentari și puncte de control, deși pregătirile nu ar fi atins nivelul din weekendul precedent. [...]
Relația economică a Canadei cu SUA, cândva un avantaj, a devenit o vulnerabilitate într-un context de tarife și renegociere a acordului de liber schimb , iar premierul Mark Carney spune că Ottawa nu își mai poate „construi viitorul” pe speranța că turbulențele de la Washington se vor opri, potrivit HotNews . Într-un mesaj video adresat națiunii, Carney a afirmat că legăturile strânse cu Statele Unite „au devenit o slăbiciune” și că Canada nu poate controla șocurile venite dinspre vecinul american. El a invocat episoade istorice de rezistență la expansionismul american, inclusiv războiul din 1812, pentru a susține ideea că țara a mai trecut prin astfel de amenințări. Miza economică: dependența de exporturile către SUA și presiunea tarifelor Canada trimite aproape 70% din exporturi către Statele Unite, ceea ce amplifică impactul oricărei escaladări comerciale. În același timp, Canada urmează să revizuiască în acest an acordul de liber schimb trilateral dintre SUA, Mexic și Canada , iar oficiali americani au sugerat că își doresc modificări majore ale pactului. Pe fondul acestui cadru, Donald Trump a impus tarife asupra unor exporturi canadiene, inclusiv oțel, aluminiu și automobile, iar secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a descris recent Canada drept un partener comercial dificil. Context politic și mesajul lui Carney: „ne recâștigăm controlul” Carney, care a obținut săptămâna trecută o majoritate parlamentară pentru guvernul său liberal, a spus că rezultatul alegerilor îl va ajuta să gestioneze mai eficient războiul comercial declanșat de președintele american. În mesajul video, premierul a anunțat că intenționează să comunice regulat cu canadienii în săptămânile și lunile următoare, pentru a-i informa despre măsurile guvernului privind creșterea economiei și apărarea suveranității. „Este țara noastră, este viitorul nostru, ne recâștigăm controlul”, a spus el. Biroul premierului nu a răspuns imediat întrebărilor legate de momentul publicării mesajului și de motivul referințelor la figuri istorice care au rezistat expansionismului american, mai notează publicația. [...]
Forțele SUA au tras „mai multe focuri” în camera motoarelor unei nave sub pavilion iranian , într-un incident care ridică riscul de escaladare și de perturbări pentru navigația comercială din zonă, potrivit CNN . Informația este atribuită armatei americane , care susține că militarii au tras „several rounds” (mai multe focuri) către camera motoarelor navei. Din materialul publicat de CNN nu reies alte detalii operaționale despre contextul exact al incidentului, locația sau consecințele imediate pentru navă, iar publicația nu indică în extrasul disponibil dacă au existat victime sau pagube confirmate. Pentru companii și operatori logistici, astfel de episoade pot amplifica percepția de risc în regiune, cu potențiale efecte în lanț asupra rutelor, costurilor de asigurare și deciziilor de tranzit, însă CNN nu oferă în acest material date sau estimări privind impactul economic. [...]
Capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura de petrol și gaze a Rusiei poate deveni decisivă pentru slăbirea financiară a Moscovei și, implicit, pentru susținerea efortului de război, potrivit unei analize prezentate de generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, într-un podcast citat de Adevărul . Hodges susține că „cea mai mare dezvoltare” este tocmai capacitatea Ucrainei de a distruge infrastructura energetică a Rusiei, cu accent pe componenta care permite exporturile de petrol și gaze. În viziunea sa, dacă aceste lovituri continuă, devine „cu adevărat dificil” pentru Rusia să finanțeze și să mențină războiul. De ce contează: presiune directă pe veniturile din exporturi Miza, în lectura generalului, este una economică și operațională: reducerea capacității de export a Rusiei ar limita fluxurile de venituri din energie și ar complica logistica prin care Kremlinul își susține efortul militar. Hodges indică această direcție drept „calea spre victorie pentru Ucraina”, în măsura în care afectarea infrastructurii se menține în timp. În același context, el pledează pentru creșterea sprijinului european și internațional pentru Ucraina, argumentând că trupele Kievului „pun mari probleme” Rusiei pe front. Context: relația Rusia–China, mai degrabă asimetrică Generalul descrie relația dintre Rusia și China ca fiind una inegală, în care Beijingul ar privi Moscova drept un „partener junior” și ar fi interesat în principal de resursele energetice rusești și de rutele comerciale din Arctica, pe măsură ce regiunea devine mai navigabilă. Hodges afirmă că, deși China „are nevoie” de Rusia în acest moment și nu ar avea un plan pe termen scurt și mediu pentru a acționa, Moscova ar fi vulnerabilă dacă Beijingul ar decide să revendice teritorii din estul Federației Ruse pe care le-ar considera „de drept” ale sale. Influența regională a Moscovei, în scădere, potrivit lui Hodges În evaluarea sa, puterea Rusiei este „la apus”, iar influența Kremlinului ar scădea inclusiv în Europa de Est. Ca exemple, el invocă Republica Moldova și Ungaria , unde spune că forțele politice susținute „mai mult sau mai puțin” de Moscova au eșuat, și adaugă că Rusia nu ar fi făcut suficient pentru a-și ajuta aliați sau parteneri în dosare precum Venezuela și Iran. În ansamblu, mesajul central rămâne însă legat de energie: dacă Ucraina poate continua să lovească infrastructura care susține exporturile rusești de petrol și gaze, presiunea asupra capacității Rusiei de a purta războiul ar crește semnificativ, potrivit generalului. [...]
